Isaia 17
1 Povara Damascului. Iată, Damascul este oprită de a mai fi cetate şi va fi un morman de ruine.
The burden of Damascus. Behold Damascus shall cease to be a city, and shall be as a ruinous heap of stones.
2 Cetăţile Aroerului sunt părăsite, ele vor fi pentru turme, care se vor culca şi nimeni nu le va speria.
The cities of Aroer shall be left for flocks, and they shall rest there, and there shall be none to make them afraid.
3 Fortăreaţa de asemenea va înceta din Efraim şi împărăţia din Damasc şi rămăşiţa Siriei; vor fi ca gloria copiilor lui Israel, spune DOMNUL oştirilor.
And aid shall cease from Ephraim, and the kingdom from Damascus: and the remnant of Syria shall be as the glory of the children of Israel: saith the Lord of hosts.
4 Şi în acea zi se va întâmpla, că gloria lui Iacob va fi subţiată, şi grăsimea cărnii lui va slăbi.
And it shall come to pass in that day, that the glory of Jacob shall be made thin, and the fatness of his flesh shall grow lean.
5 Şi va fi ca atunci când secerătorul adună grânele şi seceră spicele cu braţul său; şi va fi ca cel care strânge spice în valea Refaimului.
And it shall be as when one gathereth in the harvest that which remaineth, and his arm shall gather the ears of corn: and it shall be as he that seeketh ears in the vale of Raphaim.
6 Totuşi struguri de cules vor fi lăsaţi în ea, ca scuturarea unui măslin, două sau trei boabe pe vârful celei mai înalte crengi, patru sau cinci pe cele mai roditoare ramuri ale acestuia, spune DOMNUL Dumnezeul lui Israel.
And the fruit thereof that shall be left upon it, shall be as one cluster of grapes, and as the shaking of the olive tree, two or three berries in the top of a bough, or four or five upon the top of the tree, saith the Lord the God of Israel.
7 În acea zi un om se va uita la Făcătorul său şi ochii lui vor avea respect pentru Cel Sfânt al lui Israel.
In that day man shall bow down himself to his Maker, and his eyes shall look to the Holy One of Israel.
8 Şi nu se va uita la altare, lucrarea mâinilor sale, nici nu va respecta ceea ce degetele sale au făcut, fie dumbrăvile, fie chipurile.
And he shall not look to the altars which his hands made: and he shall not have respect to the things that his fingers wrought, such as groves and temples.
9 În acea zi cetăţile lui tari vor fi ca o creangă părăsită şi ca cea mai înaltă ramură, pe care au părăsit-o din cauza copiilor lui Israel, şi va fi pustiire.
In that day his strong cities shall be forsaken, as the ploughs, and the corn that were left before the face of the children of Israel, and thou shalt be desolate.
10 Deoarece ai uitat pe Dumnezeul salvării tale şi nu ţi-ai amintit de stânca tăriei tale, de aceea vei sădi plante plăcute şi le vei pune cu mlădiţe străine:
Because thou hast forgotten God thy saviour, and hast not remembered thy strong helper: therefore shalt thou plant good plants, and shalt sow strange seed.
11 Ziua vei face a ta plantă să crească şi dimineaţa vei face a ta sămânţă să înflorească, dar recolta va fi un morman în ziua de mâhnire şi de întristare disperată.
In the day of thy planting shall be the wild grape, and in the morning thy seed shall flourish: the harvest is taken away in the day of inheritance, and shall grieve thee much.
12 Vai de mulţimea multor popoare, ce fac zgomot precum zgomotul mărilor; şi de tumultul naţiunilor, ce fac tumult precum tumultul unor ape puternice!
Woe to the multitude of many people, like the multitude of the roaring sea: and the tumult of crowds, like the noise of many waters.
13 Naţiunile se vor revărsa ca tumultul multor ape, dar Dumnezeu le va mustra şi ele vor fugi departe şi vor fi alungate ca pleava munţilor înaintea vântului şi ca praful adunat înaintea vârtejului de vânt.
Nations shall make a noise like the noise of waters overflowing, but he shall rebuke him, and he shall flee far off: and he shall be carried away as the dust of the mountains before the wind, and as a whirlwind before a tempest.
14 Şi, iată, tulburare spre seară; şi înaintea dimineţii el nu mai este. Aceasta este porţia celor ce ne pradă şi partea celor ce ne jefuiesc.
In the time of the evening, behold there shall be trouble: the morning shall come, and he shall not be: this is the portion of them that have wasted us, and the lot of them that spoiled us.
