< Isaia 23 >
1 Povara Tirului. Urlaţi, corăbii ale Tarsisului; fiindcă este risipit, încât nu este casă, nici intrare, din ţara Chitim li s-a arătat.
Et Udsagn om Tyrus. Jamrer, I Tarsisskibe, eders Fæstning er i Grus! De faar det at vide paa Vejen fra Kyperns Land.
2 Tăceţi, voi locuitori ai insulei, pe care comercianţii Sidonului, care trec peste mare, te-au umplut.
Det er ude med Kystlandets Folk, med Zidons Købmænd, hvis Sendebud for over Havet,
3 Şi prin ape mari sămânţa Sihorului, secerişul râului, este venitul lui; şi este un târg de naţiuni.
de mange Vande, hvis Indkomst var Sjihors Sæd, hvis Vinding Alverdens Varer.
4 Fii ruşinat, Sidonule; căci marea a vorbit, tăria mării, spunând: Nu am durerile naşterii, nici nu nasc copii, nici nu hrănesc tineri, nici nu cresc fecioare.
Skam faa du, Zidon, thi Havet siger: »Jeg har ikke haft Veer, jeg fødte ikke, ej har jeg fostret Ynglinge, opfødt Jomfruer!«
5 Ca şi la mărturia referitoare la Egipt, la fel vor fi îndureraţi adânc la mărturia Tirului.
Naar Rygtet naar Ægypten, skælver de ved Rygtet om Tyrus.
6 Treceţi în Tarsis; urlaţi, locuitori ai insulei.
Drag over til Tarsis og jamrer, I Kystlandets Folk!
7 Este aceasta cetatea voastră bucuroasă, a cărei obârşie este din zilele de demult? Propriile picioare o vor purta departe să locuiască temporar.
Er det eders jublende By fra Urtids Dage, hvis Fødder førte den viden om som Gæst?
8 Cine a ţinut acest sfat împotriva Tirului, cetatea cea încoronată, a cărei comercianţi sunt prinţi, a cărei negustori sunt cei demni de cinste ai pământului?
Hvo satte sig dette for mod det kronede Tyrus, hvis Købmænd var Fyrster, hvis Kræmmere Jordens Adel?
9 DOMNUL oştirilor a hotărât aceasta, să întineze mândria întregii glorii şi să aducă în dispreţ pe toţi cei demni de cinste ai pământului.
Det gjorde Hærskarers HERRE for at vanære Hovmod, skænde al Stolthed, al Jordens Adel.
10 Treci prin ţara ta ca un râu, fiica Tarsisului; nu mai este putere.
Græd, I Tarsisskibe, Havn er der ikke mer!
11 El şi-a întins mâna asupra mării, a scuturat împărăţiile; DOMNUL a dat poruncă împotriva cetăţii negustoreşti, pentru a-i distruge întăriturile.
Han udrakte Haanden mod Havet, rystede Riger, HERREN samled Folk for at jævne Kana'ans Fæstninger.
12 Şi a spus: Nu te vei mai bucura, fecioară oprimată, fiică a Sidonului; ridică-te, treci în Chitim; acolo de asemenea nu vei avea odihnă.
Han sagde: »Aldrig mer skal du juble, du voldtagne Jomfru, Zidons Datter! Staa op, drag over til Kypern, selv der skal du ej finde Hvile!«
13 Iată, ţara caldeilor; acest popor nu era, până când asirienii nu l-au întemeiat pentru cei care locuiesc în pustiu; i-au aşezat turnurile, i-au ridicat palatele; iar el a adus-o la ruină.
Se til Kyprioternes Land! Søfarere grunded det Folk; de rejste dets Vagttaarne, Byer og Borge. Han gjorde det til en Ruinhob.
14 Urlaţi, corăbii ale Tarsisului, căci puterea voastră este risipită.
Jamrer, I Tarsisskibe, eders Fæstning er i Grus!
15 Şi se va întâmpla, în acea zi, că Tirul va fi uitat şaptezeci de ani, conform zilelor unui împărat, după sfârşitul a şaptezeci de ani va cânta Tirul ca o curvă.
Paa hin Dag skal Tyrus gaa ad Glemme i halvfjerdsindstyve Aar, som i een Konges Dage. Men efter halvfjerdsindstyve Aars Forløb skal det gaa med Tyrus som med Skøgen i Visen:
16 Ia o harpă, cutreieră cetatea, tu curvă care ai fost uitată; cântă melodie dulce, cântă multe cântece, ca să fi amintită.
»Tag din Citer, gaa rundt i Byen, du glemte Skøge, leg smukt paa Strenge, syng, hvad du kan, saa du kommes i Hu!«
17 Şi se va întâmpla după sfârşitul a şaptezeci de ani, că DOMNUL va cerceta Tirul, iar ea se va întoarce la câştigul ei şi va curvi cu toate împărăţiile lumii de pe faţa pământului.
Efter halvfjerdsindstyve Aars Forløb vil HERREN se til Tyrus; det skal atter modtage Skøgeløn og bole med Alverdens Riger paa den vide Jord.
18 Şi marfa şi câştigul ei va fi sfinţenie DOMNULUI; nu va fi nici tezaurizată, nici strânsă; fiindcă marfa ei va fi pentru cei ce locuiesc înaintea DOMNULUI, pentru a mânca de ajuns şi pentru îmbrăcăminte durabilă.
Men dets Vinding og Skøgeløn skal helliges HERREN; den skal ikke gemmes hen eller lægges op; dem, der bor for HERRENS Aasyn, skal dets Vinding tjene til Føde, Mættelse og prægtige Klæder.