Isaia 15
1 Povara Moabului. Deoarece în noapte, Arul Moabului este risipit şi adus la tăcere; deoarece în noapte, Chirul Moabului este risipit [şi] adus la tăcere.
Onus Moab. Quia nocte vastata est Ar Moab, conticuit: quia nocte vastatus est murus Moab, conticuit.
2 El s-a urcat la Bajit şi la Dibon, locurile înalte, pentru a plânge; Moabul va urla pentru Nebo şi pentru Medeba, pe toate capetele lor va fi chelie şi fiecare barbă tăiată.
Ascendit domus, et Dibon ad excelsa in planctum super Nabo, et super Medaba, Moab ululavit: in cunctis capitibus eius calvitium, et omnis barba radetur.
3 Se vor încinge cu pânză de sac pe străzile lor; pe acoperişurile caselor lor şi pe străzile lor fiecare va urla, căzând de plâns.
In triviis eius accincti sunt sacco: super tecta eius, et in plateis eius omnis ululatus descendit in fletum.
4 Şi Hesbonul va striga, şi Elealeul: vocea lor va fi auzită [până] la Iahaţ, de aceea soldaţii înarmaţi ai Moabului vor striga; viaţa îi va fi apăsătoare.
Clamabit Hesebon, et Eleale, usque Iasa audita est vox eorum. super hoc expediti Moab ululabunt, anima eius ululabit sibi.
5 Inima mea va striga pentru Moab; fugarii ei vor fugi la Ţoar, o viţea de trei ani; căci suişul Luhitului cu plâns îl vor urca, pentru că pe calea Horonaimului vor ridica un strigăt al distrugerii.
Cor meum ad Moab clamabit, vectes eius usque ad Segor vitulam conternantem: per ascensum enim Luith flens ascendet, et in via Oronaim clamorem contritionis levabunt.
6 Fiindcă apele Nimrimului vor fi pustiite, căci paiul este ofilit, iarba nu mai este, nu este nimic verde.
Aquæ enim Nemrim desertæ erunt, quia aruit herba, defecit germen, viror omnis interiit.
7 De aceea averea pe care au dobândit-o şi cea pe care au strâns-o, o vor duce la pârâul sălciilor.
Secundum magnitudinem operis et visitatio eorum: ad torrentem salicum ducent eos.
8 Căci strigătul a mers de jur împrejurul graniţelor Moabului; urletul acestuia la Eglaim şi urletul lui la Beer-Elim.
Quoniam circuivit clamor terminum Moab: usque ad Gallim ululatus eius, et usque ad Puteum Elim clamor eius.
9 Căci apele Dimonului vor fi pline de sânge; căci voi aduce mai mult asupra Dimonului, lei asupra celui ce scapă din Moab şi asupra rămăşiţei ţării.
Quia aquæ Dibon repletæ sunt sanguine: ponam enim super Dibon additamenta: his, qui fugerint de Moab leonem, et reliquiis terræ.
