Isaia 15

1 Povara Moabului. Deoarece în noapte, Arul Moabului este risipit şi adus la tăcere; deoarece în noapte, Chirul Moabului este risipit [şi] adus la tăcere.

2 El s-a urcat la Bajit şi la Dibon, locurile înalte, pentru a plânge; Moabul va urla pentru Nebo şi pentru Medeba, pe toate capetele lor va fi chelie şi fiecare barbă tăiată.

3 Se vor încinge cu pânză de sac pe străzile lor; pe acoperişurile caselor lor şi pe străzile lor fiecare va urla, căzând de plâns.

4 Şi Hesbonul va striga, şi Elealeul: vocea lor va fi auzită [până] la Iahaţ, de aceea soldaţii înarmaţi ai Moabului vor striga; viaţa îi va fi apăsătoare.

5 Inima mea va striga pentru Moab; fugarii ei vor fugi la Ţoar, o viţea de trei ani; căci suişul Luhitului cu plâns îl vor urca, pentru că pe calea Horonaimului vor ridica un strigăt al distrugerii.

6 Fiindcă apele Nimrimului vor fi pustiite, căci paiul este ofilit, iarba nu mai este, nu este nimic verde.

7 De aceea averea pe care au dobândit-o şi cea pe care au strâns-o, o vor duce la pârâul sălciilor.

8 Căci strigătul a mers de jur împrejurul graniţelor Moabului; urletul acestuia la Eglaim şi urletul lui la Beer-Elim.

9 Căci apele Dimonului vor fi pline de sânge; căci voi aduce mai mult asupra Dimonului, lei asupra celui ce scapă din Moab şi asupra rămăşiţei ţării.