Geneză 34

1 Şi Dina, fiica Leei, pe care i-a născut-o lui Iacob, a ieşit să vadă fiicele ţării.

Chiengʼ moro Dina, nyar Jakobo mane Lea onywolone nodhi limo nyi pinyno.

2 Şi când Sihem, fiul lui Hamor, hivitul, prinţ al ţinutului, a văzut-o, a luat-o şi s-a culcat cu ea şi a pângărit-o.

Kane Shekem wuod Hamor ja-Hivi ma jatend gwengʼno, nonene, nomake moterore kode.

3 Şi sufletul lui s-a lipit de Dina, fiica lui Iacob, şi a iubit fata şi a vorbit frumos fetei.

Chunye nokete kuom Dina nyar Jakobo omiyo nohere kendo nowuoyo kode gi ngʼwono mathoth.

4 Şi Sihem i-a vorbit tatălui său, Hamor, spunând: Ia-mi această fată de soţie.

Kendo Shekem nowacho ni wuon mare Hamor niya, “Nyuomna nyakoni obed chiega.”

5 Şi Iacob a auzit că el a pângărit pe Dina, fiica sa; acum fiii lui erau cu vitele lui în câmp; şi Iacob a tăcut până ce au venit.

Kane Jakobo owinjo ni Dina nyare osedwany to ne ok owacho gimoro nyaka yawuote noduogo dala koa kwayo jambe.

6 Şi Hamor, tatăl lui Sihem, a ieşit la Iacob să vorbească îndeaproape cu el.

Eka Hamor ma wuon Shekem nodhi mowuoyo gi Jakobo.

7 Şi fiii lui Iacob au venit din câmp după ce au auzit aceasta şi bărbaţii erau îndureraţi şi s-au înfuriat, deoarece el lucrase prosteşte în Israel, culcându-se cu fiica lui Iacob, lucru care nu trebuia făcut.

Kane yawuot Jakobo owinjo gima nosetimore, negidwogo dala mapiyo nono ka gia kuonde mag kwath. Igi nowangʼ ahinya kendo negikuyo, nikech tim anjawo mane Shekem osetimo ni Dina nyamin-gi e piny Israel, tim mamono ma ok owinjore.

8 Şi Hamor a vorbit îndeaproape cu ei, spunând: Sufletul fiului meu Sihem tânjeşte după fiica voastră. Vă rog daţi-o lui de soţie.

To Hamor nowacho ne Jakobo niya, “Wuoda Shekem chunye oseketo kuom nyari. Asayi yie ichiw nyari obed jaod Shekem.

9 Şi încuscriţi-vă cu noi şi daţi-ne fiicele voastre şi luaţi pe fiicele noastre pentru voi.

Wakend nyiu to un bende ukend nyiwa.

10 Şi veţi locui cu noi şi ţara va fi înaintea voastră; locuiţi şi faceţi comerţ în ea şi dobândiţi-vă stăpâniri în ea.

Unyalo dak e dierwa; pinyni en maru dagieuru, timeuru ohala kendo uyudieuru giu uwegi.”

11 Şi Sihem a spus tatălui ei şi fraţilor ei: Să găsesc har în ochii voştri şi ce îmi veţi spune vă voi da.

Eka Shekem nowacho ne wuon Dina kod owete Dina niya, “timnauru ngʼwono kendo abiro miyou gimoro amora ma ukwayo.”

12 Cereţi de la mine zestre mare şi dar şi voi da conform cu ceea ce îmi veţi spune, dar daţi-mi fata de soţie.

Nyisauru gik ma onego anyuomnu kata ma onego amiu kaka uhero, kendo abiro chulou gimoro amora ma ukwaya ka uyie miye nyaminu.

13 Şi fiii lui Iacob au răspuns lui Sihem şi Hamor, tatăl lui, în mod înşelător şi au spus, deoarece el o pângărise pe Dina sora lor,

Yawuot Jakobo nodwoko Shekem gi Hamor wuon mare ka giwuondore nikech Shekem nosedwanyo Dina nyamin-gi.

14 Şi le-au spus: Nu putem face acest lucru, să dăm pe sora noastră unui necircumcis; căci aceasta ar fi ocară pentru noi;

Negiwachonegi niya, “Ok wanyal timo gima kamano; ok wanyal chiwo nyaminwa ne ngʼama ok oter nyangu, mano dibed wichkuot ne wan.

15 Dar în aceasta vă vom da acordul: dacă voi veţi fi precum suntem noi, ca fiecare parte bărbătească dintre voi să fie circumcis;

Wabiro yienu mana ka utimo gimoro achielni: mondo ubed kaka wan ka utero yawuotu duto nyangu.

16 Atunci vi le vom da pe fiicele noastre şi le vom lua pe fiicele voastre pentru noi şi vom locui cu voi şi vom deveni un singur popor.

Eka wabiro miyou nyiwa kendo wan bende wabiro kawo nyiu. Wabiro dak kodu kendo wabiro bedo oganda achiel.

17 Dar dacă nu ne veţi da ascultare, pentru a fi circumcişi, atunci o vom lua pe fiica noastră şi vom pleca.

To ka ok unyal yie mondo oteru nyangu to wabiro kawo nyaminwa mi wadhigo.”

18 Şi cuvintele lor au plăcut lui Hamor şi lui Sihem, fiul lui Hamor.

Gima negiwachono nonenore maber ne Hamor kod wuode Shekem.

19 Şi tânărul nu a întârziat să facă aceasta, deoarece a avut desfătare în fiica lui Iacob şi el era demn de mai multă cinste decât toată casa tatălui său.

Omiyo Shekem mane omi duongʼ e od wuon-gi, ne ok odeko timo gima ne yawuot Jakobo owacho, nikech nomor gi Dina nyar Jakobo.

20 Şi Hamor şi Sihem, fiul lui, au venit la poarta cetăţii lor şi au vorbit îndeaproape cu oamenii cetăţii lor, spunând:

Kuom mano Hamor gi wuode Shekem nodhi e dhoranga dalagi mondo giwuo gi jothurgi.

21 Aceşti oameni sunt paşnici cu noi; de aceea lăsaţi-i să locuiască în ţară şi să facă comerţ în ea, pentru că ţara, iată, este destul de mare şi pentru ei; să luăm pe fiicele lor de soţii pentru noi şi să le dăm pe fiicele noastre.

Negiwachonegi niya, “Jogi gin osiepewa. We gidag e pinywa kendo gilokie; pinywani duongʼ moromogi. Wanyalo kendo nyigi kendo gin bende ginyalo kendo nyiwa.

22 Doar prin aceasta ne vor da acordul bărbaţii pentru a locui cu noi, pentru a fi un singur popor, dacă fiecare parte bărbătească între noi ar fi circumcisă, precum sunt ei circumcişi.

Ok ginyal yie dak kodwa mondo wabed oganda achiel kodgi makmana ka chwo duto oter nyangu mana kaka gin.

23 Nu vor fi turmele lor şi averea lor şi fiecare vită a lor, ale noastre? Doar să le dăm acordul şi vor locui cu noi.

Donge kwethgi, gi gigegi kod jambgi duto biro bedo mawa? Omiyo ka wayie timo kamano eka giniyie dak kodwa.”

24 Şi lui Hamor şi lui Sihem, fiul lui, au dat ascultare toţi cei care ieşeau pe poarta cetăţii sale; şi fiecare parte bărbătească a fost circumcisă, toţi cei care au ieşit pe poarta cetăţii sale.

Ji duto mane odhi e dhoranga dala noyie gi Hamor kod Shekem wuode kendo chwo duto mane ni e dalano noter nyangu.

25 Şi s-a întâmplat în a treia zi, când erau în dureri, că doi dintre fiii lui Iacob, Simeon şi Levi, fraţii Dinei, şi-a luat fiecare bărbat sabia şi au venit peste cetate în mod cutezător şi au ucis toată partea bărbătească.

Bangʼ ndalo adek kane pod gin kod rem, yawuot Jakobo ariyo, Simeon kod Lawi mowete Dina, nokawo gigegi mag lweny mi gidonjo e dala jogo apoya kendo ginego joma chwo duto.

26 Şi au ucis pe Hamor şi pe Sihem, fiul lui, cu tăişul sabiei şi au luat pe Dina din casa lui Sihem şi au ieşit.

Neginego Hamor gi Shekem wuode, eka negigolo Dina e od Shekem mi giago.

27 Fiii lui Iacob au venit peste cei ucişi şi au prădat cetatea, din cauză că au pângărit pe sora lor.

Yawuot Jakobo mamoko nomonjo joma ne owetegi osenego mi giyako dala maduongʼni nikech jogo nosekuodo wi nyamin-gi.

28 Ei le-au luat oile şi boii lor şi măgarii lor şi ceea ce era în cetate şi ceea ce era în câmp.

Negipeyo kwethgi gi dhogi gi pundegi kod gigegi duto mane ni e dala kod mago mane ni oko e pap.

29 Şi toată averea lor şi pe toţi micuţii lor şi pe soţiile lor i-au luat captivi şi au prădat de asemenea tot ce era în casă.

Negikawo mwandugi duto, mondgi duto, nyithindgi duto kod gik moko duto mane ni e udi.

30 Şi Iacob le-a spus lui Simeon şi lui Levi: Voi m-aţi tulburat să mă faceţi să put printre locuitorii ţării, printre canaaniţi şi periziţi; şi eu, fiind mic la număr, se vor aduna împreună împotriva mea şi mă vor ucide; şi voi fi nimicit, eu şi casa mea.

Eka Jakobo nowacho ne Simeon gi Lawi niya, “Usekelona chandruok maduongʼ ka umiya nying marach e kind jo-Kanaan kod jo-Perizi, ma weg pinyni. Wan ji manok, kendo kagiriworenwa mondo giked kodwa e lweny, to an kod oda ibiro tieka.”

31 Iar ei au spus: Trebuia să se poarte el cu sora noastră precum cu o curvă?

To negidwoko wuon-gi niya, “Bende en gima ber mondo timne nyaminwa tim marach mane otimne cha?”