Osea 11

1 Când Israel era copil, atunci l-am iubit, şi am chemat pe fiul meu din Egipt.

[Sicut mane transiit, pertransiit rex Israël. Quia puer Israël, et dilexi eum; et ex Ægypto vocavi filium meum.

2 Precum ei i-au chemat, astfel au plecat de la ei; au sacrificat Baalilor şi au ars tămâie chipurilor cioplite.

Vocaverunt eos, sic abierunt a facie eorum; Baalim immolabant, et simulacris sacrificabant.

3 Pe Efraim l-am învăţat de asemenea să meargă, luându-i de braţe; dar nu au cunoscut că eu i-am vindecat.

Et ego quasi nutritius Ephraim: portabam eos in brachiis meis, et nescierunt quod curarem eos.

4 I-am tras cu funii omeneşti, cu legături de iubire; şi le-am fost asemenea celor ce scot jugul de pe fălcile lor şi le-am pus mâncare.

In funiculis Adam traham eos, in vinculis caritatis; et ero eis quasi exaltans jugum super maxillas eorum, et declinavi ad eum ut vesceretur.

5 El nu se va întoarce în ţara Egiptului, ci asirianul va fi împăratul lui, pentru că au refuzat să se întoarcă.

Non revertetur in terram Ægypti, et Assur ipse rex ejus, quoniam noluerunt converti.

6 Şi sabia va rămâne peste cetăţile lui şi va mistui ramurile lui şi le va mânca, din cauza propriilor sfaturi.

Cœpit gladius in civitatibus ejus, et consumet electos ejus, et comedet capita eorum.

7 Şi poporul meu înclină a da înapoi de la mine; deşi ei i-au chemat la cel Preaînalt, nici măcar unul nu a voit să îl înalţe.

Et populus meus pendebit ad reditum meum; jugum autem imponetur eis simul, quod non auferetur.

8 Cum să renunţ la tine, Efraime? Cum să te dau, Israele? Cum să te fac precum Adma? Cum să te pun ca Ţeboimul? Inima mea s-a întors în mine, pocăinţele mele s-au aprins împreună.

Quomodo dabo te, Ephraim? protegam te, Israël? Quomodo dabo te sicut Adama, ponam te ut Seboim? Conversum est in me cor meum, pariter conturbata est pœnitudo mea.

9 Nu voi împlini înverşunarea mâniei mele, nu mă voi întoarce să nimicesc pe Efraim, pentru că eu sunt Dumnezeu, şi nu om; Cel Sfânt în mijlocul tău; şi nu voi intra în cetate.

Non faciam furorem iræ meæ; non convertar ut disperdam Ephraim, quoniam Deus ego, et non homo; in medio tui sanctus, et non ingrediar civitatem.

10 Ei vor umbla după DOMNUL; el va răcni ca un leu; când va răcni, atunci copiii de la vest vor tremura.

Post Dominum ambulabunt; quasi leo rugiet, quia ipse rugiet, et formidabunt filii maris.

11 Vor tremura ca o pasăre din Egipt şi ca un porumbel din ţara Asiriei; şi îi voi pune în casele lor, spune DOMNUL.

Et avolabunt quasi avis ex Ægypto, et quasi columba de terra Assyriorum: et collocabo eos in domibus suis, dicit Dominus.]

12 Efraim mă înconjoară cu minciuni şi casa lui Israel cu înşelăciune; dar Iuda încă stăpâneşte cu Dumnezeu şi este credincios împreună cu sfinţii.

[Circumdedit me in negatione Ephraim, et in dolo domus Israël; Judas autem testis descendit cum Deo, et cum sanctis fidelis.]