Geneză 37
1 Şi Iacob a locuit în ţara în care tatăl său a fost străin, în ţara lui Canaan.
Forsothe Jacob dwellide in the lond of Canaan, in which his fadir was a pilgrym; and these weren the generaciouns of hym.
2 Acestea sunt generaţiile lui Iacob. Iosif, fiind în vârstă de şaptesprezece ani, păştea turma cu fraţii săi; şi băiatul era cu fiii Bilhei şi cu fiii Zilpei, soţiile tatălui său; şi Iosif a adus tatălui său vorbirea lor rea.
Joseph whanne he was of sixtene yeer, yit a child, kepte a flok with hise britheren, and was with the sones of Bala and Zelfa, wyues of his fadir; and he accuside his britheren at the fadir of `the worste synne.
3 Acum Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toţi copiii lui, deoarece el era fiul bătrâneţii sale; şi i-a făcut o haină pestriţă.
Forsothe Israel louyde Joseph ouer alle hise sones, for he hadde gendrid hym in eelde; and he made to Joseph a cote of many colours.
4 Şi când fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe toţi fraţii săi, l-au urât şi nu puteau să îi vorbească paşnic.
Forsothe hise britheren sien that he was loued of the fader more than alle, and thei hatiden hym, and myyten not speke ony thing pesibli to hym.
5 Şi Iosif a visat un vis şi l-a spus fraţilor săi şi ei l-au urât încă şi mai mult.
And it bifelde that he telde to hise britheren a sweuene seyn, which cause was `the seed of more hatrede.
6 Şi le-a spus: Ascultaţi, vă rog, acest vis pe care l-am visat:
And Joseph seide to his britheren, Here ye the sweuene which Y seiy,
7 Şi, iată, noi legam snopi în câmp şi, iată, snopul meu s-a ridicat şi a stat chiar drept în picioare; şi, iată, snopii voştri au stat de jur împrejur şi se prosternau snopului meu.
Y gesside that we bounden to gidere handfuls, and that as myn handful roos, and stood, and that youre handfuls stoden aboute and worschipiden myn handful.
8 Şi fraţii lui i-au spus: Vei domni într-adevăr peste noi? Sau vei avea într-adevăr stăpânire peste noi? Şi l-au urât încă şi mai mult pentru visele lui şi pentru cuvintele lui.
Hise britheren answerden, Whether thou shalt be oure kyng, ethir we shulen be maad suget to thi lordschip? Therfor this cause of sweuenys and wordis mynystride the nurschyng of enuye, and of hatrede.
9 Şi a visat încă un vis şi l-a spus fraţilor săi şi a zis: Iată, am visat încă un vis; şi, iată, soarele şi luna şi unsprezece stele mi s-au prosternat.
Also Joseph seiy another sweuene, which he telde to the britheren, and seide, Y seiy bi a sweuene that as the sunne, and moone, and enleuen sterris worschipiden me.
10 Şi l-a spus tatălui său şi fraţilor săi şi tatăl său l-a mustrat şi i-a zis: Ce este acest vis pe care l-ai visat? Vom veni eu şi mama ta şi fraţii tăi, într-adevăr, să ne prosternăm ţie până la pământ?
And whanne he hadde teld this sweuene to his fadir, and britheren, his fadir blamyde him, and seide, What wole this sweuene to it silf which thou hast seyn? Whether Y and thi modir, and thi britheren, schulen worschipe thee on erthe?
11 Şi fraţii lui l-au invidiat, dar tatăl său a dat atenţie acestei spuse.
Therfor hise britheren hadden enuye to hym. Forsothe the fadir bihelde pryuely the thing,
12 Şi fraţii lui au mers să pască turma tatălui lor în Sihem.
and whanne his britheren dwelliden in Sichem, aboute flockis of the fadir `to be kept,
13 Şi Israel i-a spus lui Iosif: Nu pasc fraţii tăi turma în Sihem? Vino şi te voi trimite la ei. Iar el i-a spus: Iată-mă.
Israel seide to Joseph, Thi britheren kepen scheep in Sichymys; come thou, Y schal sende thee to hem.
14 Iar el i-a spus: Du-te, te rog, să vezi dacă este bine cu fraţii tăi şi bine cu turmele; şi adu-mi cuvânt înapoi. Astfel l-a trimis din valea Hebronului şi a venit la Sihem.
And whanne Joseph answerde, Y am redi, Israel seide, Go thou, and se whether alle thingis ben esi anentis thi britheren, and scheep; and telle thou to me what is doon. He was sent fro the valey of Ebron, and cam into Sichem;
15 Şi un anumit bărbat l-a găsit şi, iată, el rătăcea în câmp; şi bărbatul l-a întrebat, spunând: Ce cauţi?
and a man foond hym errynge in the feeld, and `the man axide, what he souyte.
16 Iar el a spus: Caut pe fraţii mei; spune-mi te rog, unde îşi pasc ei turmele.
And he answerde, Y seke my britheren, schewe thou to me where thei kepten flockis.
17 Şi bărbatul a spus: Au plecat deja de aici; fiindcă i-am auzit spunând: Să mergem la Dotan. Şi Iosif a mers după fraţii săi şi i-a găsit la Dotan.
And the man seide to hym, Thei yeden awei fro this place; forsothe Y herde hem seiynge, Go we into Dothaym. And Joseph yede aftir his britheren, and foond hem in Dothaym.
18 Şi când l-au văzut de departe, chiar înainte ca el să se apropie de ei, au uneltit împotriva lui să îl ucidă.
And whanne thei hadden seyn hym afer, bifor that he neiyede to hem,
19 Şi au spus unul altuia: Iată, vine acest visător.
thei thouyten to sle hym, and spaken to gidere, Lo! the dremere cometh, come ye,
20 Şi acum, aşadar, veniţi să îl ucidem şi să îl aruncăm în vreo groapă şi vom spune: Ceva fiară rea l-a mâncat; şi vom vedea ce vor deveni visele lui.
sle we hym, and sende we into an eld sisterne, and we schulen seie, A wielde beeste ful wickid hath deuourid hym; and thanne it schal appere what hise dremes profiten to hym.
21 Şi Ruben a auzit aceasta şi l-a scăpat din mâinile lor; şi a spus: Să nu îl ucidem.
Sotheli Ruben herde this, and enforside to delyuere hym fro her hondis,
22 Şi Ruben le-a spus: Nu vărsaţi sânge, ci aruncaţi-l în această groapă care este în pustie şi nu puneţi mâna pe el; ca să îl scape din mâinile lor, să îl predea tatălui său din nou.
and seide, Sle we not the lijf of hym, nether schede we out his blood, but caste ye hym into an eeld cisterne, which is in the wildirnesse, and kepe ye youre hondis gilteles. Forsothe he seide this, willynge to delyuere hym fro her hondis, and to yelde to his fadir.
23 Şi s-a întâmplat, când Iosif a ajuns la fraţii săi, că l-au dezbrăcat pe Iosif de haina lui, haina pestriţă care era pe el;
Therfor anoon as Joseph cam to hise britheren, thei dispuyliden hym of the coote, doun to the heele, and of many colours, and senten into the eeld cisterne,
24 Şi l-au luat şi l-au aruncat într-o groapă; şi groapa era goală, nu era apă în ea.
that hadde no water.
25 Şi au şezut să mănânce pâine şi şi-au ridicat ochii şi au privit şi, iată, o ceată de ismaeliţi a venit din Galaad cu cămilele lor, purtând mirodenii şi balsam şi smirnă, mergând să le coboare în Egipt.
And thei saten `to ete breed; and thei sien that Ismaelitis weigoers camen fro Galaad, and that her camels baren swete smellynge spiceries, and `rosyn, and stacten, into Egipt.
26 Şi Iuda a spus fraţilor săi: Ce folos este dacă ucidem pe fratele nostru şi ascundem sângele lui?
Therfor Judas seide to hise britheren, What schal it profite to vs, if we schulen sle oure brother, and schulen hide his blood?
27 Veniţi şi să îl vindem ismaeliţilor şi să nu lăsăm mâna noastră să fie asupra lui, pentru că el este fratele nostru şi carnea noastră. Şi fraţii lui au fost mulţumiţi.
It is betere that he be seeld to Ismalitis, and oure hondis be not defoulid, for he is oure brother and fleisch. The britheren assentiden to these wordis;
28 Atunci au trecut pe acolo negustori madianiţi; şi au tras şi au scos pe Iosif din groapă şi au vândut pe Iosif ismaeliţilor pentru douăzeci de arginţi; iar ei au dus pe Iosif în Egipt.
and whanne marchauntis of Madian passiden forth, thei drowen hym out of the cisterne, and seelden hym to Ismaelitis, for thriytti platis of siluer; whiche ledden hym in to Egipt.
29 Şi Ruben s-a întors la groapă; şi, iată, Iosif nu era în groapă; şi el şi-a rupt hainele.
And Ruben turnede ayen to the cisterne, and foond not the child;
30 Şi s-a întors la fraţii săi şi a spus: Copilul nu mai este; iar eu, încotro voi merge?
and he to-rente his closis, and he yede to hise britheren, and seide, The child apperith not, and whidir schal Y go?
31 Şi au luat haina lui Iosif şi au înjunghiat un ied dintre capre şi au înmuiat haina în sânge;
Forsothe thei token his coote, and dippiden in the blood of a kide, which thei hadden slayn; and senten men that baren to the fadir,
32 Şi au trimis haina pestriţă şi au adus-o la tatăl lor; şi au spus: Noi am găsit aceasta, cercetează acum dacă este haina fiului tău sau nu.
and seiden, We han founde this coote, se, whether it is the coote of thi sone, ether nai.
33 Şi a cercetat-o şi a spus: Aceasta este haina fiului meu; o fiară rea l-a mâncat; Iosif este fără îndoială rupt în bucăţi.
And whanne the fader hadde knowe it, he seide, It is the coote of my sone, a wielde beeste ful wickid hath ete hym, a beeste hath deuourid Joseph.
34 Şi Iacob şi-a rupt hainele şi a pus pânză de sac peste coapsele lui şi a jelit pentru fiul său multe zile.
And he to-rente his clothis, and he was clothid with an heire, and biweilide his sone in myche tyme.
35 Şi toţi fiii lui şi toate fiicele lui s-au ridicat să îl mângâie; dar el a refuzat să fie mângâiat; şi a spus: Jelind voi coborî în mormânt la fiul meu. Astfel a plâns tatăl său pentru el. (Sheol h7585)
Sothely whanne hise fre children weren gaderid to gidere, that thei schulden peese the sorewe of the fadir, he nolde take counfort, but seide, Y schal go doun in to helle, and schal biweile my sone. And the while Jacob contynude in wepyng, (Sheol h7585)
36 Şi madianiţii l-au vândut în Egipt lui Potifar, un ofiţer al lui Faraon şi căpetenia gărzii.
Madianytis seelden Joseph into Egipt to Putifar, chast `and onest seruaunt of Farao, maistir of the chyualrie.
