Osea 11

1 Când Israel era copil, atunci l-am iubit, şi am chemat pe fiul meu din Egipt.

“Çocukluğunda sevdim İsrail'i, Oğlumu Mısır'dan çağırdım.

2 Precum ei i-au chemat, astfel au plecat de la ei; au sacrificat Baalilor şi au ars tămâie chipurilor cioplite.

Peygamberler İsrail'i çağırdıkça, İsrail uzaklaştı onlardan. Kurban kestiler Baallar'a, Buhur yaktılar putlara.

3 Pe Efraim l-am învăţat de asemenea să meargă, luându-i de braţe; dar nu au cunoscut că eu i-am vindecat.

Efrayim'e yürümeyi ben öğrettim, Kollarıma aldım onları. Ama kendilerine şifa verenin ben olduğumu anlamadılar.

4 I-am tras cu funii omeneşti, cu legături de iubire; şi le-am fost asemenea celor ce scot jugul de pe fălcile lor şi le-am pus mâncare.

Onları insancıl iplerle, Sevgi bağlarıyla kendime çektim; Boyunduruklarını kaldıran biri gibi oldum, Eğilip yiyeceklerini verdim.

5 El nu se va întoarce în ţara Egiptului, ci asirianul va fi împăratul lui, pentru că au refuzat să se întoarcă.

“Mısır'a dönmeyecekler, Asur kral olacak başlarına, Çünkü bana dönmek istemediler.

6 Şi sabia va rămâne peste cetăţile lui şi va mistui ramurile lui şi le va mânca, din cauza propriilor sfaturi.

Fırıl fırıl kılıç dönecek kentlerinde, Kapı sürgülerini yok edecek, Tüketecek onları düzenleri yüzünden.

7 Şi poporul meu înclină a da înapoi de la mine; deşi ei i-au chemat la cel Preaînalt, nici măcar unul nu a voit să îl înalţe.

Halkım benden uzaklaşmaya kararlı. Beni, Yüce Olan'ı çağırsalar bile, Asla yüceltmeyeceğim onları.

8 Cum să renunţ la tine, Efraime? Cum să te dau, Israele? Cum să te fac precum Adma? Cum să te pun ca Ţeboimul? Inima mea s-a întors în mine, pocăinţele mele s-au aprins împreună.

“Nasıl vazgeçerim senden, ey Efrayim? Nasıl teslim ederim seni, ey İsrail? Adma'ya yaptığımı nasıl sana yaparım? Seni nasıl Sevoyim'e çeviririm? Yüreğim değişti içimde, Alevlendi acıma duygularım.

9 Nu voi împlini înverşunarea mâniei mele, nu mă voi întoarce să nimicesc pe Efraim, pentru că eu sunt Dumnezeu, şi nu om; Cel Sfânt în mijlocul tău; şi nu voi intra în cetate.

Kızgın öfkemi başınıza yağdırmayacağım, Efrayim'i yeniden yok etmeyeceğim. Çünkü ben insan değil, Tanrı'yım, Kutsal Olan'ım aranızda, Artık öfkeyle üzerinize varmayacağım.

10 Ei vor umbla după DOMNUL; el va răcni ca un leu; când va răcni, atunci copiii de la vest vor tremura.

Aslan gibi kükreyen RAB'bin ardınca yürüyecekler; O kükreyince titreyerek gelecek çocukları batıdan.

11 Vor tremura ca o pasăre din Egipt şi ca un porumbel din ţara Asiriei; şi îi voi pune în casele lor, spune DOMNUL.

Mısır'dan kuşlar gibi, Asur'dan güvercinler gibi Titreyerek gelecekler. Evlerine oturtacağım onları” Diyor RAB.

12 Efraim mă înconjoară cu minciuni şi casa lui Israel cu înşelăciune; dar Iuda încă stăpâneşte cu Dumnezeu şi este credincios împreună cu sfinţii.

Efrayim yalanla, İsrail halkı hileyle çevremi sardı. Yahuda'ysa hâlâ dizginsiz, Tanrı'ya, Kutsal ve Sadık Olan'a karşı.