Geneză 34
1 Şi Dina, fiica Leei, pe care i-a născut-o lui Iacob, a ieşit să vadă fiicele ţării.
Bir küni, Léyahning Yaqupqa tughup bergen qizi Dinah yurtning qizliri bilen körüshkili chiqti.
2 Şi când Sihem, fiul lui Hamor, hivitul, prinţ al ţinutului, a văzut-o, a luat-o şi s-a culcat cu ea şi a pângărit-o.
Shu yurtning emiri hiwiy Hamorning oghli Shekem uni körüp qélip, uni tutuwélip, zorlap nomusigha tegdi.
3 Şi sufletul lui s-a lipit de Dina, fiica lui Iacob, şi a iubit fata şi a vorbit frumos fetei.
Emma uning köngli Yaqupning qizi Dinahqa chüshüp, uni yaxshi körüp qaldi we uninggha muhebbiti bilen köngül soridi.
4 Şi Sihem i-a vorbit tatălui său, Hamor, spunând: Ia-mi această fată de soţie.
Shuning bilen Shekem atisi Hamordin: — Bu qizni manga xotunluqqa élip bergin, dep telep qildi.
5 Şi Iacob a auzit că el a pângărit pe Dina, fiica sa; acum fiii lui erau cu vitele lui în câmp; şi Iacob a tăcut până ce au venit.
Yaqup [Shekemning] qizi Dinahning ippitige tegkenlikini anglap qaldi. Uning oghulliri malliri bilen dalalarda idi; shunga Yaqup ular kelgüche jim turup turdi.
6 Şi Hamor, tatăl lui Sihem, a ieşit la Iacob să vorbească îndeaproape cu el.
Shekemning atisi Hamor Yaqupning aldigha uning bilen sözleshkili chiqti;
7 Şi fiii lui Iacob au venit din câmp după ce au auzit aceasta şi bărbaţii erau îndureraţi şi s-au înfuriat, deoarece el lucrase prosteşte în Israel, culcându-se cu fiica lui Iacob, lucru care nu trebuia făcut.
Yaqupning oghulliri xewerni anglapla dalalardin qaytip kelgenidi. Bular [Shekemning] qilmaydighan ishni qilip, Yaqupning qizining nomusigha tégip Israil qebiliside shermendilik qilghini üchün azablinip, intayin qattiq ghezeplendi.
8 Şi Hamor a vorbit îndeaproape cu ei, spunând: Sufletul fiului meu Sihem tânjeşte după fiica voastră. Vă rog daţi-o lui de soţie.
Hamor ulargha söz qilip: — Oghlum Shekemning köngli qizinglargha chüshüp qaptu. Iltipat qilip uni oghlumgha xotunluqqa bersenglar!
9 Şi încuscriţi-vă cu noi şi daţi-ne fiicele voastre şi luaţi pe fiicele noastre pentru voi.
Biz bilen quda-baja bolup, qizliringlarni bizge béringlar, bizning qizlirimiznimu siler élinglar;
10 Şi veţi locui cu noi şi ţara va fi înaintea voastră; locuiţi şi faceţi comerţ în ea şi dobândiţi-vă stăpâniri în ea.
Biz bilen bille turunglar. Mana, yer aldinglarda turuptu; bu yerni makan qilip, soda qilip, özünglar üchün öy-mülük élinglar, — dédi.
11 Şi Sihem a spus tatălui ei şi fraţilor ei: Să găsesc har în ochii voştri şi ce îmi veţi spune vă voi da.
Shekem qizning atisi bilen aka-ukilirigha: — Neziringlarda iltipat tapsam deymen; siler néme désenglar, shuni bérey.
12 Cereţi de la mine zestre mare şi dar şi voi da conform cu ceea ce îmi veţi spune, dar daţi-mi fata de soţie.
Mendin qanchilik toyluq yaki sowghat telep qilsanglar, manga éytqininglarche bérey; peqet bu qizni manga xotunluqqa bersenglarla bolidu, dédi.
13 Şi fiii lui Iacob au răspuns lui Sihem şi Hamor, tatăl lui, în mod înşelător şi au spus, deoarece el o pângărise pe Dina sora lor,
Yaqupning oghulliri bolsa Shekem we atisi Hamorgha hiyle-mikir bilen jawab berdi, chünki u singlisi Dinahning ippitige tegkenidi;
14 Şi le-au spus: Nu putem face acest lucru, să dăm pe sora noastră unui necircumcis; căci aceasta ar fi ocară pentru noi;
ulargha: — Biz bundaq qilalmaymiz, singlimizni xetnisiz birsige bérishke maqul déyelmeymiz; chünki bu bizge nomus bolidu.
15 Dar în aceasta vă vom da acordul: dacă voi veţi fi precum suntem noi, ca fiecare parte bărbătească dintre voi să fie circumcis;
Peqet bir shertimizge könsenglarla silerge maqul bolimiz; silerning barliq erkekliringlar xetne qilinip bizdek bolsa,
16 Atunci vi le vom da pe fiicele noastre şi le vom lua pe fiicele voastre pentru noi şi vom locui cu voi şi vom deveni un singur popor.
Qizlirimizni silerge bérip, silerning qizliringlarni biz élip aranglarda olturup, bir qowm bolup qalimiz.
17 Dar dacă nu ne veţi da ascultare, pentru a fi circumcişi, atunci o vom lua pe fiica noastră şi vom pleca.
Emma bizge qulaq salmay xetne qilinishqa unimisanglar, undaqta biz qizimizni élip kétimiz, — dédi.
18 Şi cuvintele lor au plăcut lui Hamor şi lui Sihem, fiul lui Hamor.
Ularning sözliri Hamor we oghli Shekemning nezirige yaqti.
19 Şi tânărul nu a întârziat să facă aceasta, deoarece a avut desfătare în fiica lui Iacob şi el era demn de mai multă cinste decât toată casa tatălui său.
Yigit bu ishni keynige sozmidi, chünki u Yaqupning qizigha éjil bolup qalghanidi; u atisining öyide hemmidin etiwarliq idi.
20 Şi Hamor şi Sihem, fiul lui, au venit la poarta cetăţii lor şi au vorbit îndeaproape cu oamenii cetăţii lor, spunând:
Shuning bilen Hamor oghli Shekem bilen sheherning derwazisigha bérip, sheherning ademlirige söz qilip: —
21 Aceşti oameni sunt paşnici cu noi; de aceea lăsaţi-i să locuiască în ţară şi să facă comerţ în ea, pentru că ţara, iată, este destul de mare şi pentru ei; să luăm pe fiicele lor de soţii pentru noi şi să le dăm pe fiicele noastre.
Bu ademlerning biz bilen inaq ötküsi bar. Shunga ular mushu yurtta turup soda-sétiq qilsun; mana, bu jayningIkki teripi ulargha yetküdek kengridur. Biz ularning qizlirini xotunluqqa élip, öz qizlirimizni ulargha bérimiz.
22 Doar prin aceasta ne vor da acordul bărbaţii pentru a locui cu noi, pentru a fi un singur popor, dacă fiecare parte bărbătească între noi ar fi circumcisă, precum sunt ei circumcişi.
Lékin peqet arimizdiki hemme erkek ular xetne qilin’ghandek xetne qilinsa, u ademler arimizda turup biz bilen bir xelq bolushqa maqul deydu.
23 Nu vor fi turmele lor şi averea lor şi fiecare vită a lor, ale noastre? Doar să le dăm acordul şi vor locui cu noi.
Shu teriqide ularning mal-teelluqati, hemme charpayliri bizningki bolmamdu? Biz peqet ulargha maqul désekla, ular arimizda turidu, — dédi.
24 Şi lui Hamor şi lui Sihem, fiul lui, au dat ascultare toţi cei care ieşeau pe poarta cetăţii sale; şi fiecare parte bărbătească a fost circumcisă, toţi cei care au ieşit pe poarta cetăţii sale.
Shuning bilen sheherning derwazisidin kirip-chiqidighanlarning hemmisi Hamor bilen oghli Shekemning sözige qulaq saldi. Sheherning derwazisidin kirip-chiqadighanlarning hemmisi xetne qilindi.
25 Şi s-a întâmplat în a treia zi, când erau în dureri, că doi dintre fiii lui Iacob, Simeon şi Levi, fraţii Dinei, şi-a luat fiecare bărbat sabia şi au venit peste cetate în mod cutezător şi au ucis toată partea bărbătească.
Emma üchinchi küni, ular téxiche aghriq yatqinida shundaq boldiki, Yaqupning ikki oghli, yeni Dinahning akiliri Shiméon bilen Lawiy herqaysisi öz qilichini élip, sheher xatirjemlik ichide turghinida bésip kirip, hemme erkekni öltürüwetti;
26 Şi au ucis pe Hamor şi pe Sihem, fiul lui, cu tăişul sabiei şi au luat pe Dina din casa lui Sihem şi au ieşit.
Ular Hamor bilen oghli Shekemnimu qilichlap, Dinahni Shekemning öyidin élip ketti.
27 Fiii lui Iacob au venit peste cei ucişi şi au prădat cetatea, din cauză că au pângărit pe sora lor.
Andin Yaqupning [barliq] oghulliri: «Ular singlimizning nomusigha tegdi» dep, öltürülgenlerning jayigha kélip, sheherni bulap-talang qildi.
28 Ei le-au luat oile şi boii lor şi măgarii lor şi ceea ce era în cetate şi ceea ce era în câmp.
Ularning qoy-kala, ésheklirini, sheherdiki hemmini, étizliqlardiki hemmini élip ketti,
29 Şi toată averea lor şi pe toţi micuţii lor şi pe soţiile lor i-au luat captivi şi au prădat de asemenea tot ce era în casă.
Shundaqla ularning barliq mal-mülkini bulap-talap, barliq xotun-balilarni esir qilip, öy ichidiki barliq nersilernimu qoshup élip ketti.
30 Şi Iacob le-a spus lui Simeon şi lui Levi: Voi m-aţi tulburat să mă faceţi să put printre locuitorii ţării, printre canaaniţi şi periziţi; şi eu, fiind mic la număr, se vor aduna împreună împotriva mea şi mă vor ucide; şi voi fi nimicit, eu şi casa mea.
Yaqup Shiméon we Lawiyni eyiblep: — Siler méni balagha tiqip, zémindikiler — Qanaaniylar bilen Perizziylerning aldida sésittinglar. Bizning adimimiz az bir xelqturmiz; ular manga qarshi chiqip yighilip hujum qilidu; shuning bilen men we jemetim weyran bolimiz, — dédi.
31 Iar ei au spus: Trebuia să se poarte el cu sora noastră precum cu o curvă?
Emma ular jawab bérip: — Ejeba, singlimizgha bir pahishe ayalgha qilghandek muamile qilsa bolamdu? — dédi.
