Geneză 41
1 Şi s-a întâmplat, la sfârşitul a doi ani întregi, că Faraon a visat: şi, iată, el stătea în picioare lângă râu.
Now it happened at the end of two full years that Pharaoh had a dream, and look, he was standing by the Nile.
2 Şi, iată, au urcat din râu şapte vaci plăcute la vedere şi grase; şi ele păşteau într-o pajişte.
And look, there came up out of the Nile seven cows, sleek and fat, and they grazed among the reeds.
3 Şi, iată, alte şapte vaci au urcat după ele din râu, urâte la vedere şi slabe; şi au stat lângă celelalte vaci pe malul râului.
And look, seven other cows came up after them out of the Nile, miserable-looking and thin, and stood by the other cows at the edge of the Nile.
4 Şi vacile urâte la vedere şi slabe au mâncat vacile plăcute la vedere şi grase. Aşa că Faraon s-a trezit.
The miserable-looking and thin cows ate up the seven sleek and fat cows. Then Pharaoh woke up.
5 Şi a adormit şi a visat a doua oară: şi, iată, şapte spice de grâu s-au ridicat pe un pai, grase şi bune.
And he slept and dreamed a second time. And look, seven heads of grain came up on one stalk, healthy and good.
6 Şi, iată, şapte spice subţiri şi prăjite de vântul de est au răsărit după ele.
Then look, seven heads of grain, thin and blasted with the east wind, sprouted up after them.
7 Şi cele şapte spice subţiri au mâncat cele şapte spice grase şi pline. Şi Faraon s-a trezit şi, iată, a fost un vis.
The thin heads swallowed up the seven healthy and full heads. Then Pharaoh woke up, and look, it was a dream.
8 Şi s-a întâmplat dimineaţa că duhul său era tulburat; şi a trimis şi a chemat pe toţi magicienii Egiptului şi pe toţi înţelepţii acestuia; şi Faraon le-a spus visul său; dar nu era niciunul care să le poată interpreta lui Faraon.
It happened in the morning that his mind was troubled, so he summoned all of Egypt's magicians and wise men. And Pharaoh told them his dreams, but there was no one who could interpret them to Pharaoh.
9 Atunci a vorbit mai marele paharnicilor lui Faraon, spunând: Îmi amintesc greşelile mele în această zi;
Then the chief cupbearer spoke to Pharaoh, saying, "I remember my faults today.
10 Faraon s-a înfuriat pe servitorii săi şi m-a pus sub pază în casa căpeteniei gărzii, pe mine şi pe mai marele brutarilor.
Pharaoh was angry with his servants and put me in prison in the house of the captain of the guard, me and the chief baker.
11 Şi noi am visat un vis într-o noapte, eu şi el; noi am visat, fiecare conform interpretării visului său.
We had a dream on the same night, he and I, each having a dream with its own meaning.
12 Şi era acolo cu noi un tânăr, un evreu, servitor al căpeteniei gărzii; şi noi i-am povestit şi el ne-a interpretat visele; fiecăruia conform visului său el ne-a interpretat.
Now a young Hebrew was there with us, a servant of the captain of the guards, and we told him, and he interpreted our dreams to us, to each man he interpreted according to his own dream.
13 Şi s-a întâmplat, că aşa cum ne-a interpretat, aşa a fost; pe mine el m-a restaurat în serviciul meu şi pe el l-a atârnat.
And it happened just the way he interpreted them to us, so it was: I was restored to my office, and he was hanged."
14 Atunci Faraon a trimis şi a chemat pe Iosif şi ei l-au adus repede din groapă; şi el s-a bărbierit şi şi-a schimbat hainele şi a intrat la Faraon.
Then Pharaoh summoned Joseph, and they brought him quickly out of the pit. And he shaved himself, changed his clothes, and came in to Pharaoh.
15 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Am visat un vis şi nu este niciunul care să îl poată interpreta; şi am auzit vorbindu-se despre tine, că poţi înţelege un vis pentru a-l interpreta.
And Pharaoh said to Joseph, "I had a dream, but there is no one who can interpret it. I have heard it said about you that when you hear a dream you can interpret it."
16 Şi Iosif i-a răspuns lui Faraon, spunând: Aceasta nu este în mine; Dumnezeu va da lui Faraon un răspuns al păcii.
And Joseph answered Pharaoh, saying, "Apart from God, the welfare of Pharaoh will receive no answer. "
17 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: În visul meu, iată, stăteam în picioare pe malul râului;
Then Pharaoh said to Joseph, "In my dream, look, I stood on the edge of the Nile.
18 Şi, iată, au urcat din râu şapte vaci grase şi plăcute la vedere; şi ele păşteau pe o pajişte;
And look, there came up out of the river seven cows, fat and sleek, and they grazed among the reeds.
19 Şi, iată, alte şapte vaci au urcat după ele, jigărite şi foarte urâte la vedere şi slabe, aşa de rele nu am văzut niciodată în toată ţara Egiptului;
And look, seven other cows came up after them, scrawny and very miserable-looking and thin. I had never seen such bad-looking cows in all the land of Egypt.
20 Şi vacile slabe şi urâte la vedere au mâncat primele şapte vaci grase;
The thin and miserable-looking cows ate up the first seven fat cows.
21 Şi după ce le-au mâncat, nu se putea cunoaşte că ele le-au mâncat pe acelea; ci ele erau încă urâte la vedere, precum la început. Aşa că m-am trezit.
But when they had eaten them up, no one would have known that they had eaten them, for they were still as miserable-looking as at the beginning. Then I woke up.
22 Şi am văzut în visul meu şi, iată, şapte spice s-au ridicat pe un pai, pline şi bune;
And I fell asleep, and I saw in my dream, and look, seven heads of grain growing on one stalk, full and good.
23 Şi, iată, şapte spice, uscate, subţiri şi prăjite de vântul de est, au răsărit după ele;
And look, seven heads of grain, withered, thin, and blasted with the east wind, sprouted up after them.
24 Şi spicele subţiri au mâncat cele şapte spice bune; şi eu am spus aceasta magicienilor; dar nu a fost niciunul să îmi poată explica aceasta.
And the seven thin heads of grain swallowed up the seven good heads of grain. And I told it to the magicians, but no one could tell me its meaning."
25 Şi Iosif i-a spus lui Faraon: Visul lui Faraon este unul singur: Dumnezeu i-a arătat lui Faraon ce este el gata să facă.
Then Joseph said to Pharaoh, "The dreams of Pharaoh are one. God has told Pharaoh what he is about to do.
26 Cele şapte vaci bune sunt şapte ani; şi cele şapte spice bune sunt şapte ani; visul este unul singur.
The seven good cows represent seven years, and the seven good heads of grain represent seven years. The dreams are the same.
27 Şi cele şapte vaci slabe şi urâte la vedere care au urcat după ele sunt şapte ani; şi cele şapte spice goale prăjite de vântul de est vor fi şapte ani de foamete.
And the seven thin and miserable-looking cows that came up after them represent seven years, and also the seven empty heads of grain blasted with the east wind. They are seven years of famine.
28 Acesta este lucrul pe care l-am vorbit lui Faraon: Ceea ce Dumnezeu este gata să facă îi arată lui Faraon.
It is just as I said to Pharaoh: God has shown Pharaoh what he is about to do.
29 Iată, vin şapte ani de mare abundenţă prin toată ţara Egiptului;
Look, seven years of great abundance will come throughout all the land of Egypt.
30 Şi se vor ridica după ei şapte ani de foamete; şi toată abundenţa va fi uitată în ţara Egiptului; şi foametea va mistui ţara;
But after them seven years of famine will come, and all the abundance will be forgotten in the land of Egypt. The famine will devastate the land,
31 Şi abundenţa nu va fi cunoscută în ţară din cauza acelei foamete care urmează; căci aceasta va fi foarte apăsătoare.
and the abundance will not be remembered in the land because of the famine that follows it, for it will be very severe.
32 Şi de aceea visul a fost repetat lui Faraon de două ori; aceasta este din cauză că lucrul este stabilit de Dumnezeu şi Dumnezeu îl va face să se întâmple curând.
Now the dream was repeated to Pharaoh twice because the matter has been fixed by God, and God will carry it out soon.
33 Acum de aceea Faraon să caute un bărbat chibzuit şi înţelept şi să îl pună peste ţara Egiptului.
Now therefore Pharaoh should look for a discerning and wise man, and give him authority over the land of Egypt.
34 Să facă Faraon aceasta şi să rânduiască supraveghetori peste ţară şi să ia a cincea parte din ţara Egiptului în cei şapte ani de abundenţă.
Pharaoh should do this, and should appoint overseers over the land, and they should take a fifth of all the produce of the land of Egypt during the seven years of abundance.
35 Şi ei să adune toată hrana acelor ani buni ce vin şi să depoziteze grâne sub mâna lui Faraon şi ei să ţină hrana în cetăţi.
They should gather all the food during these good years that are coming and store the grain under the authority of Pharaoh for food in the cities, and they should preserve it.
36 Şi acea hrană va fi ca rezervă ţării pentru cei şapte ani de foamete, care va fi în ţara Egiptului; ca ţara să nu piară prin foamete.
That food will be a reserve for the land during the seven years of famine that will come on the land of Egypt, so that the land will survive the famine."
37 Şi lucrul a fost bun în ochii lui Faraon şi în ochii tuturor servitorilor săi.
The proposal was good in the eyes of Pharaoh, and in the eyes of all his servants.
38 Şi Faraon a spus servitorilor săi: Putem noi găsi un astfel de om cum este acesta, un bărbat în care este Duhul lui Dumnezeu?
Pharaoh said to his servants, "Can we find such a one as this, a man in whom is the Spirit of God?"
39 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Întrucât Dumnezeu ţi-a arătat toată aceasta, nu există niciunul aşa de chibzuit şi înţelept precum eşti tu;
So Pharaoh said to Joseph, "Because God has shown you all of this, there is no one as discerning and wise as you.
40 Tu vei fi peste casa mea şi conform cuvântului tău va fi guvernat tot poporul meu; numai pe tron voi fi mai mare ca tine.
You will be in charge of my house, and according to your word will all my people be ruled. Only with regard to the throne will I be greater than you."
41 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Vezi, te-am pus peste toată ţara Egiptului.
Pharaoh said to Joseph, "Look, I have put you in charge over all the land of Egypt."
42 Şi Faraon şi-a scos inelul de pe mâna sa şi l-a pus pe mâna lui Iosif şi l-a înveşmântat în veştminte de in subţire şi a pus un lanţ de aur în jurul gâtului său.
Then Pharaoh took off his signet ring from his hand and put it on Joseph's hand, and clothed him in robes of fine linen, and put a gold chain around his neck.
43 Şi l-a făcut să meargă în al doilea car pe care îl avea; şi strigau înaintea lui: Aplecaţi genunchiul! Şi l-a făcut conducător peste toată ţara Egiptului.
And he had him ride in the second chariot which he had, and they called out before him, "Bow the knee. " So he put him in charge over the entire land of Egypt.
44 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Eu sunt Faraon şi fără tine niciun om nu îşi va ridica mâna sau piciorul în toată ţara Egiptului.
Then Pharaoh said to Joseph, "I am Pharaoh, but without your permission no one will do anything or go anywhere in all the land of Egypt."
45 Şi Faraon i-a pus lui Iosif numele Ţafnat-Paneah; şi i-a dat de soţie pe Asenat, fiica lui Potifera, preot din On. Şi Iosif a ieşit prin toată ţara Egiptului.
Pharaoh called Joseph's name Zaphenath-Paneah. And he gave him Asenath the daughter of Potiphera, priest of On, as a wife. So Joseph went out through the land of Egypt.
46 Şi Iosif era în vârstă de treizeci de ani când a stat în picioare înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului. Şi Iosif a ieşit dinaintea lui Faraon şi a mers prin toată ţara Egiptului.
Joseph was thirty years old when he began to serve Pharaoh king of Egypt. Joseph left the presence of Pharaoh and went throughout all the land of Egypt.
47 Şi în cei şapte ani abundenţi pământul a adus cu mâini pline.
During the seven years of abundance the land produced large harvests.
48 Şi el a adunat toată hrana celor şapte ani, care era în ţara Egiptului, şi a depozitat hrana în cetăţi; hrana din câmp, care era în jurul fiecărei cetăţi, a depozitat-o în aceeaşi cetate.
And he collected all the food during the seven years when there was abundance in the land of Egypt, and put the food in the cities. He placed in every city the food from the fields surrounding it.
49 Şi Iosif a adunat grâne ca nisipul mării, foarte multe, până ce s-a oprit din numărat, pentru că erau fără număr.
Joseph stored up grain in great abundance, like the sand of the sea, until he stopped measuring it, because it could not be measured.
50 Şi lui Iosif i s-au născut, înainte de a veni anii foametei, doi fii pe care Asenat, fiica lui Potifera, preot din On, i-a născut lui.
To Joseph were born two sons before the year of famine came, whom Asenath, the daughter of Potiphera priest of On, bore to him.
51 Şi Iosif l-a numit pe întâiul născut, Manase: Pentru că Dumnezeu, a spus el, m-a făcut să uit toată osteneala mea şi toată casa tatălui meu.
Joseph called the name of the firstborn Manasseh: "For God has made me forget all my trouble and all my father's household."
52 Şi celui de al doilea, i-a pus numele, Efraim: Pentru că Dumnezeu m-a făcut să fiu roditor în ţara necazului meu.
And the name of the second he called Ephraim: "For God has made me fruitful in the land of my suffering."
53 Şi cei şapte ani ai abundenţei, care au fost în ţara Egiptului, s-au terminat.
And the seven years of abundance that occurred in the land of Egypt came to an end.
54 Şi cei şapte ani ai sărăciei au început a veni, conform cu ceea ce Iosif spusese; şi sărăcia era în toate ţările; dar în toată ţara Egiptului era pâine.
Then the seven years of famine began to come, just as Joseph had said. There was famine in all lands, but in all the land of Egypt there was food.
55 Şi când toată ţara Egiptului a fost înfometată, poporul a strigat la Faraon pentru pâine; şi Faraon a spus tuturor egiptenilor: Mergeţi la Iosif; ce vă spune el, faceţi.
When all the land of Egypt experienced the famine, the people cried to Pharaoh for food. Then Pharaoh said to all Egypt, "Go to Joseph. Whatever he says to you, do."
56 Şi foametea era peste toată faţa pământului. Şi Iosif a deschis toate depozitele şi a vândut egiptenilor; şi foametea se înăsprea în ţara Egiptului.
So the famine was over all the surface of the land. Then Joseph opened all the storehouses of grain and sold to the Egyptians. And the famine was severe in the land of Egypt.
57 Şi toate ţările au venit în Egipt, la Iosif, pentru a cumpăra grâne, pentru că foametea era aşa de aspră în toate ţările.
And all the countries came to Egypt to Joseph to buy grain, because the famine was severe in all the earth.
