Geneză 41
1 Şi s-a întâmplat, la sfârşitul a doi ani întregi, că Faraon a visat: şi, iată, el stătea în picioare lângă râu.
And it came to pass at the end of two full years, that Pharaoh dreamed: and, behold, he stood by the river.
2 Şi, iată, au urcat din râu şapte vaci plăcute la vedere şi grase; şi ele păşteau într-o pajişte.
And, behold, there came up out of the river seven well favoured cows and fatfleshed; and they fed in a meadow.
3 Şi, iată, alte şapte vaci au urcat după ele din râu, urâte la vedere şi slabe; şi au stat lângă celelalte vaci pe malul râului.
And, behold, seven other cows came up after them out of the river, ill favoured and leanfleshed; and stood by the other cows upon the brink of the river.
4 Şi vacile urâte la vedere şi slabe au mâncat vacile plăcute la vedere şi grase. Aşa că Faraon s-a trezit.
And the ill favoured and leanfleshed cows ate up the seven well favoured and fat cows. So Pharaoh awoke.
5 Şi a adormit şi a visat a doua oară: şi, iată, şapte spice de grâu s-au ridicat pe un pai, grase şi bune.
And he slept and dreamed the second time: and, behold, seven ears of grain came up upon one stalk, fat and good.
6 Şi, iată, şapte spice subţiri şi prăjite de vântul de est au răsărit după ele.
And, behold, seven thin ears and parched with the east wind sprung up after them.
7 Şi cele şapte spice subţiri au mâncat cele şapte spice grase şi pline. Şi Faraon s-a trezit şi, iată, a fost un vis.
And the seven thin ears devoured the seven fat and full ears. And Pharaoh awoke, and, behold, it was a dream.
8 Şi s-a întâmplat dimineaţa că duhul său era tulburat; şi a trimis şi a chemat pe toţi magicienii Egiptului şi pe toţi înţelepţii acestuia; şi Faraon le-a spus visul său; dar nu era niciunul care să le poată interpreta lui Faraon.
And it came to pass in the morning that his spirit was troubled; and he sent and called for all the magicians of Egypt, and all its wise men: and Pharaoh told them his dream; but there was none that could interpret them to Pharaoh.
9 Atunci a vorbit mai marele paharnicilor lui Faraon, spunând: Îmi amintesc greşelile mele în această zi;
Then spoke the chief butler to Pharaoh, saying, I do remember my faults this day:
10 Faraon s-a înfuriat pe servitorii săi şi m-a pus sub pază în casa căpeteniei gărzii, pe mine şi pe mai marele brutarilor.
Pharaoh was furious with his servants, and put me in custody in the captain of the guard’s house, both me and the chief baker:
11 Şi noi am visat un vis într-o noapte, eu şi el; noi am visat, fiecare conform interpretării visului său.
And we dreamed a dream in one night, I and he; we dreamed each man according to the interpretation of his dream.
12 Şi era acolo cu noi un tânăr, un evreu, servitor al căpeteniei gărzii; şi noi i-am povestit şi el ne-a interpretat visele; fiecăruia conform visului său el ne-a interpretat.
And there was there with us a young man, an Hebrew, servant to the captain of the guard; and we told him, and he interpreted to us our dreams; to each man according to his dream he interpreted.
13 Şi s-a întâmplat, că aşa cum ne-a interpretat, aşa a fost; pe mine el m-a restaurat în serviciul meu şi pe el l-a atârnat.
And it came to pass, as he interpreted to us, so it was; me he restored to my office, and him he hanged.
14 Atunci Faraon a trimis şi a chemat pe Iosif şi ei l-au adus repede din groapă; şi el s-a bărbierit şi şi-a schimbat hainele şi a intrat la Faraon.
Then Pharaoh sent and called Joseph, and they brought him hastily out of the dungeon: and he shaved himself, and changed his raiment, and came before Pharaoh.
15 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Am visat un vis şi nu este niciunul care să îl poată interpreta; şi am auzit vorbindu-se despre tine, că poţi înţelege un vis pentru a-l interpreta.
And Pharaoh said to Joseph, I have dreamed a dream, and there is none that can interpret it: and I have heard it said of thee, that thou canst understand a dream to interpret it.
16 Şi Iosif i-a răspuns lui Faraon, spunând: Aceasta nu este în mine; Dumnezeu va da lui Faraon un răspuns al păcii.
And Joseph answered Pharaoh, saying, It is not in me: God shall give Pharaoh an answer of peace.
17 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: În visul meu, iată, stăteam în picioare pe malul râului;
And Pharaoh said to Joseph, In my dream, behold, I stood upon the bank of the river:
18 Şi, iată, au urcat din râu şapte vaci grase şi plăcute la vedere; şi ele păşteau pe o pajişte;
And, behold, there came out of the river seven cows, fatfleshed and well favoured; and they fed in a meadow:
19 Şi, iată, alte şapte vaci au urcat după ele, jigărite şi foarte urâte la vedere şi slabe, aşa de rele nu am văzut niciodată în toată ţara Egiptului;
And, behold, seven other cows came out after them, poor and very ill favoured and leanfleshed, such as I never saw in all the land of Egypt for badness:
20 Şi vacile slabe şi urâte la vedere au mâncat primele şapte vaci grase;
And the lean and the ill favoured cows ate up the first seven fat cows:
21 Şi după ce le-au mâncat, nu se putea cunoaşte că ele le-au mâncat pe acelea; ci ele erau încă urâte la vedere, precum la început. Aşa că m-am trezit.
And when they had eaten them up, it could not be known that they had eaten them; but they were still ill favoured, as at the beginning. So I awoke.
22 Şi am văzut în visul meu şi, iată, şapte spice s-au ridicat pe un pai, pline şi bune;
And I saw in my dream, and, behold, seven ears came up on one stalk, full and good:
23 Şi, iată, şapte spice, uscate, subţiri şi prăjite de vântul de est, au răsărit după ele;
And, behold, seven ears, withered, thin, and parched with the east wind, sprung up after them:
24 Şi spicele subţiri au mâncat cele şapte spice bune; şi eu am spus aceasta magicienilor; dar nu a fost niciunul să îmi poată explica aceasta.
And the thin ears devoured the seven good ears: and I told this to the magicians; but there was none that could make known the meaning of it to me.
25 Şi Iosif i-a spus lui Faraon: Visul lui Faraon este unul singur: Dumnezeu i-a arătat lui Faraon ce este el gata să facă.
And Joseph said to Pharaoh, The dream of Pharaoh is one: God hath showed Pharaoh what he is about to do.
26 Cele şapte vaci bune sunt şapte ani; şi cele şapte spice bune sunt şapte ani; visul este unul singur.
The seven good cows are seven years; and the seven good ears are seven years: the dream is one.
27 Şi cele şapte vaci slabe şi urâte la vedere care au urcat după ele sunt şapte ani; şi cele şapte spice goale prăjite de vântul de est vor fi şapte ani de foamete.
And the seven thin and ill favoured cows that came up after them are seven years; and the seven empty ears blighted with the east wind shall be seven years of famine.
28 Acesta este lucrul pe care l-am vorbit lui Faraon: Ceea ce Dumnezeu este gata să facă îi arată lui Faraon.
This is the thing which I have spoken to Pharaoh: What God is about to do he showeth to Pharaoh.
29 Iată, vin şapte ani de mare abundenţă prin toată ţara Egiptului;
Behold, there come seven years of great plenty throughout all the land of Egypt:
30 Şi se vor ridica după ei şapte ani de foamete; şi toată abundenţa va fi uitată în ţara Egiptului; şi foametea va mistui ţara;
And there shall arise after them seven years of famine; and all the plenty shall be forgotten in the land of Egypt; and the famine shall consume the land;
31 Şi abundenţa nu va fi cunoscută în ţară din cauza acelei foamete care urmează; căci aceasta va fi foarte apăsătoare.
And the plenty shall not be known in the land by reason of the famine following; for it shall be very grievous.
32 Şi de aceea visul a fost repetat lui Faraon de două ori; aceasta este din cauză că lucrul este stabilit de Dumnezeu şi Dumnezeu îl va face să se întâmple curând.
And for that the dream was doubled to Pharaoh twice; it is because the thing is established by God, and God will shortly bring it to pass.
33 Acum de aceea Faraon să caute un bărbat chibzuit şi înţelept şi să îl pună peste ţara Egiptului.
Now therefore let Pharaoh look out a man discreet and wise, and set him over the land of Egypt.
34 Să facă Faraon aceasta şi să rânduiască supraveghetori peste ţară şi să ia a cincea parte din ţara Egiptului în cei şapte ani de abundenţă.
Let Pharaoh do this, and let him appoint officers over the land, and take up the fifth part of the land of Egypt in the seven plenteous years.
35 Şi ei să adune toată hrana acelor ani buni ce vin şi să depoziteze grâne sub mâna lui Faraon şi ei să ţină hrana în cetăţi.
And let them gather all the food of those good years that come, and lay up grain under the hand of Pharaoh, and let them keep food in the cities.
36 Şi acea hrană va fi ca rezervă ţării pentru cei şapte ani de foamete, care va fi în ţara Egiptului; ca ţara să nu piară prin foamete.
And that food shall be for reserve for the land against the seven years of famine, which shall be in the land of Egypt; that the land may not perish through the famine.
37 Şi lucrul a fost bun în ochii lui Faraon şi în ochii tuturor servitorilor săi.
And the thing was good in the eyes of Pharaoh, and in the eyes of all his servants.
38 Şi Faraon a spus servitorilor săi: Putem noi găsi un astfel de om cum este acesta, un bărbat în care este Duhul lui Dumnezeu?
And Pharaoh said to his servants, Can we find such a man as this is, a man in whom the Spirit of God is?
39 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Întrucât Dumnezeu ţi-a arătat toată aceasta, nu există niciunul aşa de chibzuit şi înţelept precum eşti tu;
And Pharaoh said to Joseph, Forasmuch as God hath shown thee all this, there is none so discreet and wise as thou art:
40 Tu vei fi peste casa mea şi conform cuvântului tău va fi guvernat tot poporul meu; numai pe tron voi fi mai mare ca tine.
Thou shalt be over my house, and according to thy word shall all my people be ruled: only in the throne will I be greater than thou.
41 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Vezi, te-am pus peste toată ţara Egiptului.
And Pharaoh said to Joseph, See, I have set thee over all the land of Egypt.
42 Şi Faraon şi-a scos inelul de pe mâna sa şi l-a pus pe mâna lui Iosif şi l-a înveşmântat în veştminte de in subţire şi a pus un lanţ de aur în jurul gâtului său.
And Pharaoh took off his ring from his hand, and put it upon Joseph’s hand, and arrayed him in vestures of fine linen, and put a gold chain about his neck;
43 Şi l-a făcut să meargă în al doilea car pe care îl avea; şi strigau înaintea lui: Aplecaţi genunchiul! Şi l-a făcut conducător peste toată ţara Egiptului.
And he made him to ride in the second chariot which he had; and they cried before him, Bow the knee: and he made him ruler over all the land of Egypt.
44 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Eu sunt Faraon şi fără tine niciun om nu îşi va ridica mâna sau piciorul în toată ţara Egiptului.
And Pharaoh said to Joseph, I am Pharaoh, and without thee shall no man lift up his hand or foot in all the land of Egypt.
45 Şi Faraon i-a pus lui Iosif numele Ţafnat-Paneah; şi i-a dat de soţie pe Asenat, fiica lui Potifera, preot din On. Şi Iosif a ieşit prin toată ţara Egiptului.
And Pharaoh called Joseph’s name Zaphnathpaaneah; and he gave him for a wife Asenath the daughter of Potipherah priest of On. And Joseph went over all the land of Egypt.
46 Şi Iosif era în vârstă de treizeci de ani când a stat în picioare înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului. Şi Iosif a ieşit dinaintea lui Faraon şi a mers prin toată ţara Egiptului.
And Joseph was thirty years old when he stood before Pharaoh king of Egypt. And Joseph went out from the presence of Pharaoh, and went throughout all the land of Egypt.
47 Şi în cei şapte ani abundenţi pământul a adus cu mâini pline.
And in the seven plenteous years the earth brought forth by handfuls.
48 Şi el a adunat toată hrana celor şapte ani, care era în ţara Egiptului, şi a depozitat hrana în cetăţi; hrana din câmp, care era în jurul fiecărei cetăţi, a depozitat-o în aceeaşi cetate.
And he gathered all the food of the seven years, which were in the land of Egypt, and laid up the food in the cities: the food of the field, which was surrounding every city, he laid up in the same.
49 Şi Iosif a adunat grâne ca nisipul mării, foarte multe, până ce s-a oprit din numărat, pentru că erau fără număr.
And Joseph gathered grain as the sand of the sea, very much, until he finished numbering; for it was without number.
50 Şi lui Iosif i s-au născut, înainte de a veni anii foametei, doi fii pe care Asenat, fiica lui Potifera, preot din On, i-a născut lui.
And to Joseph were born two sons before the years of famine came, which Asenath the daughter of Potipherah priest of On bore to him.
51 Şi Iosif l-a numit pe întâiul născut, Manase: Pentru că Dumnezeu, a spus el, m-a făcut să uit toată osteneala mea şi toată casa tatălui meu.
And Joseph called the name of the firstborn Manasseh: For God, said he, hath made me forget all my toil, and all my father’s house.
52 Şi celui de al doilea, i-a pus numele, Efraim: Pentru că Dumnezeu m-a făcut să fiu roditor în ţara necazului meu.
And the name of the second called he Ephraim: For God hath caused me to be fruitful in the land of my affliction.
53 Şi cei şapte ani ai abundenţei, care au fost în ţara Egiptului, s-au terminat.
And the seven years of plenteousness, that was in the land of Egypt, were ended.
54 Şi cei şapte ani ai sărăciei au început a veni, conform cu ceea ce Iosif spusese; şi sărăcia era în toate ţările; dar în toată ţara Egiptului era pâine.
And the seven years of famine began to come, according as Joseph had said: and the famine was in all lands; but in all the land of Egypt there was bread.
55 Şi când toată ţara Egiptului a fost înfometată, poporul a strigat la Faraon pentru pâine; şi Faraon a spus tuturor egiptenilor: Mergeţi la Iosif; ce vă spune el, faceţi.
And when all the land of Egypt was famished, the people cried to Pharaoh for bread: and Pharaoh said to all the Egyptians, Go to Joseph; what he saith to you, do.
56 Şi foametea era peste toată faţa pământului. Şi Iosif a deschis toate depozitele şi a vândut egiptenilor; şi foametea se înăsprea în ţara Egiptului.
And the famine was over all the face of the earth: And Joseph opened all the storehouses, and sold to the Egyptians; and the famine became severe in the land of Egypt.
57 Şi toate ţările au venit în Egipt, la Iosif, pentru a cumpăra grâne, pentru că foametea era aşa de aspră în toate ţările.
And all countries came into Egypt to Joseph to buy grain; because the famine was severe in all lands.
