< Isaia 2 >

1 Cuvântul pe care Isaia, fiul lui Amoţ, l-a văzut referitor la Iuda şi Ierusalim.
The word, which was revealed to Isaiah, the son of Amoz, concerning Judah and Jerusalem.
2 Şi se va întâmpla în zilele de pe urmă, că muntele casei DOMNULUI va fi întemeiat pe vârful munţilor şi va fi înălţat peste dealuri; şi toate naţiunile vor curge spre el.
It shall come to pass in the last days, That the mountain of the house of Jehovah shall be established at the head of the mountains, And exalted above the hills; And all nations shall flow unto it.
3 Şi mulţi oameni vor merge şi vor spune: Veniţi, şi să urcăm la muntele DOMNULUI, la casa Dumnezeului lui Iacob, şi el ne va învăţa despre căile lui, noi vom merge pe cărările lui, căci din Sion va ieşi legea şi din Ierusalim cuvântul DOMNULUI.
And many kingdoms shall go, and shall say, “Come, let us go to the mountain of Jehovah, To the house of the God of Jacob, That he may teach us his ways, And that we may walk in his paths!” For from Zion shall go forth a law, And the word of Jehovah from Jerusalem.
4 Şi el va judeca între naţiuni şi va mustra mulţi oameni; şi îşi vor bate din săbii fiare de plug şi din suliţele lor, prăjini de curăţat pomi; nu va ridica naţiune sabie împotriva altei naţiuni, nici nu vor mai învăţa războiul.
He shall be a judge of the nations, And an umpire of many kingdoms; And they shall beat their swords into ploughshares, And their spears into pruning-hooks; Nation shall not lift up the sword against nation, Neither shall they learn war any more.
5 Casă a lui Iacob, veniţi şi să umblăm în lumina DOMNULUI.
O house of Jacob, come ye, And let us walk in the light of Jehovah!
6 De aceea ai părăsit pe poporul tău, pe casa lui Iacob, fiindcă sunt umpluţi de ceea ce vine din est şi sunt ghicitori ca filistenii şi se complac în copiii străinilor.
For thou hast forsaken thy people, the house of Jacob, Because they are full of the East, And are sorcerers, like the Philistines, And strike hands with a foreign race!
7 Ţara lor de asemenea este plină de aur şi argint, şi nu este sfârşit al tezaurelor lor; ţara lor este de asemenea plină de cai, şi nu este sfârşit al carelor lor;
Their land is full of silver and gold, And there is no end to their treasures; Their land is full of horses, And there is no end to their chariots;
8 Ţara lor este de asemenea plină de idoli; se închină la lucrarea propriilor mâini, pe care degetele lor au făcut-o;
Their land is full of idols; They bow down to the work of their own hands, To that which their own fingers have made.
9 Şi omul de rând se îndoaie şi bărbatul de vază se umileşte; de aceea nu îi ierta!
Therefore shall the mean man be bowed down, And the great man be brought low; And thou wilt not forgive them!
10 Intră în stâncă şi ascunde-te în ţărână, de frica DOMNULUI şi de gloria maiestăţii lui.
Go into the rock, hide yourselves in the dust, From the terror of Jehovah, and the glory of his majesty!
11 Privirile îngâmfate ale omului vor fi umilite şi trufia oamenilor va fi aplecată şi numai DOMNUL va fi înălţat în acea zi.
The proud looks of man shall be humbled, And the loftiness of mortals shall be brought low; Jehovah alone shall be exalted in that day.
12 Căci ziua DOMNULUI oştirilor va fi peste fiecare ce este mândru şi îngâmfat şi peste fiecare ce este înălţat, şi îl va înjosi;
For Jehovah of hosts holdeth a day of judgment Against all that is proud and lofty; Against all that is exalted, and it shall be brought low;
13 Şi peste toţi cedrii Libanului, care sunt înalţi şi înălţaţi şi peste toţi stejarii Basanului,
Against all the cedars of Lebanon, the high and the exalted, And against all the oaks of Bashan;
14 Şi peste toţi munţii înalţi şi peste toate dealurile înălţate,
Against all the lofty mountains, And against all the high hills;
15 Şi peste fiecare turn înalt şi peste fiecare zid întărit,
Against every lofty tower, And against every high wall;
16 Şi peste toate corăbiile Tarsisului şi peste toate imaginile plăcute.
Against all the ships of Tarshish, And against all their beautiful flags.
17 Şi îngâmfarea omului va fi încovoiată, şi trufia oamenilor va fi înjosită şi numai DOMNUL va fi înălţat în acea zi.
The pride of man shall be humbled; The loftiness of mortals shall be brought low; Jehovah alone shall be exalted in that day.
18 Şi pe idoli el îi va aboli în întregime.
The idols shall wholly pass away;
19 Şi vor intra în găurile stâncilor şi în peşterile pământului, de frica DOMNULUI şi de gloria maiestăţii lui, când se va ridica el să scuture înfricoşător pământul.
And men shall go into clefts of the rocks, and caves of the earth, From the terror of Jehovah, and the glory of his majesty, When he ariseth to make the earth tremble.
20 În acea zi un om îşi va arunca idolii de argint şi idolii de aur, care şi i-au făcut fiecare pentru el însuşi să se închine, cârtiţelor şi liliecilor;
At that time shall men cast away their idols of silver and their idols of gold, Which they have made to worship, To the moles and the bats;
21 Pentru a merge în crăpăturile stâncilor şi în vârfurile stâncilor zdrenţuite, de frica DOMNULUI şi de gloria maiestăţii lui, când se va ridica el să scuture înfricoşător pământul.
Fleeing into caves of the rocks, and clefts of the craggy rocks, From the terror of Jehovah, and the glory of his majesty, When he ariseth to make the earth tremble.
22 Părăsiţi omul a cărui suflare este în nările lui, căci în ce este el socotit de încredere?
Trust, then, no more in man, Whose breath is in his nostrils! For what account is to be made of him!

< Isaia 2 >