Isaia 10
1 Vai celor care rostesc hotărâri nedrepte şi care scriu chinuirea pe care au poruncit-o,
Woe unto them that decree iniquitous decrees, and to the writers that prescribe oppression,
2 Pentru a abate pe nevoiaş de la judecată şi pentru a lua dreptatea de la cel sărac al poporului meu, ca văduvele să fie prada lor şi ca ei să jefuiască pe cei fără tată!
to turn away the poor from judgment, and to take away the right from the afflicted of my people; that widows may be their prey, and that they may rob the fatherless!
3 Şi ce veţi face în ziua cercetării şi în pustiirea care va veni de departe? La cine veţi fugi pentru ajutor? Şi unde veţi lăsa gloria voastră?
And what will ye do in the day of visitation, and in the sudden destruction [which] shall come from far? To whom will ye flee for help, and where will ye leave your glory?
4 Fără mine ei se vor prosterna sub prizonieri şi vor cădea sub cei ucişi. Cu toate acestea mânia lui nu s-a întors, ci mâna lui este încă întinsă.
They can but crouch under the prisoners, and they shall fall under the slain. For all this his anger is not turned away, and his hand is stretched out still.
5 Vai Asirianule, nuiaua mâniei mele şi toiagul din mâna lor este indignarea mea.
Ah! the Assyrian! the rod of mine anger! and the staff in their hand is mine indignation.
6 Îl voi trimite împotriva unei naţiuni făţarnice şi împotriva poporului furiei mele îi voi da poruncă, să ia prada şi să ia jaful şi să îi calce ca pe noroiul străzilor.
I will send him against a hypocritical nation, and against the people of my wrath will I give him a charge; to take the spoil, and to seize the prey, and to tread them down like the mire of the streets.
7 Totuşi el nu doreşte astfel, nici inima lui nu gândeşte astfel, dar în inima lui este să nimicească şi să stârpească nu puţine naţiuni.
But he meaneth not so, neither doth his heart think so; for it is in his heart to extirpate and cut off nations not a few.
8 Căci el spune: Nu sunt prinţii mei cu toţii împăraţi?
For he saith, Are not my princes all kings?
9 Nu este Calno precum Carchemişul? Nu este Hamatul precum Arpadul? Nu este Samaria precum Damascul?
Is not Calno as Karkemish? Is not Hamath as Arpad? Is not Samaria as Damascus?
10 După cum mâna mea a găsit împărăţia idolilor şi chipurile lor cioplite le-au întrecut pe cele din Ierusalim şi din Samaria;
As my hand hath found the kingdoms of the idols, — and their graven images exceeded those of Jerusalem and Samaria,
11 Cum am făcut Samariei şi idolilor ei, nu voi face tot astfel Ierusalimului şi idolilor săi?
— shall I not, as I have done unto Samaria and her idols, so do to Jerusalem and her images?
12 De aceea se va întâmpla, când Domnul îşi va împlini întreaga lui lucrare pe muntele Sion şi asupra Ierusalimului, că voi pedepsi rodul inimii tari a împăratului Asiriei şi gloria privirilor lui trufaşe.
And it shall come to pass, when the Lord hath performed his whole work upon mount Zion and upon Jerusalem, I will punish the fruit of the stoutness of heart of the king of Assyria, and the glory of his high looks.
13 Căci el spune: Prin tăria mâinii mele am făcut-o şi prin înţelepciunea mea, căci sunt chibzuit şi am îndepărtat graniţele popoarelor şi am jefuit tezaurele lor şi am doborât pe locuitori ca un viteaz.
For he saith, By the strength of my hand I have done [it], and by my wisdom, for I am intelligent; and I have removed the bounds of the peoples, and have robbed their treasures, and, like a valiant man, I have brought down them that sit [on thrones];
14 Şi mâna mea a găsit bogăţiile popoarelor ca pe un cuib; şi ca unul ce strânge ouă părăsite, am adunat eu tot pământul; şi nu a fost nimeni să miște aripa sau să îşi deschidă gura sau să ciripească.
and my hand hath found as a nest the riches of the peoples, and as one gathereth forsaken eggs, have I gathered all the earth; and there was none that moved the wing, or opened the mouth, or chirped.
15 Se va făli toporul împotriva celui ce taie cu el? Sau fierăstrăul se va mări împotriva celui care îl scutură? De parcă nuiaua ar trebui să scuture împotriva celor care o ridică, sau toiagul s-ar ridica, de parcă nu ar fi lemn.
— Shall the axe boast itself against him that heweth therewith? shall the saw magnify itself against him that wieldeth it? As if the rod should wield them that lift it up; as if the staff should lift up [him who is] not wood!
16 De aceea Domnul, Domnul oştirilor, va trimite slăbiciune printre cei graşi ai lui; şi sub gloria lui el va aprinde o ardere ca arderea unui foc.
Therefore shall the Lord, Jehovah of hosts, send among his fat ones leanness, and under his glory he shall kindle a burning, like the burning of a fire:
17 Şi lumina lui Israel va fi ca un foc şi Cel Sfânt ca o flacără şi va arde şi va mistui spinii şi mărăcinii lui într-o [singură] zi;
and the light of Israel shall be for a fire, and his Holy One for a flame; and it shall burn and devour his thorns and his briars in one day,
18 Şi va mistui gloria pădurii lui şi din câmpul lui roditor, deopotrivă suflet şi trup şi vor fi ca atunci când leşină un purtător de steag.
and it shall consume the glory of his forest, and of his fruitful field, both soul and body; and they shall be as when a sick man fainteth.
19 Şi restul copacilor pădurii lui vor fi puţini, încât un copil îi va putea scrie.
And the remainder of the trees of his forest shall be few: yea, a child might write them.
20 Şi se va întâmpla în acea zi, că rămăşiţa lui Israel şi cei scăpaţi ai casei lui Iacob, nu se vor mai rezema pe cel ce i-a lovit, ci se vor rezema pe DOMNUL, pe Cel Sfânt al lui Israel, în adevăr.
And it shall come to pass in that day, [that] the remnant of Israel and such as are escaped of the house of Jacob shall no more again rely upon him that smote them; but they shall rely upon Jehovah, the Holy One of Israel, in truth.
21 Rămăşiţa, adică rămăşiţa lui Iacob, se va întoarce la puternicul Dumnezeu.
The remnant shall return, the remnant of Jacob, unto the mighty God.
22 Fiindcă deşi poporul tău Israel este ca nisipul mării, totuşi o rămăşiţă din el se va întoarce; mistuirea hotărâtă se va revărsa cu dreptate.
For though thy people Israel be as the sand of the sea, [only] a remnant of them shall return: the consumption determined shall overflow in righteousness.
23 Căci Domnul DUMNEZEUL oştirilor va face o mistuire, da, hotărâtă, în mijlocul întregii ţări.
For a consumption, and [one] determined, will the Lord, Jehovah of hosts, accomplish in the midst of all the land.
24 De aceea astfel spune Domnul DUMNEZEUL oştirilor: Poporul meu care locuieşti în Sion, nu te teme de asirian, te va lovi cu o nuia şi îşi va ridica toiagul împotriva ta în felul Egiptului.
Therefore thus saith the Lord, Jehovah of hosts: O my people that dwellest in Zion, be not afraid of the Assyrian; he shall smite thee with a rod, and shall lift up his staff against thee, after the manner of Egypt:
25 Căci încă foarte puţin timp şi indignarea va înceta; şi mânia mea va înceta în nimicirea lor.
for yet a very little while, and the indignation shall be accomplished, and mine anger, in their destruction.
26 Şi DOMNUL oştirilor va stârni un bici pentru el conform măcelului lui Madian la stânca Oreb, şi precum toiagul său a fost peste mare, la fel îl va ridica în felul Egiptului.
And Jehovah of hosts will stir up a scourge against him, according to the slaughter of Midian at the rock of Oreb; and his rod [shall be] upon the sea, and he will lift it up after the manner of Egypt.
27 Şi se va întâmpla în acea zi că povara lui va fi luată de pe umărul tău şi jugul său de pe gâtul tău şi jugul va fi distrus din cauza ungerii.
And it shall come to pass in that day, [that] his burden shall be taken away from off thy shoulder, and his yoke from off thy neck; and the yoke shall be destroyed because of the anointing. ...
28 El a ajuns la Aiat, a trecut la Migron; la Micmaş îşi lasă carele;
He is come to Aiath, he hath passed through Migron; at Michmash he layeth up his baggage.
29 Au trecut prin trecătoare, au făcut popas la Gheba; Rama este înspăimântată; Ghibea lui Saul a fugit.
They are gone through the pass; they make their lodging at Geba: Ramah trembleth, Gibeah of Saul is fled.
30 Înalţă-ţi vocea, fiica Galimului, fă-o să fie auzită până în Lais, săracă Anatot.
Lift up thy voice, daughter of Gallim! Hearken, O Laish! — Poor Anathoth!
31 Madmena a fugit; locuitorii Ghebimului se adună să fugă.
Madmenah is fugitive; the inhabitants of Gebim take to flight.
32 Totuşi în acea zi va rămâne la Nob; îşi va scutura mâna împotriva muntelui fiicei Sionului, dealul Ierusalimului.
Still a day of halting at Nob; he shaketh his hand [against] the mount of the daughter of Zion, the hill of Jerusalem. ...
33 Iată, Domnul, DOMNUL oştirilor, va reteza ramura cu teroare şi cei înalţi de statură vor fi tăiaţi şi cei trufaşi vor fi umiliţi.
Behold the Lord, Jehovah of hosts, shall lop the boughs with violence; and the high ones of stature shall be hewn down, and the haughty shall be brought low;
34 Şi va tăia desişurile pădurii cu fier şi Libanul va cădea printr-unul puternic.
and he shall make clearings in the thickets of the forest with iron; and Lebanon shall fall by a mighty one.
