< Geneză 42 >
1 Şi când Iacob a văzut că erau grâne în Egipt, Iacob a spus fiilor săi: De ce vă uitaţi unul la altul?
When Jacob found out grain was available in Egypt, he asked his sons, “Why do you keep on looking at each other to do something?
2 Şi a spus: Iată, eu am auzit că sunt grâne în Egipt; coborâţi acolo şi cumpăraţi pentru noi de acolo; ca să trăim şi să nu murim.
I've heard there's grain in Egypt. Go there and buy some for us so we can stay alive—if not, we're going to die!”
3 Şi cei zece fraţi ai lui Iosif au coborât pentru a cumpăra grâne în Egipt.
So ten of Joseph's brothers went to Egypt to buy grain.
4 Dar pe Beniamin, fratele lui Iosif, Iacob nu l-a trimis cu fraţii săi; căci spunea el: Nu cumva să i se întâmple vreo nenorocire.
But Jacob did not send Joseph's brother Benjamin with his other brothers, for he said, “I'm afraid something bad might happen to him.”
5 Şi fiii lui Israel au venit să cumpere grâne printre aceia ce veneau, pentru că era foamete în ţara lui Canaan.
So Israel's sons went to buy grain along with everyone else, because there was famine in Canaan too.
6 Şi Iosif era guvernatorul peste ţară şi el era cel ce vindea la toţi oamenii din ţară; şi fraţii lui Iosif au venit şi s-au prosternat înaintea lui cu feţele lor la pământ.
Joseph was the governor of the country and he sold grain to all the people there. So Joseph's brothers went to him, and bowed low before him with their faces to the ground.
7 Şi Iosif a văzut pe fraţii săi şi i-a recunoscut, dar s-a prefăcut străin faţă de ei şi le-a vorbit aspru; şi le-a spus: De unde veniţi voi? Iar ei au spus: Din ţara lui Canaan, pentru a cumpăra mâncare.
Joseph recognized them as soon as he saw them, but he acted like a stranger towards them and spoke to them in a severe way, saying, “Where are you from?” “From the country of Canaan,” they replied. “We've come to buy food.”
8 Şi Iosif a recunoscut pe fraţii săi, dar ei nu l-au recunoscut.
Even though Joseph recognized his brothers, they didn't recognize him.
9 Şi Iosif şi-a amintit visele pe care le-a visat despre ei şi le-a spus: Voi sunteţi spioni; pentru a vedea goliciunea ţării aţi venit voi.
Joseph thought back to the dreams he'd had about them, and told them, “No! You're spies! You've come to discover our country's weaknesses!”
10 Iar ei i-au spus: Nu, domnul meu, ci doar pentru a cumpăra hrană au venit servitorii tăi.
“That's not true, my lord!” they responded. “We, your servants, have just come to buy food.
11 Noi suntem toţi fii ai unui singur bărbat; noi suntem bărbaţi drepţi, servitorii tăi nu sunt spioni.
We're all the sons of one man and we're honest. We're not spies!”
12 Şi el le-a spus: Nu, ci pentru a vedea goliciunea ţării aţi venit voi.
“No! You've come to find our country's weaknesses!” he insisted.
13 Iar ei au spus: Servitorii tăi sunt doisprezece fraţi, fii ai unui singur bărbat în ţara lui Canaan; şi, iată, cel mai tânăr este astăzi cu tatăl nostru, iar unul nu este.
“Your servants are twelve brothers, the sons of one man living in the country of Canaan,” they explained. “The youngest is right now with our father, and one has passed away.”
14 Şi Iosif le-a spus: Aceasta este ceea ce v-am vorbit, zicând, Sunteţi spioni;
“As I said before, you're spies!” Joseph declared.
15 Prin aceasta veţi fi încercaţi: Pe viaţa lui Faraon, nu veţi pleca de aici, decât dacă cel mai tânăr frate al vostru vine aici.
“This is how your story will be checked. I swear on Pharaoh's life that you'll never leave this country unless your younger brother comes here.
16 Trimiteţi pe unul dintre voi şi el să aducă pe fratele vostru şi voi veţi fi ţinuţi în închisoare, ca ale voastre cuvinte să fie încercate dacă este adevăr în voi, sau altfel pe viaţa lui Faraon, cu adevărat voi sunteţi spioni.
One of you go back and bring your other brother here. The others of you will be kept here in prison until it's clear that you're telling the truth. If not, then I swear on Pharaoh's life it proves you're spies!”
17 Şi i-a pus împreună sub pază trei zile.
So Joseph put all of them in prison for three days.
18 Şi Iosif le-a spus în a treia zi: Faceţi aceasta şi trăiţi; fiindcă eu mă tem de Dumnezeu;
On the third day he told them, “Since I'm someone who respects God, do as I tell you and you'll live.
19 Dacă voi sunteţi drepţi, lăsaţi pe unul dintre fraţii voştri să fie legat în casa închisorii voastre; mergeţi, căraţi grâne pentru foametea caselor voastre;
If you're truly honest, choose one of your brothers to stay here in prison. The rest of you can go back home with grain for your hungry families.
20 Dar aduceţi pe cel mai tânăr frate al vostru la mine; astfel cuvintele voastre vor fi verificate şi nu veţi muri. Şi au făcut astfel.
But you must bring your youngest brother here to me to prove what you're saying is true. If not, you will all die.” They agreed to do this.
21 Iar ei au spus unul altuia: Noi suntem într-adevăr vinovaţi referitor la fratele nostru, în aceea că noi am văzut chinul sufletului său, când ne-a implorat şi am refuzat să îl ascultăm; pentru aceasta a venit această strâmtorare peste noi.
“Clearly we're being punished for what we did to our brother,” they said to each other. “We watched him in agony pleading with us for mercy, but we refused to listen to him. That's why we're in all this trouble.”
22 Şi Ruben le-a răspuns, zicând: Nu v-am spus eu, zicând: Nu păcătuiţi împotriva copilului; dar aţi refuzat să ascultaţi? Şi acum, iată, şi sângele lui ne este cerut.
Reuben said to them, “Didn't I tell you, ‘Don't harm the boy!’ But you didn't listen to me. Now we're paying the price for what we did to him.”
23 Şi nu au ştiut că Iosif îi înţelegea, pentru că le vorbea printr-un traducător.
They didn't realize that Joseph understood what they were saying because they were talking to him through an interpreter.
24 Şi s-a întors cu spatele la ei şi a plâns; şi s-a întors la ei din nou şi a vorbit îndeaproape cu ei şi a luat pe Simeon de la ei şi l-a legat înaintea ochilor lor.
Joseph stepped away from them because he started crying. He came back when he was able to speak to them again. He chose Simeon and had him tied up as they watched.
25 Atunci Iosif a poruncit să le umple sacii cu grâne şi să pună înapoi banii fiecărui bărbat în sacul lui şi să le dea provizii pentru drum: şi astfel le-a făcut.
Joseph gave the order to fill up their sacks with grain, and also to return the money they had paid by placing it in the sacks as well. He also ordered that they should be provided with food for their journey home. All this was done.
26 Şi au încărcat grâne pe măgarii lor şi au plecat de acolo.
The brothers loaded the grain onto their donkeys and then set off.
27 Şi pe când unul dintre ei şi-a deschis sacul ca să dea măgarului său nutreţ la han, a văzut banii săi, pentru că, iată, aceştia erau la gura sacului său.
On their way they stopped for the night, and one of them opened up his sack to give his donkey something to eat and saw his money there at the top of the sack.
28 Şi a spus fraţilor săi: Banii mei îmi sunt înapoiaţi; şi, iată, sunt chiar în sacul meu; şi i-a lăsat inima şi s-au înspăimântat şi şi-au spus unul altuia: Ce este aceasta ce Dumnezeu ne-a făcut?
He told his brothers, “My money's been returned to me. It's right here at the top of my sack!” They were horrified! Trembling with fear they asked each other, “What is this that God's done to us?”
29 Şi au venit la Iacob, tatăl lor, până în ţara lui Canaan şi i-au spus tot ceea ce li s-a întâmplat, spunând:
When they arrived home in Canaan, they told their father Jacob everything that had happened.
30 Bărbatul, care este domnul ţării, ne-a vorbit aspru şi ne-a luat de spioni ai ţării.
“The man who is the country's governor spoke to us in a severe way, and accused us of spying on the land,” they explained.
31 Şi noi i-am spus: Noi suntem drepţi, nu suntem spioni,
“We told him, ‘We are honest men. We're not spies!
32 Noi suntem doisprezece fraţi, fii ai tatălui nostru; unul nu este şi cel mai tânăr este în această zi cu tatăl nostru în ţara lui Canaan.
We are twelve brothers, the sons of one father. One has passed away and the youngest is right now with our father in the country of Canaan.’
33 Şi bărbatul, domnul ţării, ne-a spus: Prin aceasta voi şti că voi sunteţi drepţi: lăsaţi pe unul dintre fraţii voştri aici cu mine şi luaţi hrana pentru foametea caselor voastre şi plecaţi,
Then the man who is the country's governor said to us, ‘This is how I'll find out if you're telling the truth: you are to leave one of your brothers here with me while the rest take grain home for your hungry families.
34 Şi aduceţi pe cel mai tânăr frate al vostru la mine; atunci voi şti că voi nu sunteţi spioni, ci sunteţi cinstiţi; astfel vă voi elibera pe fratele vostru, iar voi veţi face comerţ în ţară.
Then bring your youngest brother to me. That way I'll know you're not spies but you're telling the truth. I'll release your brother to you, and you can stay in the country and trade.’”
35 Şi s-a întâmplat, pe când îşi goleau sacii că, iată, legătura de bani a fiecărui bărbat era în sacul lui; şi când ei şi tatăl lor au văzut legăturile de bani, au fost înspăimântaţi.
As they emptied their sacks, each one's money bag was there in his sack! When they and their father saw the money bags, they were horrified.
36 Şi Iacob, tatăl lor, le-a spus: Voi m-aţi văduvit de copii; Iosif nu este şi Simeon nu este şi voi veţi duce departe pe Beniamin; toate aceste lucruri sunt împotriva mea.
Jacob their father accused them, “You have taken Joseph from me—he's gone! Simeon is gone too! Now you want to take Benjamin away! I'm the one who's suffering from all of this!”
37 Şi Ruben i-a vorbit tatălui său, spunând: Ucide pe cei doi fii ai mei dacă nu îl aduc înapoi la tine; predă-l în mâna mea şi îl voi aduce din nou la tine.
“You can kill my two sons if I don't bring him back to you,” Reuben assured him. “Trust me with him, and I will bring him home to you myself.”
38 Iar el a spus: Fiul meu nu va coborî cu voi, pentru că fratele lui este mort şi a rămas singur; dacă i se întâmplă nenorocire pe calea pe care mergeţi, atunci veţi coborî perii mei cărunţi cu întristare în mormânt. (Sheol )
“My son won't go there with you!” Jacob declared. “His brother is dead, and he's the only one I have left. If anything bad happens to him on the journey you're planning, you'll send this old man to his grave in grief.” (Sheol )