< Isaia 24 >
1 Iată, Domnul goleşte pământul şi îl risipeşte şi îl răstoarnă şi împrăştie departe pe locuitorii acestuia.
Ecco che il Signore spacca la terra, la squarcia e ne sconvolge la superficie e ne disperde gli abitanti.
2 Şi va fi, precum poporului, aşa şi preotului; precum servitorului, aşa şi stăpânului său; precum servitoarei, aşa şi stăpânei ei; precum cumpărătorului, aşa şi vânzătorului; precum creditorului, aşa şi debitorului; precum celui ce ia camătă, aşa şi celui ce îi dă cu camătă.
Avverrà lo stesso al popolo come al sacerdote, allo schiavo come al suo padrone, alla schiava come alla sua padrona, al compratore come al venditore, al creditore come al debitore, a chi riceve come a chi dà in prestito.
3 Ţara va fi golită de tot şi prădată în întregime, căci DOMNUL a vorbit acest cuvânt.
Sarà tutta spaccata la terra sarà tutta saccheggiata, perché il Signore ha pronunziato questa parola.
4 Pământul jeleşte şi se veştejeşte, lumea tânjeşte şi se veştejeşte, trufaşii pământului tânjesc.
E' in lutto, languisce la terra; è squallido, languisce il mondo, il cielo con la terra perisce.
5 Pământul este de asemenea întinat sub locuitorii acestuia, fiindcă au încălcat legile, au schimbat rânduiala, au rupt legământul veşnic.
La terra è stata profanata dai suoi abitanti, perché hanno trasgredito le leggi, hanno disobbedito al decreto, hanno infranto l'alleanza eterna.
6 De aceea blestemul a mâncat pământul şi cei ce locuiesc pe el sunt pustiiţi; de aceea locuitorii pământului sunt arşi şi puţini oameni rămaşi.
Per questo la maledizione divora la terra, i suoi abitanti ne scontano la pena; per questo sono bruciati gli abitanti della terra e sono rimasti solo pochi uomini.
7 Vinul nou jeleşte, via tânjeşte, toţi cei cu inimă veselă oftează.
Lugubre è il mosto, la vigna languisce, gemono tutti.
8 Bucuria tamburinelor încetează, zgomotul celor care se bucură se sfârşeşte, bucuria harpei încetează.
E' cessata la gioia dei timpani, è finito il chiasso dei gaudenti, è cessata la gioia della cetra.
9 Ei nu vor bea vin cu o cântare; băutura tare va fi amară celor ce o beau.
Non si beve più il vino tra i canti, la bevanda inebriante è amara per chi la beve.
10 Cetatea pustiirii este zdrobită; fiecare casă este închisă, încât nimeni să nu intre.
E' distrutta la città del caos, è chiuso l'ingresso di ogni casa.
11 Se strigă pe străzi pentru vin; toată bucuria este întunecată, veselia ţării s-a dus.
Per le strade si lamentano, perché non c'è vino; ogni gioia è scomparsa, se ne è andata la letizia dal paese.
12 În cetate a rămas pustiire şi poarta este lovită cu distrugere.
Nella città è rimasta la desolazione; la porta è stata abbattuta, fatta a pezzi.
13 Când va fi astfel în mijlocul ţării printre oameni, va fi ca scuturarea unui măslin [şi] precum strugurii culeşi după ce recoltarea este gata.
Perché così accadrà nel centro della terra, in mezzo ai popoli, come quando si bacchiano le ulive, come quando si racimola, finita la vendemmia.
14 Îşi vor înălţa vocea, vor cânta pentru maiestatea DOMNULUI, vor striga tare dinspre mare.
Quelli alzeranno la voce, acclameranno alla maestà del Signore. Gridano dal mare: «Acclamate, pertanto, popoli!
15 De aceea glorificaţi pe DOMNUL în focuri, numele DOMNULUI Dumnezeul lui Israel în insulele mării.
Voi in oriente, glorificate il Signore, nelle isole del mare, il nome del Signore, Dio d'Israele.
16 Din partea cea mai îndepărtată a pământului noi am auzit cântece, glorie celui drept. Dar eu am spus: Slăbiciunea mea, slăbiciunea mea, vai mie! Cei perfizi s-au purtat perfid; da, cei perfizi s-au purtat foarte perfid.
Dagli angoli estremi della terra abbiamo udito il canto: Gloria al giusto». Ma io dico: «Guai a me! Guai a me! Ohimè!». I perfidi agiscono perfidamente, i perfidi operano con perfidia.
17 Frica şi groapa şi cursa sunt asupra ta, locuitor al pământului.
Terrore, fossa e laccio ti sovrastano, o abitante della terra.
18 Şi se va întâmpla, că cel ce fuge de zgomotul fricii va cădea în groapă; şi cel ce iese din mijlocul gropii va fi prins în cursă, căci ferestrele de sus sunt deschise şi fundaţiile pământului se clatină.
Chi fugge al grido di terrore cadrà nella fossa, chi risale dalla fossa sarà preso nel laccio. Le cateratte dall'alto si aprono e si scuotono le fondamenta della terra.
19 Pământul este zdrobit de tot, pământul este dizolvat în întregime, pământul este mişcat peste măsură.
A pezzi andrà la terra, in frantumi si ridurrà la terra, crollando crollerà la terra.
20 Pământul se va clătina încoace şi încolo ca un beţiv şi va fi îndepărtat ca o colibă; şi fărădelegea acestuia va fi grea asupra lui; şi va cădea şi nu se va mai ridica.
Certo, barcollerà la terra come un ubriaco, vacillerà come una tenda; peserà su di essa la sua iniquità, cadrà e non si rialzerà.
21 Şi se va întâmpla, în acea zi, că DOMNUL va pedepsi oştirea celor înalţi din înalt şi pe împăraţii pământului peste pământ.
In quel giorno il Signore punirà in alto l'esercito di lassù e qui in terra i re della terra.
22 Şi vor fi adunaţi precum prizonierii sunt adunaţi în groapă şi vor fi închişi în închisoare şi după multe zile vor fi cercetaţi.
Saranno radunati e imprigionati in una fossa, saranno rinchiusi in un carcere e dopo lungo tempo saranno puniti.
23 Atunci luna va fi încurcată şi soarele ruşinat, când DOMNUL oştirilor va domni în muntele Sion şi în Ierusalim şi glorios înaintea bătrânilor lui.
Arrossirà la luna, impallidirà il sole, perché il Signore degli eserciti regna sul monte Sion e in Gerusalemme e davanti ai suoi anziani sarà glorificato.