Geneză 19
1 Şi pe seară, doi îngeri au venit la Sodoma; şi Lot şedea în poarta Sodomei; şi Lot, văzându-i, s-a ridicat să îi întâmpine şi s-a aplecat cu faţa sa la pământ;
And there came. ij. angells to Sodome at euen. And Lot satt at the gate of the cyte. And Lot sawe the and rose vp agaynst them and he bowed hym selfe to he grounde with his face.
2 Şi a spus: Iată acum, domnii mei, abateţi-vă, vă rog, în casa servitorului vostru şi rămâneţi toată noaptea şi spălaţi-vă picioarele şi vă veţi trezi devreme să mergeţi pe căile voastre. Iar ei au spus: Nu, ci vom sta în stradă toată noaptea.
And he sayde: Se lordes turne in I praye you in to youre servauntes house and tary all nyghte and wash youre fete and ryse vp early and go on youre wayes. And they sayde: nay but we will byde in the streates all nyghte.
3 Dar el a insistat pe lângă ei foarte mult şi s-au abătut la el şi au intrat în casa lui şi a făcut pentru ei un ospăţ şi a copt azimă şi au mâncat.
And he copelled them excedyngly. And they turned in vnto hym and entred in to his house and he made them a feaste and dyd bake swete cakes and they ate.
4 Dar înainte să se culce, bărbaţii cetăţii, bărbaţii din Sodoma, au încercuit casa, deopotrivă bătrâni şi tineri, tot poporul din fiecare parte a cetăţii;
But before they went to rest the men of the cyte of Sodome compassed the house rownde aboute both olde and yonge all the people from all quarters.
5 Şi au chemat pe Lot şi i-au spus: Unde sunt bărbaţii care au venit la tine în această noapte? Scoate-i afară la noi să îi cunoaştem.
And they called vnto Lot and sayde vnto him: where are the men which came in to thy house to nyghte? brynge the out unto vs that we may do oure lust with them.
6 Şi Lot a ieşit la uşă la ei şi a închis uşa după el.
And Lot went out at doores vnto them and shote the dore after him
7 Şi a spus: Vă rog, fraţilor, nu faceţi o astfel de stricăciune.
and sayde: nay for goddes sake brethren do not so wekedly.
8 Iată acum, am două fete care nu au cunoscut bărbat; lăsaţi-mă, vă rog, să le scot la voi şi faceţi-le precum este bine în ochii voştri, numai acestor bărbaţi nu le faceţi nimic, căci pentru aceasta au venit sub umbra acoperişului meu.
Beholde I haue two doughters which haue knowne no man the will I brynge out vnto you: do with them as it semeth you good: Only vnto these men do nothynge for therfore came they vnder the shadowe of my rofe.
9 Dar ei au spus: Dă-te înapoi. Şi au spus din nou: Acesta a venit să locuiască temporar şi voieşte să fie judecător, acum ne vom purta mai rău cu tine decât cu ei. Şi împingeau cu putere asupra bărbatului, adică Lot, şi s-au apropiat să spargă uşa.
And they sayde: come hither. And they sayde: camest thou not in to sogeorne and wilt thou be now a iudge? we will suerly deale worse with the than with themAnd as they preased fore vppon Lot and beganne to breake vp the doore
10 Dar bărbaţii şi-au întins mâna şi l-au tras pe Lot în casă la ei şi au închis uşa.
the men put forth their handes and pulled Lot in to the house to them and shott to the doore.
11 Şi au lovit pe bărbaţii care erau la uşa casei cu orbire, deopotrivă pe mici şi mari, astfel că se osteneau să găsească uşa.
And the men that were at the doore of the house they smote with blyndnesse both small and greate: so that they coude not fynde the doore.
12 Şi bărbaţii i-au spus lui Lot: Mai ai pe cineva aici? Ginere şi fiii tăi şi fiicele tale şi pe oricine ai în cetate, scoate-i din acest loc,
And the men sayde moreover vnto Lot: Yf thou have yet here any sonne in lawe or sonnes or doughters or what so euer thou hast in the cyte brynge it out of this place:
13 Pentru că vom distruge acest loc, deoarece strigătul lor a crescut mult înaintea feţei DOMNULUI şi DOMNUL ne-a trimis să îl distrugem.
for we must destroy this place because the crye of the is great before the LORde. Wherfore he hath sent vs to destroy it.
14 Şi Lot a ieşit şi a vorbit ginerilor săi, care erau căsătoriţi cu fiicele lui, şi a spus: Ridicaţi-vă, ieşiţi din acest loc, pentru că DOMNUL va distruge această cetate. Dar el părea înaintea ginerilor săi ca unul care batjocorea.
And Lot went out and spake vnto his sonnes in lawe which shulde haue maried his doughters and sayde: stonde vpp and get yow out of this place for the LORde will destroy the cite. But he semed as though he had mocked vnto his sonnes in law.
15 Şi când s-a făcut dimineaţa, atunci îngerii au grăbit pe Lot, spunând: Ridică-te, ia pe soţia ta şi pe cele două fiice ale tale, care sunt aici, ca să nu fii mistuit în nelegiuirea cetăţii.
And as the mornynge arose the angells caused Lot to spede him saynge. Stonde vp take thy wyfe and thy two doughters and that that is at hande lest thou perish in the synne of the cyte.
16 Şi în timp ce el întârzia, bărbaţii au apucat mâna lui şi mâna soţiei lui şi mâna celor două fiice ale lui, DOMNUL fiind milostiv cu el, şi l-au scos şi l-au aşezat în afara cetăţii.
And as he prolonged the tyme the men caught both him his wife ad his two doughters by the handes because the LORde was mercyfull vnto him ad they brought him forth and sette him without the cyte.
17 Şi s-a întâmplat, după ce i-au scos afară, că a spus: Scapă-ţi viaţa; nu privi înapoia ta, nici nu sta în câmpie deschisă, scapă la munte ca nu cumva să fii mistuit.
When they had brought them out they sayde: Saue thy lyfe and loke not behynde the nether tary thou in any place of the contre but saue thy selfe in the mountayne lest thou perisshe.
18 Şi Lot le-a spus: Nu! Te rog, Domnul meu;
Than sayde Lot vnto them: Oh nay my lorde:
19 Iată acum, servitorul tău a găsit har înaintea ochilor tăi şi ai preamărit mila ta, pe care mi-ai arătat-o salvându-mi viaţa; şi nu pot să scap la munte, ca nu cumva ceva rău să mă prindă şi să mor;
beholde in as moch as thy servaunte hath fownde grace in thy syghte now make thi mercy great which thou shewest vnto me in savinge my lyfe. For I can not saue my selfe in the mountayns lest some misfortune fall vpon me and I dye.
20 Iată acum, această cetate este aproape, să scap la ea şi aceasta este una mică: Te rog, lasă-mă să scap într-acolo, (nu este aceasta una mică?) şi sufletul meu va trăi.
Beholde here is a cyte by to flee vnto and it is a lytle one: let me saue my selfe therein: is it not a litle one that my soule may lyue?
21 Iar el i-a spus: Vezi, te-am acceptat şi în acest lucru, că nu voi dărâma această cetate, pentru care ai vorbit.
And he sayde to him: se I haue receaved thy request as concernynge this thynge that I will nott overthrowe this cytie for the which thou hast spoken.
22 Grăbeşte-te, scapă într-acolo, pentru că nu pot face nimic până ce vei fi ajuns acolo. De aceea s-a pus numele cetăţii, Ţoar.
Haste the ad saue thy selfe there for I can do nothynge tyll thou be come in thyder. And therfore the name of the cyte is called Zoar.
23 Soarele se ridica deasupra pământului când Lot a intrat în Ţoar.
And the sone was vppon the erth when Lot was entred in to Zoar.
24 Atunci DOMNUL a plouat peste Sodoma şi peste Gomora pucioasă şi foc de la DOMNUL din cer;
Than the LORde rayned vpon Sodome and Gomorra brymstone and fyre from the LORde out of heaven
25 Şi a dărâmat acele cetăţi şi toată câmpia şi pe toţi locuitorii cetăţilor şi ceea ce creştea pe pământ.
and overthrewe those cyteis and all the region and all that dwelled in the cytes and that that grewe vpon the erth.
26 Dar soţia lui a privit înapoi din spatele lui şi a devenit un stâlp de sare.
And lots wyfe loked behynde her ad was turned in to a pillare of salte.
27 Şi Avraam s-a sculat devreme dimineaţa şi a mers spre locul unde a stat în picioare înaintea DOMNULUI;
Abraham rose vp early and got him to the place where he stode before the LORde
28 Şi a privit spre Sodoma şi Gomora şi spre tot ţinutul câmpiei; şi a privit şi, iată, fumul ţinutului se ridica precum fumul unui cuptor.
and loked toward Sodome and Gomorra and toward all the londe of that contre. And as he loked: beholde the smoke of the contre arose as it had bene the smoke of a fornace.
29 Şi s-a întâmplat, când Dumnezeu a distrus cetăţile câmpiei, că Dumnezeu şi-a amintit de Avraam şi a trimis pe Lot afară din mijlocul dărâmării, când el a dărâmat cetăţile în care Lot a locuit.
But yet whe God destroyed the cities of ye regio he thought a pon Abraha: and sent Lot out from the dager of the overthrowenge when he overthrewe the cyttes where Lot dwelled.
30 Şi Lot s-a urcat din Ţoar şi a locuit în munte şi cele două fiice ale lui cu el, pentru că s-a temut să locuiască în Ţoar şi a locuit într-o peşteră, el şi cele două fiice ale lui.
And Lot departed out of Zoar and dwelled in the mountayns ad his. ij. doughters with him for he feared to tary in Zoar: he dweld therfore in a caue both he and his. ij. doughters also.
31 Şi cea întâi născută i-a spus celei mai tinere: Tatăl nostru este bătrân şi nu este un bărbat pe pământ să intre la noi, după obiceiul întregului pământ;
Than sayde the elder vnto the yonger oure father is olde and there are no moo men in the erth to come in vnto vs after the maner of all the world.
32 Vino, să facem pe tatăl nostru să bea vin şi ne vom culca cu el, ca să păstrăm o sămânţă a tatălui nostru.
Come therfore let vs geue oure father wyne to dryncke and let vs lye with him that we may saue seed of oure father.
33 Şi ele au făcut pe tatăl lor să bea vin în acea noapte şi cea întâi născută a intrat şi s-a culcat cu tatăl ei; şi el nu şi-a dat seama când s-a culcat ea, nici când s-a ridicat.
And they gaue their father wyne to drynke that same nyghte. And the elder doughter went and laye with her father. And he perceaued it not nether when she laye doune nether when she rose vp.
34 Şi s-a întâmplat a doua zi, că cea întâi născută i-a spus celei mai tinere: Iată, m-am culcat noaptea trecută cu tatăl meu; hai să îl facem să bea vin şi în această noapte şi intră şi culcă-te cu el, ca să păstrăm o sămânţă a tatălui nostru.
And on the morowe the elder sayde vnto the yonger: beholde yesternyghte laye I with my father. Let us geue hym wyne to drinke this nyghte also and goo thou and lye with him and let us saue seed of oure father.
35 Şi ele au făcut pe tatăl lor să bea vin şi în acea noapte; şi cea tânără s-a ridicat şi s-a culcat cu el; şi el nu şi-a dat seama când ea s-a culcat, nici când s-a ridicat.
And they gaue their father wyne to drincke that nyghte also. And the yonger arose and laye with him. And he perceaved it not: nether when she laye downe nether when she rose vp.
36 Astfel au fost amândouă fiicele lui Lot însărcinate prin tatăl lor.
Thus were both the doughters of lot with childe by their father
37 Şi cea întâi născută a născut un fiu şi i-a pus numele Moab; el este tatăl moabiţilor până în această zi.
And the elder bare a sone and called hym Moab which is the father of the Moabytes vnto this daye.
38 Şi cea mai tânără de asemenea a născut un fiu şi i-a pus numele Ben-ami; el este tatăl copiilor lui Amon până în această zi.
And the yonger bare a sonne and called hym Ben Ammi which is the father of the childern of Ammon vnto this daye.
