Isaia 2
1 Cuvântul pe care Isaia, fiul lui Amoţ, l-a văzut referitor la Iuda şi Ierusalim.
Slovo, kteréž viděl Izaiáš syn Amosův o Judovi a Jeruzalému.
2 Şi se va întâmpla în zilele de pe urmă, că muntele casei DOMNULUI va fi întemeiat pe vârful munţilor şi va fi înălţat peste dealuri; şi toate naţiunile vor curge spre el.
I stane se v posledních dnech, že utvrzena bude hora domu Hospodinova na vrchu hor, a vyvýšena nad pahrbky, i pohrnou se k ní všickni národové.
3 Şi mulţi oameni vor merge şi vor spune: Veniţi, şi să urcăm la muntele DOMNULUI, la casa Dumnezeului lui Iacob, şi el ne va învăţa despre căile lui, noi vom merge pe cărările lui, căci din Sion va ieşi legea şi din Ierusalim cuvântul DOMNULUI.
A půjdou lidé mnozí, říkajíce: Poďte, a vstupme na horu Hospodinovu, do domu Boha Jákobova, a bude nás vyučovati cestám svým, i budeme choditi po stezkách jeho. Nebo z Siona vyjde zákon, a slovo Hospodinovo z Jeruzaléma.
4 Şi el va judeca între naţiuni şi va mustra mulţi oameni; şi îşi vor bate din săbii fiare de plug şi din suliţele lor, prăjini de curăţat pomi; nu va ridica naţiune sabie împotriva altei naţiuni, nici nu vor mai învăţa războiul.
Onť bude souditi mezi národy, a trestati bude lidi mnohé. I zkují meče své v motyky, a oštípy své v srpy. Nepozdvihne národ proti národu meče, a nebudou se více učiti boji.
5 Casă a lui Iacob, veniţi şi să umblăm în lumina DOMNULUI.
Dome Jákobův, poďtež, a choďme v světle Hospodinově.
6 De aceea ai părăsit pe poporul tău, pe casa lui Iacob, fiindcă sunt umpluţi de ceea ce vine din est şi sunt ghicitori ca filistenii şi se complac în copiii străinilor.
Ale ty jsi opustil lid svůj, dům Jákobův, proto že jsou naplněni ohavnostmi národů východních, a jsou pověrní jako Filistinští, a smyšlínky cizozemců že sobě libují.
7 Ţara lor de asemenea este plină de aur şi argint, şi nu este sfârşit al tezaurelor lor; ţara lor este de asemenea plină de cai, şi nu este sfârşit al carelor lor;
K tomu naplněna jest země jejich stříbrem a zlatem, tak že není konce pokladům jejich; naplněna jest země jejich i koňmi, vozům pak jejich počtu není.
8 Ţara lor este de asemenea plină de idoli; se închină la lucrarea propriilor mâini, pe care degetele lor au făcut-o;
Naplněna jest také země jejich modlami; klanějí se dílu rukou svých, kteréž učinili prstové jejich.
9 Şi omul de rând se îndoaie şi bărbatul de vază se umileşte; de aceea nu îi ierta!
Klaní se obecný člověk, a ponižuje se i přední muž; protož neodpouštěj jim.
10 Intră în stâncă şi ascunde-te în ţărână, de frica DOMNULUI şi de gloria maiestăţii lui.
Vejdi do skály, a skrej se v prachu před hrůzou Hospodinovou, před slávou důstojnosti jeho.
11 Privirile îngâmfate ale omului vor fi umilite şi trufia oamenilor va fi aplecată şi numai DOMNUL va fi înălţat în acea zi.
Tuť oči vysoké člověka sníženy budou, a skloněna bude vysokost lidská, ale Hospodin sám vyvýšen bude v ten den.
12 Căci ziua DOMNULUI oştirilor va fi peste fiecare ce este mândru şi îngâmfat şi peste fiecare ce este înălţat, şi îl va înjosi;
Nebo den Hospodina zástupů se blíží na každého pyšného a zpínajícího se, i na každého vyvýšeného, i bude ponížen,
13 Şi peste toţi cedrii Libanului, care sunt înalţi şi înălţaţi şi peste toţi stejarii Basanului,
I na všecky cedry Libánské vysoké a vyvýšené, i na všecky duby Bázanské,
14 Şi peste toţi munţii înalţi şi peste toate dealurile înălţate,
I na všecky hory vysoké, i na všecky pahrbky vyvýšené,
15 Şi peste fiecare turn înalt şi peste fiecare zid întărit,
I na všelikou věži vysokou, i na všelikou zed pevnou,
16 Şi peste toate corăbiile Tarsisului şi peste toate imaginile plăcute.
I na všecky lodí mořské, i na všecka malování slibná.
17 Şi îngâmfarea omului va fi încovoiată, şi trufia oamenilor va fi înjosită şi numai DOMNUL va fi înălţat în acea zi.
A sehnuta bude pýcha člověka, a snížena bude vysokost lidská, ale vyvýšen bude Hospodin sám v ten den,
18 Şi pe idoli el îi va aboli în întregime.
Modly pak docela vymizejí.
19 Şi vor intra în găurile stâncilor şi în peşterile pământului, de frica DOMNULUI şi de gloria maiestăţii lui, când se va ridica el să scuture înfricoşător pământul.
Tehdy půjdou do jeskyní skal a do roklí země, před hrůzou Hospodinovou a slávou důstojnosti jeho, když povstane, aby potřel zemi.
20 În acea zi un om îşi va arunca idolii de argint şi idolii de aur, care şi i-au făcut fiecare pentru el însuşi să se închine, cârtiţelor şi liliecilor;
V ten den zavrže člověk modly své stříbrné a modly své zlaté, kterýchž mu nadělali, aby se klaněl, totiž krtům a netopýřům.
21 Pentru a merge în crăpăturile stâncilor şi în vârfurile stâncilor zdrenţuite, de frica DOMNULUI şi de gloria maiestăţii lui, când se va ridica el să scuture înfricoşător pământul.
I vejde do slují skal a do vysedlin jejich před hrůzou Hospodinovou, a před slávou důstojnosti jeho, když povstane, aby potřel zemi.
22 Părăsiţi omul a cărui suflare este în nările lui, căci în ce este el socotit de încredere?
Přestaňtež doufati v člověku, jehož dýchání v chřípích jeho jest. Nebo zač má jmín býti?
