Geneză 27
1 Şi s-a întâmplat, pe când Isaac era bătrân şi ochii săi erau atât de slabi încât nu mai putea să vadă, că a chemat pe Esau, fiul său cel mai în vârstă, şi i-a spus: Fiul meu; iar el i-a spus: Iată-mă.
Tedae Isaak te a patong vaengah a mik hmang tih tueng pa pawh. Te vaengah a capa a ham Esau te a khue tih, “Ka capa,” a ti nah hatah a taengah, “Kai ni he,” a ti nah.
2 Şi a spus: Iată acum, sunt bătrân, nu ştiu ziua morţii mele;
Te phoeiah, “Ka patong coeng tih ka dueknah khohnin khaw ka ming moenih he.
3 De aceea acum, ia, te rog, armele tale, tolba ta şi arcul tău şi du-te afară în câmp şi ia-mi ceva vânat;
Te dongah na hnopai, na liva neh na lii te lo laeh. Te phoeiah pong ah cet lamtah kai ham lampu sakah han yuep laeh.
4 Şi fă-mi mâncare gustoasă, aşa cum îmi place, şi adu-o la mine ca să mănânc; ca sufletul meu să te binecuvânteze înainte să mor.
Te phoeiah ka ngaih vanbangla kai ham antui saii lamtah ka taengla han khuen. Ka ca saeh lamtah ka hinglu loh ka duek hlan ah nang te yoethen kan pae eh?,” a ti nah.
5 Şi Rebeca a auzit când Isaac a vorbit lui Esau, fiul său. Şi Esau a mers la câmp să vâneze vânat şi să îl aducă.
Isaak loh a capa Esau taengah a thui vaengah Rebekah loh a yaak. Te dongah Esau tah pong ah maeh loh ham saa yuep la cet.
6 Şi Rebeca i-a vorbit lui Iacob, fiul ei, spunând: Iată, am auzit pe tatăl tău vorbindu-i lui Esau, fratele tău, spunând:
Te vaengah Rebekah loh a capa Jakob te a uen tih, “Na pa loh na maya Esau te a voek coeng ne.
7 Adu-mi vânat şi fă-mi mâncare gustoasă ca să mănânc şi să te binecuvântez înaintea DOMNULUI înaintea morţii mele.
'Sakah te kai taengah han khuen lamtah kai ham antui saii laeh. Te phoeiah ka ca saeh lamtah ka duek hlan ah BOEIPA hmuh ah nang yoethen kan pae eh,’ a ti nah te ka yaak coeng he.
8 Acum, aşadar, fiul meu, ascultă de vocea mea, conform cu ceea ce îţi poruncesc.
Te dongah ka ca, kai loh nang kan uen bangla ka ol he ngai laeh.
9 Du-te acum la turmă şi ia şi adu-mi de acolo doi iezi buni de la capre; şi îi voi face mâncare gustoasă pentru tatăl tău, aşa cum îi place;
Boiva taengla cet lamtah maae ca a then panit te kamah taengla han khuen laeh. Te phoeiah na pa ham a ngaih bangla antui ka saii eh.
10 Şi o vei duce la tatăl tău, ca să mănânce şi să te binecuvânteze înaintea morţii sale.
Te phoeiah na pa taengla khuen lamtah ca saeh. Te nen te a duek hlan ah nang te yoethen m'paesaeh,” a ti nah.
11 Şi Iacob a spus Rebecăi, mama lui: Iată, Esau fratele meu este un bărbat păros, iar eu sunt un bărbat alunecos;
Tedae Jakob loh a manu Rebekah taengah, “Ka maya Esau tah mulsui hlang tih kai tah sahnal hlang ni he.
12 Tatăl meu poate mă va pipăi şi am să îi par ca un înşelător; şi voi aduce un blestem asupra mea şi nu o binecuvântare.
A pa loh kai te m'phatuem khaming, a mik ah laithae la ka om vetih kai soah rhunkhuennah thoeng koinih yoethennah moenih,” a ti nah.
13 Şi mama lui i-a spus: Asupra mea fie blestemul tău, fiul meu; ascultă doar de vocea mea şi du-te, adu-mi iezii.
Tedae a manu loh anih taengah, “Ka capa nang sokah rhunkhuennah te kai soah tla saeh. Kai ol he duem ngai laeh. Te dongah cet lamtah kamah taengla hang khuen,” a ti nah.
14 Şi s-a dus şi i-a luat şi i-a adus la mama lui; şi mama lui a făcut mâncare gustoasă, aşa cum îi plăcea tatălui său.
Te dongah cet tih a loh phoeiah a manu taengla a khuen. Te vaengah a manu loh a napa kah a ngaih bangla antui a saii pah.
15 Şi Rebeca a luat haine bune care erau cu ea în casă, de la fiul ei mai în vârstă, Esau, şi le-a pus peste Iacob, fiul ei mai tânăr;
Te phoeiah Rebekah loh a capa a ham Esau kah himbai then te, im ah a loh tih a ca noe Jakob te a bai sak.
16 Şi ea a pus pieile iezilor de capre peste mâinile lui şi peste partea alunecoasă a gâtului său;
Te phoeiah maae ca kah a vin te a kut neh a rhawn kah a sahnal soah a dah pah.
17 Şi a dat mâncarea gustoasă şi pâinea, pe care le-a pregătit, în mâna fiului ei, Iacob.
Te phoeiah antui neh buh a saii te a capa Jakob kut ah a doe.
18 Şi el a venit la tatăl său şi a spus: Tată; iar el a spus: Iată-mă, cine eşti tu, fiul meu?
Te phoeiah a napa taengla cet tih, “A pa,” a ti nah hatah, “Kai ni he, ka ca nang he unim?” a ti nah.
19 Şi Iacob i-a spus tatălui său: Eu sunt Esau, întâiul tău născut; am făcut după cum m-ai rugat; ridică-te, te rog, şezi şi mănâncă din vânatul meu, ca sufletul tău să mă binecuvânteze.
Tedae Jakob loh a napa taengah, “Kai he na caming Esau ni. Kai taengah nan thui bangla ka saii coeng. Thoo lamtah, ngol laeh. Ka sakah he ca lamtah na hinglu loh kai he yoethen paek saeh,” a ti nah.
20 Şi Isaac a spus fiului său: Cum se face că ai găsit vânat aşa repede, fiul meu? Iar el a spus: Pentru că DOMNUL Dumnezeul tău l-a adus la mine.
Tedae Isaak loh a capa te, “Ka ca metlam lae hekah he koe na hmuh lah,” a ti nah. Te dongah, “Na Pathen BOEIPA loh kai ham a thoeng sak dongah ni,” a ti nah.
21 Şi Isaac i-a spus lui Iacob: Vino aproape, te rog, să te pipăi, fiul meu, dacă eşti sau nu adevăratul meu fiu Esau.
Te dongah Isaak loh Jakob te, “Bet ha thoeih lamtah ka ca nang te, ka ca Esau taktak neh taktak pawt a khaw kan yam lah eh,” a ti nah.
22 Şi Iacob s-a apropiat de Isaac, tatăl său; iar el l-a pipăit şi a spus: Vocea este vocea lui Iacob, dar mâinile sunt mâinile lui Esau.
Te dongah Jakob loh a napa Isaak taengla thoeih tih a phatuem vaengah, “Ol tah Jakob ol dae a kut tah Esau kut,” a ti nah.
23 Şi nu l-a recunoscut, din cauză că mâinile lui erau păroase, ca mâinile fratelui său Esau, aşa că l-a binecuvântat.
Tedae a kut te a maya Esau kut phek, mulsui la a om dongah anih te hmat pawt tih yoethen a paek.
24 Şi a spus: Eşti tu adevăratul meu fiu Esau? Iar el a spus: Eu sunt.
Te vaengah, “Nang he ka ca Esau taktak a?” a ti nah hatah, “Kai ni ue,” a ti nah.
25 Iar el a spus: Adu-o aproape de mine şi voi mânca din vânatul fiului meu, ca sufletul meu să te binecuvânteze. Şi a adus-o aproape de el şi a mâncat; şi i-a adus vin şi a băut.
Te dongah, “Kai taengla han thoeih lamtah ka ca kah sakah te ka ca eh. Ka hinglu loh nang yoethen m'pae saeh,” a ti nah. Te phoeiah a taengla a thoeih pah. Te vaengah a caak phoeiah misurtui khaw a khuen pah tih a ok.
26 Şi tatăl său Isaac i-a spus: Vino aproape acum şi sărută-mă, fiul meu.
Te phoeiah a napa Isaak loh anih te, “Ka ca bet ha thoeih lamtah kai m'mok,” a ti nah.
27 Şi a venit aproape şi l-a sărutat; şi a mirosit mirosul hainelor lui şi l-a binecuvântat şi a spus: Vezi, mirosul fiului meu este ca mirosul unui câmp pe care DOMNUL l-a binecuvântat;
Te dongah thoeih tih a mok. Te vaengah a himbai bo te a him pah tih yoethen a paek. Te phoeiah, “So lah, ka capa bo he, BOEIPA loh yoethen a paek khohmuen bo bangla om.
28 De aceea Dumnezeu să îţi dea din roua cerului şi din grăsimea pământului şi abundenţă de grâne şi vin;
Te dongah Pathen loh nang taengah vaan lamkah buemtui khaw, diklai khuehtawn khaw, cangpai cungkuem neh misur thai khaw m'pae saeh.
29 Să te servească poporul şi naţiuni să ţi se prosterneze, fii domn peste fraţii tăi şi fiii mamei tale să ţi se prosterneze; blestemat fie cel ce te blestemă şi binecuvântat fie cel ce te binecuvântează.
Pilnam rhoek loh nang taengah thotat uh saeh lamtah, namtu loh nang taengah bakuep khaw bakuep saeh. Na pacaboeina rhoek taengah boei la om lamtah na manu ca rhoek loh nang taengah bakop uh saeh. Nang thae aka phoei thil tah thaephoei thil saeh. Nang yoethen aka pae te yoethen pae saeh,” a ti nah.
30 Şi s-a întâmplat, îndată ce Isaac a terminat de binecuvântat pe Iacob şi Iacob tocmai ce ieşise dinaintea lui Isaac, tatăl său, că Esau, fratele său, a venit de la vânătoarea sa.
Tedae Isaak loh Jakob yoethen a paek te a khah van neh Jakob tah a napa Isaak mikhmuh lamloh nong tih vawl cet. Te phoeiah a maya Esau te a sakah nah lamkah tloep pai.
31 Şi el de asemenea a făcut mâncare gustoasă şi a adus-o tatălui său şi a spus tatălui său: Să se ridice tatăl meu şi să mănânce din vânatul fiului său, ca sufletul tău să mă binecuvânteze.
Anih long khaw antui a saii van tih a napa taengla a khuen. Te phoeiah a napa te, “A pa thoo lamtah na capa kah sakah he ca laeh. Na hinglu loh kai yoethen m'pae saeh,” a ti nah.
32 Şi Isaac tatăl său i-a spus: Cine eşti tu? Iar el a spus: Eu sunt fiul tău, întâiul tău născut Esau.
Tedae anih te a napa Isaak loh, “Nang ulae?” a ti nah hatah, “Kai, na capa na caming Esau ni,” a ti nah.
33 Şi Isaac s-a cutremurat peste măsură de mult şi a spus: Cine? Unde este cel ce a luat vânat şi l-a adus la mine şi am mâncat din tot înainte de a veni tu şi l-am binecuvântat? Da şi va fi binecuvântat.
Te dongah Isaak tah thuennah neh a nah la mat lakueng tih, “Saa a yuep phoeiah kai taengla aka khuen te ulae? Na lo hlan ah boeih ka caak tih anih te yoethen ka paek dongah a yoethen ngawn coeng,” a ti nah.
34 Şi când Esau a auzit cuvintele tatălui său, a strigat cu un strigăt mare şi grozav de amar şi a spus tatălui său: Binecuvântează-mă şi pe mine tată.
Esau loh a napa kah olka te a yaak tih a len la pangngawlnah neh hluthlut mat pang. A napa taengah, “A pa, kai khaw yoethen m'pae,” a ti nah.
35 Iar el a spus: Fratele tău a venit cu viclenie şi ţi-a luat binecuvântarea.
Tedae, “Na mana te thailatnah neh halo tih nang kah yoethennah a loh coeng,” a ti nah.
36 Iar el a spus: Nu pe drept este numit el Iacob? Pentru că m-a înlocuit în aceste două dăţi, a luat dreptul meu de întâi născut; şi acum, iată, a luat şi binecuvântarea mea. Şi a spus: Nu ai păstrat o binecuvântare pentru mine?
Te dongah Esau loh, “A ming khaw Jakob la a khue pai. Te dongah ni a pabae la kai n'rhim tih kai kah caminghamsum te a loh. Te phoeiah kai kah yoethennah a loh coeng he,” a ti. Te phoeiah, “Kai ham tah yoethennah na paih pawt nim?,” a ti nah.
37 Şi Isaac a răspuns şi i-a zis lui Esau: Iată, l-am făcut domnul tău şi pe toţi fraţii lui i-am dat ca servitori; şi cu grâne şi vin l-am susţinut şi ce să îţi fac acum, fiul meu?
Tedae Isaak loh Esau te a doo tih, “Anih te nang soah boei la ka khueh coeng ne. Te dongah a pacaboeina boeih te a taengah sal la ka paek. Te phoeiah cangpai neh misur thai khaw anih ka pang sak coeng. Te dongah ka ca nang ham balae ka saii bal eh?,” a ti nah.
38 Şi Esau a spus tatălui său: Ai doar o singură binecuvântare, tată? Binecuvântează-mă şi pe mine tată. Şi Esau şi-a înălţat vocea şi a plâns.
Tedae Esau loh a napa taengah, “a pa na taengkah yoethennah te pakhat khaw ta? Kai khaw yoethen m'pae van saw a pa,” a ti nah. Te vaengah Esau loh a ol te a huel tih rhap.
39 Şi Isaac, tatăl lui, a răspuns şi i-a zis: Iată, locuinţa ta va fi grăsimea pământului şi din roua cerului de sus.
Te dongah a napa Isaak loh anih te a doo tih, “Diklai kah khuehtawn neh vaan dong sosang lamkah buemtui loh namah tolrhum ah om bitni ne.
40 Şi prin sabia ta vei trăi şi vei servi fratelui tău; şi se va întâmpla când vei avea stăpânirea, că vei desface jugul lui de pe gâtul tău.
Na cunghang neh na hing vetih na mana taengah na thotat ni. Tedae na van van neh na rhawn dongkah a hnamkun te na bawt bitni,” a ti nah.
41 Şi Esau a urât pe Iacob din cauza binecuvântării cu care tatăl său l-a binecuvântat; şi Esau a spus în inima sa: Zilele de jelire pentru tatăl meu sunt aproape; atunci voi ucide pe fratele meu Iacob.
Tedae a napa kah yoethennah te anih te yoethen a paek dongah Esau loh Jakob taengah a konaeh. Te dongah Esau loh a lungbuei khuiah,” A pa kah nguekcoinah tue yoei, ka mana Jakob te ka ngawn ni,” a ti.
42 Şi aceste cuvinte ale lui Esau, fiul ei mai în vârstă, au fost spuse Rebecăi; şi ea a trimis şi a chemat pe Iacob, fiul ei mai tânăr, şi i-a spus: Iată, fratele tău, Esau, se mângâie referitor la tine, hotărât să te ucidă.
Tedae a capa a ham Esau kah olka te Rebekah taengah a puen pah. Te dongah a capa a noe Jakob te a tah tih a khue sak. Te phoeiah amah taengah, “Na maya Esau loh nang ngawn daengah ni nang ham dam a ti eh ne.
43 De aceea acum, fiul meu, ascultă de vocea mea; şi ridică-te, fugi la Laban, fratele meu, la Haran.
Te dongah ka ca, kai ol he ngai laeh. Thoo lamtah Haran ah ka nganpa Laban taengla namah yong laeh.
44 Şi rămâi cu el câteva zile, până ce furia fratelui tău se întoarce;
Na maya kah kosi a mael hil hnin at khaw anih taengla khosa mai.
45 Până ce mânia fratelui tău se întoarce de la tine şi uită ce i-ai făcut; atunci voi trimite şi te voi aduce de acolo; şi de ce să fiu lipsită de voi doi într-o singură zi?
Na maya loh nang taengkah thintoek te mael tih anih taengah na saii te a hnilh phoeiah kan tah vetih te lamkah nang kan loh bitni. Balae tih nangmih rhoi khaw hnin at ah kan hlong eh?” a ti nah.
46 Şi Rebeca i-a spus lui Isaac: M-am săturat de viaţa mea din cauza fiicelor lui Het; dacă Iacob ia o soţie dintre fiicele lui Het, ca acestea dintre fiicele ţării, la ce bun îmi va fi viaţa?
Te dongah Rebekah loh Isaak taengah, “Kheth nu mikhmuh ah ka hingnah loh a mueipuel. Amih Kheth nu bang tolrhum kah huta te Jakob loh a yuu la lo koinih kai kah hingnah he metlam a om eh?,” a ti nah.
