Geneză 21
1 Şi DOMNUL a vizitat-o pe Sara aşa cum a spus; şi DOMNUL a făcut Sarei aşa cum el a vorbit.
BOEIPAloh a ti bangla Sarah tea hip tiha thui bangla Sarah ham BOEIPAloh a saii.
2 Căci Sara a rămas însărcinată şi a născut un fiu lui Avraam la bătrâneţile lui, la timpul cuvenit despre care Dumnezeu îi vorbise.
Pathen loh aniha uen bangla Sarahte vawn tih khoning vaengah tah a patong soi ah Abraham ham capaa cun pah.
3 Şi Avraam i-a pus fiului său, care i-a fost născut, pe care Sara i l-a născut, numele Isaac.
Te phoeiah anih ham Sarahloh a sak pah amah ca sak, a capa ming te Abraham loh Isaak sui.
4 Şi Avraam a circumcis pe fiul său Isaac când pruncul avea opt zile, aşa cum Dumnezeu i-a poruncit.
Pathen kah a uen vanbangla Abraham loh a capa Isaak te hnin rhet a lo ca vaengah yahhmui a rhet pah.
5 Şi Avraam era în vârstă de o sută de ani când i s-a născut fiul său Isaac.
Te dongah Abraham kum ya a lo ca vaengah a capa Isaak te amah taengaha cun.
6 Şi Sara a spus: Dumnezeu m-a făcut să râd, aşa că toţi cei ce vor auzi vor râde împreună cu mine.
Tedae Sarah loh, “Pathen loh kai taengah nueihcil han saii he aka ya boeih loh kai taengah nuei van ni,” a ti.
7 Şi ea a spus: Cine ar fi spus lui Avraam, că Sara ar alăpta copii? Pentru că i-am născut un fiu la bătrâneţile sale.
Te phoeiah, “Sarah loh camoea khut ni tila Abraham taengah unim aka thuitih a patong daengah capa ka cun he,” a ti.
8 Şi copilul a crescut şi a fost înţărcat şi Avraam a făcut un mare ospăţ în ziua în care Isaac a fost înţărcat.
Camoe te khaw puel tih suk a kan coeng dongah Abraham loh Isaak kah sukkan khohnin ah buhkoknah muepa saii.
9 Şi Sara a văzut pe fiul lui Hagar, egipteanca, pe care aceasta îl născuse lui Avraam, batjocorind.
Tedae Abraham ham Egypt nu Hagarloh a cuna capaloh a nueih thil te Sarahloh a hmuh.
10 De aceea i-a spus lui Avraam: Alungă pe această roabă şi pe fiul ei, pentru că fiul acestei roabe nu va fi moştenitor împreună cu fiul meu, cu Isaac.
Te dongah Abraham taengah, “Salnu kah capa he ka capa Isaak taengah rho a pang thai pawt dongah salnu neh a capa te haek laeh,” a ti nah.
11 Şi lucrul a fost foarte dureros înaintea ochilor lui Avraam, din cauza fiului său.
Tedae a capa kongmai dongah olka he, Abraham mik ah bahoeng lolh.
12 Şi Dumnezeu i-a spus lui Avraam: Să nu fie acest lucru dureros înaintea ochilor tăi din cauza băiatului şi din cauza roabei tale; în tot ce Sara ţi-a spus, dă ascultare vocii ei, pentru că în Isaac se va chema sămânţa ta.
Tedae Pathen loh Abraham taengah, “Camoe ham neh na salnu hamte na mik dongah lolh sak boeh. Isaak rhang neh nang ham tiingan thuep hamcoeng dongah Sarah loh nang taengaha thui bangla, anih ol boeih hnatangnah.
13 Şi de asemenea din fiul roabei voi face o naţiune, pentru că el este sămânţa ta.
Tedae salnu capa te khaw na tiingan coeng dongah anihte namtom la ka khueh ni,” a ti nah.
14 Şi Avraam s-a sculat devreme dimineaţa şi a luat pâine şi un burduf de apă şi copilul şi l-a dat lui Hagar, punându-l pe umărul ei; şi a trimis-o şi ea a plecat şi a rătăcit în pustia Beer-Şeba.
Te dongah Abraham loh mincang ah thoo tih buh neh tuitang tui te a loh. Te phoeiah Hagara paektih a laengpang aha vah. Te phoeiah camoe neha tueih tiha caeh vaengah Beersheba khosoek ahkhoa hmang.
15 Şi apa s-a terminat din burduf şi ea a lepădat copilul sub unul dintre tufişuri.
Tedae tuitang khuikah tui tea khawk vaengah camoe te tangpuem pakhat hmuiah sut a voeih.
16 Şi a mers şi s-a aşezat jos înaintea lui la depărtare de el, cam cât ar trage un arcaş, pentru că spunea: Să nu văd moartea copilului. Şi s-a aşezat înaintea lui şi şi-a înălţat vocea şi a plâns.
Camoe kah dueknah te ka hmuh boel mai eh a ti dongah Cet tih li thikat kah tluka lakhla la amah te ngol. Tedaea yoei la koep ngol tih a ola huel doeah rhap.
17 Şi Dumnezeu a auzit vocea băiatului; şi îngerul lui Dumnezeu a chemat pe Hagar din cer şi i-a spus: Ce îţi este, Hagar? Nu te teme, pentru că Dumnezeu a auzit vocea băiatului acolo unde este el.
Te vaengah Pathen loh camoe kah a rhah ol tea yaak. Te dongah Pathen kah puencawn loh Hagar te vaan lamkaha khue tih, “Hagar, nang taengkahte balae? Ke lamkah camoe ol te Pathenloh a yaak coeng dongah rhih boeh.
18 Scoală-te, ridică băiatul şi ţine-l în mână, pentru că îl voi face o mare naţiune.
Thoo, camoe te poeh lamtah anih te namah kut neh talong lah. Anih pilnu la ka khueh ni,” a ti nah.
19 Şi Dumnezeu i-a deschis ochii şi ea a văzut o fântână de apă; şi s-a dus şi a umplut burduful cu apă şi a dat băiatului să bea.
Te vaengah Pathen loh a mika tueng sak tih tuito tuia hmuh. Te dongah cet tih tuitang dongah tuia than phoeiah camoe tea tul.
20 Şi Dumnezeu a fost cu băiatul; şi a crescut şi a locuit în pustie şi a devenit arcaş.
Tedae camoe taengah Pathena om dongah pantai tih khosoek ahkhoa sak hatah liva aka kap la coeng.
21 Şi a locuit în pustia Paran şi mama lui i-a luat o soţie din ţara Egiptului.
Te phoeiah Paran khosoek ahkhoa sak vaengah a yuute a manu loh Egypt kho lamkaha loh pah.
22 Şi s-a întâmplat în acel timp, că Abimelec şi Picol, căpetenia oştirii sale, i-au vorbit lui Avraam, spunând: Dumnezeu este cu tine în tot ceea ce faci;
Te vaengkah tue ah aka om olka te tah Abimelek neh amah kah caempuei mangpa Phikhol loh Abraham te, “Nang kah na saii boeih dongah nang taengah Pathen om taktak.
23 De aceea acum jură-mi aici pe Dumnezeu că nu mă vei înșela nici pe mine, nici pe fiul meu, nici pe fiul fiului meu, ci conform bunătăţii pe care ţi-am făcut-o, îmi vei face şi tu mie şi ţării în care ai locuit temporar.
Te dongahna bakuep nah khohmuen ah nang ham sitlohnah ka saii vanbangla kai taengahna saii van tih, kamah neh ka ca taengah, ka cadil taengah khaw rhilat pawt ham Pathen hmaiah kai hamla toemngam laeh,” a ti nah.
24 Şi Avraam a spus: Jur.
Te dongah Abraham loh, “Kamah loh ka toemngam coeng,” a ti.
25 Şi Avraam a mustrat pe Abimelec din cauza unei fântâni de apă, pe care servitorii lui Abimelec au luat-o cu violenţă.
Tedae Abimelek kah sal rhoek loh tuito tuia rhawth pa kongmai dongah Abimelek te Abrahamloh a tluung.
26 Şi Abimelec a spus: Nu am ştiut cine a făcut acest lucru, nici tu nu mi-ai spus, nici nu am auzit de aceasta, decât astăzi.
Tedae Abimelek loh, “Hekah dumlai he uloh a saii khaw ka ming pawt tih nang long khaw kai taengahna puen pawt dongah kai khaw tihnin due ka yaak moenih,” a ti nah.
27 Şi Avraam a luat oi şi boi şi le-a dat lui Abimelec; şi amândoi au făcut un legământ.
Te dongah Abraham loh boiva neh saelhunga khuen tih Abimelek tea paek phoeiah amamih rhoi kah moia boh rhoi.
28 Şi Avraam a pus şapte mieluşele din turmă la o parte.
Te phoeiah Abraham loh boiva khuikah tumanu pumrhih tea pai sak.
29 Şi Abimelec i-a spus lui Avraam: Ce înseamnă aceste şapte mieluşele pe care le-ai pus la o parte?
Te dongah Abimelek loh Abraham te, “Hekah tumanu pumrhih he metlae amamih bueng na hoep,” a ti nah.
30 Iar el a spus: Aceste şapte mieluşele le vei lua din mâna mea, ca ele să fie o mărturie pentru mine, că am săpat această fântână.
Tedae Abraham loh, “Ka kut lamkah tumanu pumrhih hena doe coeng atah tahae kah tuito ka too dongah kai ham laipai la rhepna om ni,” a ti nah.
31 Pentru aceasta el a numit acel loc Beer-Şeba, pentru că acolo au jurat amândoi.
Tekah hmuente amih rhoiloh a toemngam rhoi dongah Beersheba tilaa sui.
32 Astfel au făcut un legământ la Beer-Şeba, apoi Abimelec s-a ridicat şi Picol, căpetenia oştirii sale, şi s-au întors în ţara filistenilor.
Te dongah Beersheba ah moia boh uh phoeiah Abimelek neh amah kah caempuei mangpa Phikhol khaw thoo uh tih Philisti kho la voei uh.
33 Şi Avraam a sădit un crâng în Beer-Şeba şi a chemat acolo numele DOMNULUI, Dumnezeul cel veşnic.
Beersheba ah kolanhlaenga phung tih kumhal Pathen BOEIPA ming te pahoia khue.
34 Şi Avraam a locuit temporar în ţara filistenilor multe zile.
Te dongah Abraham he Philisti kho ah kuma yet bakuep.
