Evrei 3
1 De aceea, frați sfinți, părtași ai chemării cerești, luați aminte la Apostolul și Marele Preot al mărturisirii noastre, Cristos Isus,
Therefore, holy brothers, who share in the heavenly calling, set your focus on Jesus, the apostle and high priest whom we confess.
2 Care a fost credincios celui ce l-a rânduit, așa cum și Moise a fost credincios în toată casa lui.
He was faithful to the One who appointed Him, just as Moses was faithful in all God’s house.
3 Fiindcă acesta a fost considerat demn de mai multă glorie decât Moise, întrucât cel ce a zidit casa are o mai mare onoare decât casa.
For Jesus has been counted worthy of greater glory than Moses, just as the builder of a house has greater honor than the house itself.
4 Căci fiecare casă este zidită de cineva, dar cel ce zidește toate este Dumnezeu.
And every house is built by someone, but God is the builder of everything.
5 Și Moise, într-adevăr, a fost credincios în toată casa lui ca servitor, pentru mărturia acelor lucruri ce urmau să fie vorbite după aceea;
Now Moses was faithful as a servant in all God’s house, testifying to what would be spoken later.
6 Dar Cristos ca fiu peste propria lui casă; a cărui casă suntem noi, dacă neclintit ținem strâns cutezanța și bucuria speranței, până la sfârșit.
But Christ is faithful as the Son over God’s house. And we are His house, if we hold firmly to our confidence and the hope of which we boast.
7 De aceea, (așa cum spune Duhul Sfânt: Astăzi, dacă veți auzi vocea lui,
Therefore, as the Holy Spirit says: “Today, if you hear His voice,
8 Nu vă împietriți inimile, ca în răzvrătire, în ziua ispitirii în pustie,
do not harden your hearts, as you did in the rebellion, in the day of testing in the wilderness,
9 Când părinții voștri m-au ispitit, m-au încercat și au văzut faptele mele patruzeci de ani.
where your fathers tested and tried Me, and for forty years saw My works.
10 De aceea m-am mâhnit pe această generație și am spus: Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor și nu au cunoscut căile mele.
Therefore I was angry with that generation, and I said, ‘Their hearts are always going astray, and they have not known My ways.’
11 Așa că am jurat în furia mea: Nu vor intra în odihna mea).
So I swore on oath in My anger, ‘They shall never enter My rest.’”
12 Luați seama, fraților, ca nu cumva să fie în vreunul dintre voi o inimă rea a necredinței, pentru a se îndepărta de Dumnezeul cel viu.
See to it, brothers, that none of you has a wicked heart of unbelief that turns away from the living God.
13 Ci îndemnați-vă zilnic unii pe alții, cât timp se spune: Astăzi, ca nu cumva să fie vreunul dintre voi împietrit prin înșelătoria păcatului.
But exhort one another daily, as long as it is called today, so that none of you may be hardened by sin’s deceitfulness.
14 Fiindcă suntem făcuți părtași ai lui Cristos, dacă ținem strâns începutul încrederii noastre neclintit până la sfârșit;
We have come to share in Christ if we hold firmly to the end the assurance we had at first.
15 Deoarece se spune: Astăzi, dacă veți auzi vocea lui, nu vă împietriți inimile ca în răzvrătire.
As it has been said: “Today, if you hear His voice, do not harden your hearts, as you did in the rebellion.”
16 Fiindcă unii, după ce au auzit, s-au răzvrătit; însă nu toți care au ieșit din Egipt, prin Moise.
For who were the ones who heard and rebelled? Were they not all those Moses led out of Egypt?
17 Dar pe cine s-a mâhnit el patruzeci de ani? Nu pe cei ce au păcătuit, ale căror trupuri moarte au căzut în pustie?
And with whom was God angry for forty years? Was it not with those who sinned, whose bodies fell in the wilderness?
18 Și cui a jurat el că nu vor intra în odihna lui, dacă nu celor ce nu au crezut?
And to whom did He swear that they would never enter His rest? Was it not to those who disobeyed?
19 Așadar, vedem că nu au putut să intre din cauza necredinței.
So we see that it was because of their unbelief that they were unable to enter.
