Geneză 41
1 Şi s-a întâmplat, la sfârşitul a doi ani întregi, că Faraon a visat: şi, iată, el stătea în picioare lângă râu.
Kum ni nungin Pharaoh in mang anei in ahile, vetan ama Nile vadung panga ana ding in ahi.
2 Şi, iată, au urcat din râu şapte vaci plăcute la vedere şi grase; şi ele păşteau într-o pajişte.
Amanga chun bongchal sagi athao a thao cheh ahung kal doh un hamhing lah a chun alhaovin ahi.
3 Şi, iată, alte şapte vaci au urcat după ele din râu, urâte la vedere şi slabe; şi au stat lângă celelalte vaci pe malul râului.
Chujou in ama ho nunga chun bongchal sagi ma agon a gong cheh Nile vadunga kon chun ahung doh un, vadung panga bongchal sagi dangho koma chun ading uvin ahi.
4 Şi vacile urâte la vedere şi slabe au mâncat vacile plăcute la vedere şi grase. Aşa că Faraon s-a trezit.
Hichun bongchal agong ho chun bongchal athao sagi ho chu aval lhum tauvin ahi. Hiche mang anei pet tah chun Pharaoh chu ahung khang doh tai.
5 Şi a adormit şi a visat a doua oară: şi, iată, şapte spice de grâu s-au ridicat pe un pai, grase şi bune.
Ahin Pharaoh a imulhu kit in mang anivei na aneiyin, hiche amanga hin changphal sagi hoitah vetnom nom um phungkhat a kona hung kikhai lha amun ahi.
6 Şi, iată, şapte spice subţiri şi prăjite de vântul de est au răsărit după ele.
Hichun changphal sagi amanga amu kit'in ahin hiche changphal ho chu ageo cheh chuh jeng in, solam huijin amut geo lheh jeng ahi.
7 Şi cele şapte spice subţiri au mâncat cele şapte spice grase şi pline. Şi Faraon s-a trezit şi, iată, a fost un vis.
Chuin hiche geo chih banga changphal ho chun changphal lom sagi ahoi phungkhat a kikhai lha ho chu aval lhum kittai. Hichun Pharaoh ahung doh kit'in ahile ajan mang ahichu agel doh in ahi.
8 Şi s-a întâmplat dimineaţa că duhul său era tulburat; şi a trimis şi a chemat pe toţi magicienii Egiptului şi pe toţi înţelepţii acestuia; şi Faraon le-a spus visul său; dar nu era niciunul care să le poată interpreta lui Faraon.
Hiche ni ajingkah apat'in Pharaoh chu amang ho jeh chun a suboi lheh in aum thei tapoi. Hichun Pharaoh in amaho jouse koma amang chu asei tan, ahin amaho lah a khat beh in jong ipi kiseina ham tia chu a donbut thei aum pouve.
9 Atunci a vorbit mai marele paharnicilor lui Faraon, spunând: Îmi amintesc greşelile mele în această zi;
Phat achaina langtah chun lengpa jukhon doma lamkai pachu ahung ding doh in, “Tunia keiman geldoh khat kaneiye phat masa a kana chatvai na atin Pharaoh koma aseitan ahi.
10 Faraon s-a înfuriat pe servitorii săi şi m-a pus sub pază în casa căpeteniei gărzii, pe mine şi pe mai marele brutarilor.
Nangman nasoh teni chunga nana lunglhai pon changlhah hom lamkaipa le keima chunga, hijeh chun keini hi lengpa songkul'a neina koiyin ahi.
11 Şi noi am visat un vis într-o noapte, eu şi el; noi am visat, fiecare conform interpretării visului său.
Nikhat chu changlhah hompa le keiman mang chom cheh kanei lhon in ka mang lhon jong chu thusim chom cheh kanei lhon in,
12 Şi era acolo cu noi un tânăr, un evreu, servitor al căpeteniei gărzii; şi noi i-am povestit şi el ne-a interpretat visele; fiecăruia conform visului său el ne-a interpretat.
Hiche laiphat chun Hebrew khangthah khat lengpa songkul'a chun keiho toh ana um'in, ama chu lengpa semang pachong pa soh a jong ana pang ahi, kamang nei lhon chu kasei lhon in ahile chu'in aman kamang lhon chu eile doh peh lhon e ati.
13 Şi s-a întâmplat, că aşa cum ne-a interpretat, aşa a fost; pe mine el m-a restaurat în serviciul meu şi pe el l-a atârnat.
Chule aman eiledoh peh lhon bang bang chun ahung guilhung cheh in ahi, keiman kana toh ngai ngai eikitohsah in an vaihompa akikhai lihtan ahi.”
14 Atunci Faraon a trimis şi a chemat pe Iosif şi ei l-au adus repede din groapă; şi el s-a bărbierit şi şi-a schimbat hainele şi a intrat la Faraon.
Pharaoh in Joseph chu ahol in mi asol paijeng tan ama chu agan a gang in songkul'a kon in ahin puidoh jeng uvin, chuin avon ho akikhel in chule akhamul ho a kisuhtheng in, hichun ama Pharaoh toh kimuto din alut tai.
15 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Am visat un vis şi nu este niciunul care să îl poată interpreta; şi am auzit vorbindu-se despre tine, că poţi înţelege un vis pentru a-l interpreta.
Hichun Pharaoh in Joseph koma aseitai, “Keiman janlhah in mang ka neijin koima chan ale doh theipon ahin keiman ka jah chu ahile mang kiti hohi nang man hetthei na nanei chu kana jai.”
16 Şi Iosif i-a răspuns lui Faraon, spunând: Aceasta nu este în mine; Dumnezeu va da lui Faraon un răspuns al păcii.
Joseph in adonbut in, “Hiche ho chu keima adinga thil hahsa ahi ati. Amavang Pathen in hiche ipi tina ham chu nahetsah theiye,” ati.
17 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: În visul meu, iată, stăteam în picioare pe malul râului;
Chuin Pharaoh mang chu Joseph koma aseitai, aman hitin aseiye, “Ka mang in Nile vadung panga kana ding in.
18 Şi, iată, au urcat din râu şapte vaci grase şi plăcute la vedere; şi ele păşteau pe o pajişte;
Hiche a che a chun bongchal sagi hoitah kivah thao cheh vadunga kon chun ahung doh in chule hilaiya hampa dong ho chu ane pantan ahi.
19 Şi, iată, alte şapte vaci au urcat după ele, jigărite şi foarte urâte la vedere şi slabe, aşa de rele nu am văzut niciodată în toată ţara Egiptului;
Hinlah keiman chom khat jouvin bongchal adang sagi agong a gong ahoimo cheh ahung potdoh kit ka mun, keiman hitabang gancha gong aphe umlou Egypt gamsunga ka hinkhon kana mukha hih laiye.
20 Şi vacile slabe şi urâte la vedere au mâncat primele şapte vaci grase;
Hiche bong agong melse tah hochun bongchal sagi athao ho chu aval lhum tan ahi.
21 Şi după ce le-au mâncat, nu se putea cunoaşte că ele le-au mâncat pe acelea; ci ele erau încă urâte la vedere, precum la început. Aşa că m-am trezit.
Amahon aval lhum jou chun koiman ipi kabol ham tia ahethei jong aumpoi, amahon aval lhum jou uchun abepbep ahiuvin, hichun keima ka hung khang dohtai.
22 Şi am văzut în visul meu şi, iată, şapte spice s-au ridicat pe un pai, pline şi bune;
Hichun keima ka imu lhu kit'in, chule keiman mang khat kaneibe kit'in, hichea kamang achun changvui sagi vetnom umtah phungkhat a ga ka mun ahi.
23 Şi, iată, şapte spice, uscate, subţiri şi prăjite de vântul de est, au răsărit după ele;
Chule chang vui sagi machu akiveigeosa akeoseh cheh, nisolam khohui mut geosa cheh, khat ho nunga chun ahungdoh doh uvin ahi.
24 Şi spicele subţiri au mâncat cele şapte spice bune; şi eu am spus aceasta magicienilor; dar nu a fost niciunul să îmi poată explica aceasta.
Chuin changvui ageosa ho chun changvui hoitah hochu avallhum kittan, hiche kamang hohi doithem ho koma kaseiyin, Hinlah ka mangho chu ipi kisei na ham koima chan eihil chen theipoi ati.
25 Şi Iosif i-a spus lui Faraon: Visul lui Faraon este unul singur: Dumnezeu i-a arătat lui Faraon ce este el gata să facă.
Joseph in adonbut in, “Pharaoh mang teni hi thakhat ahi, Pathen in Pharaoh hi ipi abol ding ahin hetsah masah ahi bouve.
26 Cele şapte vaci bune sunt şapte ani; şi cele şapte spice bune sunt şapte ani; visul este unul singur.
Bongchal sagi athao ahoi ho chule changvui sagi vetnom nom uma, aga hon avet sah nom chu ahile kum sagi sunga hi neh le chah neng ding avetsah ahi,” ati.
27 Şi cele şapte vaci slabe şi urâte la vedere care au urcat după ele sunt şapte ani; şi cele şapte spice goale prăjite de vântul de est vor fi şapte ani de foamete.
Chule bongchal sagi agong hole Changvui sagi ageosa aphunga goden solam huiyin asemgot den hon avetsah chu ahile kum sagi nasa tah a kel hunglha ding chu avetsah ahi.
28 Acesta este lucrul pe care l-am vorbit lui Faraon: Ceea ce Dumnezeu este gata să facă îi arată lui Faraon.
Hiche hohi keiman ka phondoh banga hung guilhung ding ahi, Ajeh chu Pathen in Pharaoh hi aphat ahung lhun masanga ipi abol dingho chu ahin hetsah ahiye ati.
29 Iată, vin şapte ani de mare abundenţă prin toată ţara Egiptului;
Tua patna Egypt gamsung a hi kum sagi hatah a neh le chah hung neng ding ahi.
30 Şi se vor ridica după ei şapte ani de foamete; şi toată abundenţa va fi uitată în ţara Egiptului; şi foametea va mistui ţara;
Amavang hiche joule chun kum sagi ma kel nasatah in hung lhan tin, chuteng chule chun Egypt gamsung ima ma ana tha lhing chu kisumil gam'a, kel lhah chun agamsung abah gam jeng ding ahi tai.
31 Şi abundenţa nu va fi cunoscută în ţară din cauza acelei foamete care urmează; căci aceasta va fi foarte apăsătoare.
Hiche kel hung khoh hi gimnei lheh jeng ding kum tamtah neh le chah ana ninglhin na ho jouse chu koiman agel doh lou ding ahitai.
32 Şi de aceea visul a fost repetat lui Faraon de două ori; aceasta este din cauză că lucrul este stabilit de Dumnezeu şi Dumnezeu îl va face să se întâmple curând.
Pharaoh mang teni ahung ki hetsah na thupi pen tah chu ahile, Pathen in na ahin toh vahding ahiti gontup sa ahi tai, hung lhung vah tei ding ahi ati.
33 Acum de aceea Faraon să caute un bărbat chibzuit şi înţelept şi să îl pună peste ţara Egiptului.
Hijeh a chu Pharaoh in chingthei tah pasal chule thil hethem tah koitabang aholdoh a Egypt gamsung pumpia mopothei ahol angai tai.
34 Să facă Faraon aceasta şi să rânduiască supraveghetori peste ţară şi să ia a cincea parte din ţara Egiptului în cei şapte ani de abundenţă.
Hichun Pharaoh in agam agam a lamkai avetup ding mi lhengdoh henlang hiche teng chule louga sohho kum sagi neh anen sung chun hop nga lah a hop khat koidoh uhenlang,
35 Şi ei să adune toată hrana acelor ani buni ce vin şi să depoziteze grâne sub mâna lui Faraon şi ei să ţină hrana în cetăţi.
Pharaoh thanei na noiya tua patna neh le chah hiche kum sunga hatah a anen pet ahin changpang ahin koi dimset un, phatechan koitup uhenlang chule angah jong umjing hen, kho nung chan geiya khopi sunga neh le chah umjing thei nadin ati.
36 Şi acea hrană va fi ca rezervă ţării pentru cei şapte ani de foamete, care va fi în ţara Egiptului; ca ţara să nu piară prin foamete.
Tua chang le mim ho jouse hi phatechan mun khat a gamsung pumpin koikhom uhen, chutile kum sagi sunga nasatah a kel ahung khoh teng Egypt gam sunga mipi jouse kihinso thei ding ahi.
37 Şi lucrul a fost bun în ochii lui Faraon şi în ochii tuturor servitorilor săi.
Hiche lungthim tohgon hi Pharaoh ahin ama semang pachong hon jong pha asa cheh tauvin ahi.
38 Şi Faraon a spus servitorilor săi: Putem noi găsi un astfel de om cum este acesta, un bărbat în care este Duhul lui Dumnezeu?
Hichun Pharaoh in amaho chu adongin, “Eihon hitobang pasal Pathen lhagao chenna hi imujou dingu hi nam,” ati.
39 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Întrucât Dumnezeu ţi-a arătat toată aceasta, nu există niciunul aşa de chibzuit şi înţelept precum eşti tu;
Hiche pet chun Pharaoh in Joseph ahoulimpi in, “Ajeh chu Pathen in ema jouse nangma nahetsah tah jeh in nang tobang koimacha ahethem le aching aumta poi.
40 Tu vei fi peste casa mea şi conform cuvântului tău va fi guvernat tot poporul meu; numai pe tron voi fi mai mare ca tine.
Nangma keima leng touna anatou ding ahitai, kamiten nangma thupeh jouse ajui cheh dingu ahitai. chule thil khat bou ikikhet nading chu keima kalengvai pohna bou lenjo ding kahi ati.
41 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Vezi, te-am pus peste toată ţara Egiptului.
Pharaoh in Joseph jah ah aseitan, “Keiman nangma hi Egypt gam sunga thanei na le mopoh na kapeh doh nahi tai ati.”
42 Şi Faraon şi-a scos inelul de pe mâna sa şi l-a pus pe mâna lui Iosif şi l-a înveşmântat în veştminte de in subţire şi a pus un lanţ de aur în jurul gâtului său.
Hichun Pharaoh in akhut a sana khutjem chu ala doh in Joseph khut a abupeh tai, Aman vonkang hoitah aki vonsah in chule sana khi jong angong a aki osah tai.
43 Şi l-a făcut să meargă în al doilea car pe care îl avea; şi strigau înaintea lui: Aplecaţi genunchiul! Şi l-a făcut conducător peste toată ţara Egiptului.
Hichun lengpan Joseph chu asakol chunga atousah in amasanga chun “Mihon dilsu vo tin asamuvin ahi.” Hiti hin aman Joseph chu Egypt gam pumpi semang in ana pansah tai.
44 Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Eu sunt Faraon şi fără tine niciun om nu îşi va ridica mâna sau piciorul în toată ţara Egiptului.
Chule Pharaoh in Joseph kom a hitin aseiye, “Nangma phatsah louva Egypt gamsunga koima chan akhut alapthei lou ding, keima amina bou Pharaoh kahi ding ahi,” ati.
45 Şi Faraon i-a pus lui Iosif numele Ţafnat-Paneah; şi i-a dat de soţie pe Asenat, fiica lui Potifera, preot din On. Şi Iosif a ieşit prin toată ţara Egiptului.
Hichun Pharaoh in Joseph chu Egypt te min thah apen Zaphenath-paneah Potiphera chanu Asenath chu Joseph ji din Pharaoh in agontup peh in ahi, hiche apatna chu Joseph in Egypt gamsung a mopoh na alah ahitai.
46 Şi Iosif era în vârstă de treizeci de ani când a stat în picioare înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului. Şi Iosif a ieşit dinaintea lui Faraon şi a mers prin toată ţara Egiptului.
Egypt lengpa Pharaoh koma anatong dinga alut chun Joseph kum somthum alhing tai. Chuin Joseph chu Pharaoh angsunga konin apotdoh in Egypt gam leiset pumpi aga kholsoh keiyin ahi.
47 Şi în cei şapte ani abundenţi pământul a adus cu mâini pline.
Ana kisei bang chun kum sagi sung chun neh le chah lousoh hatah in apungin ahi.
48 Şi el a adunat toată hrana celor şapte ani, care era în ţara Egiptului, şi a depozitat hrana în cetăţi; hrana din câmp, care era în jurul fiecărei cetăţi, a depozitat-o în aceeaşi cetate.
Hiche kum sagi sunga chun Joseph in chang le mim Egypt gamsunga kimu jouse chu mun khat a akoikhom soh kei in, chule khopi jousea akoina mun asem soh kei in ahi.
49 Şi Iosif a adunat grâne ca nisipul mării, foarte multe, până ce s-a oprit din numărat, pentru că erau fără număr.
Hichun Joseph in chang le mim chu tamtah avum leo in akhol khom in, vadung panga neldi bang in atam valtah jeh chun hetlut jou jong ahita pon, achaina langa chun simsen lou ahitan sim jong asim tapouve,
50 Şi lui Iosif i s-au născut, înainte de a veni anii foametei, doi fii pe care Asenat, fiica lui Potifera, preot din On, i-a născut lui.
Kellhah kum hung lhun masang chun On thempu pa Potiphera chanu Asenath chun Joseph dingin chapa ni ana hinpeh-in
51 Şi Iosif l-a numit pe întâiul născut, Manase: Pentru că Dumnezeu, a spus el, m-a făcut să uit toată osteneala mea şi toată casa tatălui meu.
Joseph in achapa atahjo pa min chu Manasseh asah in, aman aseiyin, “Hiche hi ka Pathen in kagenthei na jouse eisuh milsahtai, chule kapa insung jong abonchaovin kasumil sohtai tina ahi.” (Manasseh: genthei tintang jouse suhmil na, chule insung mite jong mil jouta tina ahi).
52 Şi celui de al doilea, i-a pus numele, Efraim: Pentru că Dumnezeu m-a făcut să fiu roditor în ţara necazului meu.
Joseph in achapa aneojo pa min chu Ephraim asah tai, “Aman hitin aseiye, “Ka Pathen ka hahsat na le kagenthei na jeh in lolhin na eipe tai,” ati.
53 Şi cei şapte ani ai abundenţei, care au fost în ţara Egiptului, s-au terminat.
Egypt gamsunga kum sagi sunga chang le mim mang ketkut a ga jouse chu ahung kichai gamtan ahi.
54 Şi cei şapte ani ai sărăciei au început a veni, conform cu ceea ce Iosif spusese; şi sărăcia era în toate ţările; dar în toată ţara Egiptului era pâine.
Hichun kum sagi kel lhah ahung kipantan, Joseph in anasei doh mabang in hiche a nasa tah a kel hah chun anaivel a gam ho jouse jong asuboi soh heltai, ama vang Egypt gamsunga chun neh le chah ahahsat na emacha aumpoi.
55 Şi când toată ţara Egiptului a fost înfometată, poporul a strigat la Faraon pentru pâine; şi Faraon a spus tuturor egiptenilor: Mergeţi la Iosif; ce vă spune el, faceţi.
Egypt gamsunga kel ahung khoh lheh jeng tan, hichun mipi ho chu neh le chah ngaichat jeh in Pharaoh koma ahung un, hichun Pharaoh in Egypt mipi teho chu “Joseph koma asol in aman bol un atiho chu bol uvin,” ati.
56 Şi foametea era peste toată faţa pământului. Şi Iosif a deschis toate depozitele şi a vândut egiptenilor; şi foametea se înăsprea în ţara Egiptului.
Hiti chun kel lhah chu hatah in ahung khohse cheh tan gamsung jouse aboilou aumta pon, Joseph in chang pang ho jouse chu ahong doh tan, Egypt mipite chu aki choh sah tai. Ajeh chu Egypt gamsunga kelkhoh chu asang lheh in hitobang kel hah chu ana umkha hihlaiye.
57 Şi toate ţările au venit în Egipt, la Iosif, pentru a cumpăra grâne, pentru că foametea era aşa de aspră în toate ţările.
Chule gam dang dang Egypt gam kimvel a jousen neh le chah akichoh thei nadiuvin Joseph heng ahinnai lut tauvin, Ajeh chu hitobang kel hah chu vannoi leiset chung jouse asuh boi cheh ahi.
