Isaia 30

1 Vai copiilor răzvrătiţi, spune DOMNUL, care primesc sfat, dar nu de la mine; şi care se acoperă cu o acoperitoare, dar nu din duhul meu, pentru a adăuga păcat la păcat.

οὐαὶ τέκνα ἀποστάται τάδε λέγει κύριος ἐποιήσατε βουλὴν οὐ δῑ ἐμοῦ καὶ συνθήκας οὐ διὰ τοῦ πνεύματός μου προσθεῖναι ἁμαρτίας ἐφ’ ἁμαρτίαις

2 Care umblă să coboare în Egipt şi nu au întrebat de gura mea; pentru a se întări în tăria lui Faraon şi pentru a se încrede în umbra Egiptului!

οἱ πορευόμενοι καταβῆναι εἰς Αἴγυπτον ἐμὲ δὲ οὐκ ἐπηρώτησαν τοῦ βοηθηθῆναι ὑπὸ Φαραω καὶ σκεπασθῆναι ὑπὸ Αἰγυπτίων

3 De aceea tăria lui Faraon va fi ruşinea voastră şi încrederea în umbra Egiptului confuzia voastră.

ἔσται γὰρ ὑμῖν ἡ σκέπη Φαραω εἰς αἰσχύνην καὶ τοῖς πεποιθόσιν ἐπ’ Αἴγυπτον ὄνειδος

4 Căci prinţii lui au fost la Ţoan şi ambasadorii lui au venit la Hanes.

ὅτι εἰσὶν ἐν Τάνει ἀρχηγοὶ ἄγγελοι πονηροί μάτην κοπιάσουσιν

5 Toţi au fost ruşinaţi de un popor care nu le-a folosit, nici nu sunt de ajutor nici de folos, ci o ruşine şi, de asemenea, ocară.

πρὸς λαόν ὃς οὐκ ὠφελήσει αὐτοὺς οὔτε εἰς βοήθειαν οὔτε εἰς ὠφέλειαν ἀλλὰ εἰς αἰσχύνην καὶ ὄνειδος

6 Povara fiarelor sudului: în ţara tulburării şi chinului, de unde vin leul tânăr şi bătrân, vipera şi şarpele zburător înfocat, îşi vor căra bogăţiile pe umerii măgarilor tineri şi tezaurele lor pe cocoaşele cămilelor, la un popor care nu le va fi de folos.

ἡ ὅρασις τῶν τετραπόδων τῶν ἐν τῇ ἐρήμῳ ἐν τῇ θλίψει καὶ τῇ στενοχωρίᾳ λέων καὶ σκύμνος λέοντος ἐκεῖθεν καὶ ἀσπίδες καὶ ἔκγονα ἀσπίδων πετομένων οἳ ἔφερον ἐπ’ ὄνων καὶ καμήλων τὸν πλοῦτον αὐτῶν πρὸς ἔθνος ὃ οὐκ ὠφελήσει αὐτοὺς εἰς βοήθειαν ἀλλὰ εἰς αἰσχύνην καὶ ὄνειδος

7 Fiindcă egiptenii vor ajuta în zadar şi fără folos, de aceea am strigat referitor la aceasta: Tăria lor este să stea liniştiţi!

Αἰγύπτιοι μάταια καὶ κενὰ ὠφελήσουσιν ὑμᾶς ἀπάγγειλον αὐτοῖς ὅτι ματαία ἡ παράκλησις ὑμῶν αὕτη

8 Du-te acum, scrie aceasta înaintea lor pe o tăbliţă şi noteaz-o într-o carte, ca să fie pentru timpul ce va veni, pentru totdeauna şi întotdeauna,

νῦν οὖν καθίσας γράψον ἐπὶ πυξίου ταῦτα καὶ εἰς βιβλίον ὅτι ἔσται εἰς ἡμέρας καιρῶν ταῦτα καὶ ἕως εἰς τὸν αἰῶνα

9 [Scrie] că acesta este un popor răzvrătit, copii mincinoşi, copii ce nu vor asculta legea DOMNULUI,

ὅτι λαὸς ἀπειθής ἐστιν υἱοὶ ψευδεῖς οἳ οὐκ ἠβούλοντο ἀκούειν τὸν νόμον τοῦ θεοῦ

10 Care spun văzătorilor: Să nu vedeţi; şi profeţilor: Să nu ne profeţiţi lucruri drepte, vorbiţi-ne lucruri măgulitoare, profeţiţi înşelăciuni,

οἱ λέγοντες τοῖς προφήταις μὴ ἀναγγέλλετε ἡμῖν καὶ τοῖς τὰ ὁράματα ὁρῶσιν μὴ λαλεῖτε ἡμῖν ἀλλὰ ἡμῖν λαλεῖτε καὶ ἀναγγέλλετε ἡμῖν ἑτέραν πλάνησιν

11 Ieşiţi de pe cale, abateţi-vă de pe cărare, faceţi-l pe Cel Sfânt al lui Israel să plece din faţa noastră.

καὶ ἀποστρέψατε ἡμᾶς ἀπὸ τῆς ὁδοῦ ταύτης ἀφέλετε ἀφ’ ἡμῶν τὸν τρίβον τοῦτον καὶ ἀφέλετε ἀφ’ ἡμῶν τὸν ἅγιον τοῦ Ισραηλ

12 De aceea astfel spune Cel Sfânt al lui Israel: Pentru că dispreţuiţi acest cuvânt şi vă încredeţi în oprimare şi perversiune şi rămâneţi în aceasta,

διὰ τοῦτο οὕτως λέγει κύριος ὁ ἅγιος τοῦ Ισραηλ ὅτι ἠπειθήσατε τοῖς λόγοις τούτοις καὶ ἠλπίσατε ἐπὶ ψεύδει καὶ ὅτι ἐγόγγυσας καὶ πεποιθὼς ἐγένου ἐπὶ τῷ λόγῳ τούτῳ

13 De aceea această nelegiuire vă va fi ca o spărtură gata să cadă, lărgindu-se într-un zid înalt, a cărui prăbuşire vine într-o clipă, dintr-odată.

διὰ τοῦτο ἔσται ὑμῖν ἡ ἁμαρτία αὕτη ὡς τεῖχος πῖπτον παραχρῆμα πόλεως ὀχυρᾶς ἑαλωκυίας ἧς παραχρῆμα πάρεστιν τὸ πτῶμα

14 Iar el îl va sfărâma ca spargerea vasului olarului care este spart în bucăţi; nu va cruţa, astfel încât nu se va găsi în plesnirea acestuia o bucată pentru a lua foc din vatră, sau pentru a lua apă din groapă.

καὶ τὸ πτῶμα αὐτῆς ἔσται ὡς σύντριμμα ἀγγείου ὀστρακίνου ἐκ κεραμίου λεπτὰ ὥστε μὴ εὑρεῖν ἐν αὐτοῖς ὄστρακον ἐν ᾧ πῦρ ἀρεῖς καὶ ἐν ᾧ ἀποσυριεῖς ὕδωρ μικρόν

15 Fiindcă astfel spune Domnul DUMNEZEU, Cel Sfânt al lui Israel: În întoarcere şi odihnă veţi fi salvaţi; în linişte şi în încredere va fi tăria voastră; şi aţi refuzat.

οὕτω λέγει κύριος ὁ ἅγιος τοῦ Ισραηλ ὅταν ἀποστραφεὶς στενάξῃς τότε σωθήσῃ καὶ γνώσῃ ποῦ ἦσθα ὅτε ἐπεποίθεις ἐπὶ τοῖς ματαίοις ματαία ἡ ἰσχὺς ὑμῶν ἐγενήθη καὶ οὐκ ἠβούλεσθε ἀκούειν

16 Dar aţi spus: Nu; ci vom fugi călare pe cai; de aceea veţi fugi; şi: Vom călări pe cei iuţi; de aceea cei ce vă vor urmări vor fi iuţi.

ἀλλ’ εἴπατε ἐφ’ ἵππων φευξόμεθα διὰ τοῦτο φεύξεσθε καὶ εἴπατε ἐπὶ κούφοις ἀναβάται ἐσόμεθα διὰ τοῦτο κοῦφοι ἔσονται οἱ διώκοντες ὑμᾶς

17 O mie vor fugi la mustrarea unuia; veţi fugi la mustrarea a cinci, până când veţi fi lăsaţi ca un far pe vârful unui munte şi ca un însemn pe un deal.

διὰ φωνὴν ἑνὸς φεύξονται χίλιοι καὶ διὰ φωνὴν πέντε φεύξονται πολλοί ἕως ἂν καταλειφθῆτε ὡς ἱστὸς ἐπ’ ὄρους καὶ ὡς σημαίαν φέρων ἐπὶ βουνοῦ

18 Şi de aceea DOMNUL va aştepta, ca să aibă har fața de voi şi de aceea va fi înălţat, ca să aibă milă de voi, fiindcă DOMNUL este un Dumnezeu al judecăţii; binecuvântaţi sunt toţi cei care îl aşteaptă.

καὶ πάλιν μενεῖ ὁ θεὸς τοῦ οἰκτιρῆσαι ὑμᾶς καὶ διὰ τοῦτο ὑψωθήσεται τοῦ ἐλεῆσαι ὑμᾶς διότι κριτὴς κύριος ὁ θεὸς ἡμῶν ἐστιν καὶ ποῦ καταλείψετε τὴν δόξαν ὑμῶν μακάριοι οἱ ἐμμένοντες ἐν αὐτῷ

19 Fiindcă poporul va locui în Sion, la Ierusalim, tu nu vei mai plânge; el va avea mult har către tine la vocea strigătului tău; când îl va auzi, îţi va răspunde.

διότι λαὸς ἅγιος ἐν Σιων οἰκήσει καὶ Ιερουσαλημ κλαυθμῷ ἔκλαυσεν ἐλέησόν με ἐλεήσει σε τὴν φωνὴν τῆς κραυγῆς σου ἡνίκα εἶδεν ἐπήκουσέν σου

20 Şi, deşi Domnul îţi dă pâinea în restrişte şi apa în necaz, totuşi învăţătorii tăi nu vor mai fi înlăturaţi într-un colţ, ci ochii tăi îi vor vedea pe învăţătorii tăi.

καὶ δώσει κύριος ὑμῖν ἄρτον θλίψεως καὶ ὕδωρ στενόν καὶ οὐκέτι μὴ ἐγγίσωσίν σοι οἱ πλανῶντές σε ὅτι οἱ ὀφθαλμοί σου ὄψονται τοὺς πλανῶντάς σε

21 Şi urechile tale vor auzi un cuvânt în urma ta, spunând: Aceasta este calea, umblaţi în ea, când vă întoarceţi la dreapta şi când vă întoarceţi la stânga.

καὶ τὰ ὦτά σου ἀκούσονται τοὺς λόγους τῶν ὀπίσω σε πλανησάντων οἱ λέγοντες αὕτη ἡ ὁδός πορευθῶμεν ἐν αὐτῇ εἴτε δεξιὰ εἴτε ἀριστερά

22 Veţi pângări de asemenea acoperitoarea chipurilor voastre cioplite din argint şi ornamentul chipurilor voastre turnate din aur, aruncă-i precum o zdreanţă murdară; spune-i: Du-te de aici.

καὶ ἐξαρεῖς τὰ εἴδωλα τὰ περιηργυρωμένα καὶ τὰ περικεχρυσωμένα λεπτὰ ποιήσεις καὶ λικμήσεις ὡς ὕδωρ ἀποκαθημένης καὶ ὡς κόπρον ὤσεις αὐτά

23 Atunci va da ploaie seminţei tale, cu care să semeni pământul; şi pâine din venitul pământului, şi acesta va fi gras şi roditor; în acea zi vitele tale vor paşte în păşuni largi.

τότε ἔσται ὁ ὑετὸς τῷ σπέρματι τῆς γῆς σου καὶ ὁ ἄρτος τοῦ γενήματος τῆς γῆς σου ἔσται πλησμονὴ καὶ λιπαρός καὶ βοσκηθήσεταί σου τὰ κτήνη τῇ ἡμέρᾳ ἐκείνῃ τόπον πίονα καὶ εὐρύχωρον

24 Boii de asemenea şi măgarii tineri care ară pământul vor mânca nutreţ curat, vânturat cu lopata şi cu furca.

οἱ ταῦροι ὑμῶν καὶ οἱ βόες οἱ ἐργαζόμενοι τὴν γῆν φάγονται ἄχυρα ἀναπεποιημένα ἐν κριθῇ λελικμημένα

25 Şi vor fi peste fiecare munte înalt şi peste fiecare deal înalt, râuri şi pâraie de ape, în ziua marelui măcel, când turnurile vor cădea.

καὶ ἔσται ἐπὶ παντὸς ὄρους ὑψηλοῦ καὶ ἐπὶ παντὸς βουνοῦ μετεώρου ὕδωρ διαπορευόμενον ἐν τῇ ἡμέρᾳ ἐκείνῃ ὅταν ἀπόλωνται πολλοὶ καὶ ὅταν πέσωσιν πύργοι

26 Mai mult, lumina lunii va fi ca lumina soarelui şi lumina soarelui va fi înşeptită, ca lumina a şapte zile, în ziua în care DOMNUL leagă spărtura poporului său şi vindecă lovitura rănii lui.

καὶ ἔσται τὸ φῶς τῆς σελήνης ὡς τὸ φῶς τοῦ ἡλίου καὶ τὸ φῶς τοῦ ἡλίου ἔσται ἑπταπλάσιον ἐν τῇ ἡμέρᾳ ὅταν ἰάσηται κύριος τὸ σύντριμμα τοῦ λαοῦ αὐτοῦ καὶ τὴν ὀδύνην τῆς πληγῆς σου ἰάσεται

27 Iată, numele DOMNULUI vine de departe, arzând în mânia lui şi povara lui este grea; buzele lui sunt pline de indignare şi limba lui [este] ca un foc mistuitor,

ἰδοὺ τὸ ὄνομα κυρίου διὰ χρόνου ἔρχεται πολλοῦ καιόμενος ὁ θυμός μετὰ δόξης τὸ λόγιον τῶν χειλέων αὐτοῦ τὸ λόγιον ὀργῆς πλῆρες καὶ ἡ ὀργὴ τοῦ θυμοῦ ὡς πῦρ ἔδεται

28 Şi suflarea lui, ca pârâu ce inundă, va ajunge la mijlocul gâtului, pentru a cerne naţiunile cu sita zădărniciei şi [va fi] un frâu în fălcile poporului, făcându-l să rătăcească.

καὶ τὸ πνεῦμα αὐτοῦ ὡς ὕδωρ ἐν φάραγγι σῦρον ἥξει ἕως τοῦ τραχήλου καὶ διαιρεθήσεται τοῦ ἔθνη ταράξαι ἐπὶ πλανήσει ματαίᾳ καὶ διώξεται αὐτοὺς πλάνησις καὶ λήμψεται αὐτοὺς κατὰ πρόσωπον αὐτῶν

29 Veţi avea un cântec, ca în noaptea când este ţinută o solemnitate sfântă; şi veselie a inimii, ca atunci când unul merge cu fluier pentru a veni la muntele DOMNULUI, la Cel tare al lui Israel.

μὴ διὰ παντὸς δεῖ ὑμᾶς εὐφραίνεσθαι καὶ εἰσπορεύεσθαι εἰς τὰ ἅγιά μου διὰ παντὸς ὡσεὶ ἑορτάζοντας καὶ ὡσεὶ εὐφραινομένους εἰσελθεῖν μετὰ αὐλοῦ εἰς τὸ ὄρος τοῦ κυρίου πρὸς τὸν θεὸν τοῦ Ισραηλ

30 Şi DOMNUL va face vocea lui glorioasă să fie auzită şi va arăta aşezarea braţului său cu indignarea mâniei lui şi cu flacăra unui foc mistuitor, cu împrăştiere şi vijelie şi pietre de grindină.

καὶ ἀκουστὴν ποιήσει ὁ θεὸς τὴν δόξαν τῆς φωνῆς αὐτοῦ καὶ τὸν θυμὸν τοῦ βραχίονος αὐτοῦ δείξει μετὰ θυμοῦ καὶ ὀργῆς καὶ φλογὸς κατεσθιούσης κεραυνώσει βιαίως καὶ ὡς ὕδωρ καὶ χάλαζα συγκαταφερομένη βίᾳ

31 Căci prin vocea DOMNULUI vor fi bătuţi asirienii, care au lovit cu o nuia.

διὰ γὰρ φωνὴν κυρίου ἡττηθήσονται Ἀσσύριοι τῇ πληγῇ ᾗ ἂν πατάξῃ αὐτούς

32 Şi în fiecare loc pe unde va trece toiagul înrădăcinat, pe care DOMNUL îl va pune peste el, va trece cu tamburine şi harpe; şi în bătălii ale cutremurării va lupta el cu acesta.

καὶ ἔσται αὐτῷ κυκλόθεν ὅθεν ἦν αὐτῷ ἡ ἐλπὶς τῆς βοηθείας ἐφ’ ᾗ αὐτὸς ἐπεποίθει αὐτοὶ μετὰ αὐλῶν καὶ κιθάρας πολεμήσουσιν αὐτὸν ἐκ μεταβολῆς

33 Căci Tofetul este rânduit din vechime; da, pentru împărat este pregătit; el [l]-a făcut adânc şi larg; grămada lui este foc şi mult lemn; suflarea DOMNULUI o aprinde ca un râu de pucioasă.

σὺ γὰρ πρὸ ἡμερῶν ἀπαιτηθήσῃ μὴ καὶ σοὶ ἡτοιμάσθη βασιλεύειν φάραγγα βαθεῖαν ξύλα κείμενα πῦρ καὶ ξύλα πολλά ὁ θυμὸς κυρίου ὡς φάραγξ ὑπὸ θείου καιομένη