Geneză 18
1 Şi DOMNUL i s-a arătat în câmpiile lui Mamre şi Avraam şedea în uşa cortului, în arşiţa zilei.
Na LEUM GOD El sikyang nu sel Abraham ke insak oal sunal Mamre. Ke Abraham el muta ke mutunoa in lohm nuknuk sel, ke pacl na fol ke len uh,
2 Şi şi-a ridicat ochii şi a privit şi, iată, trei bărbaţi stăteau în picioare lângă el; şi când i-a văzut, a alergat de la uşa cortului să îi întâmpine şi s-a aplecat la pământ,
el ngetak ac liye mwet tolu tu insac. Pacl se na el liyalosyak, el yula in osun nu selos. El faksufi
3 Şi a spus: Domnul meu, dacă am găsit acum favoare înaintea ochilor tăi, te rog, nu trece de la servitorul tău;
ac fahk, “Mwet kacto, nunak munas nimet fahsr aliki lohm sik uh ac tia tui. Nga inge in kulansupwekowos.
4 Lăsaţi să se aducă puţină apă, vă rog, şi spălaţi-vă picioarele şi odihniţi-vă sub pom;
Lela ngan use kutu kof in ohlla niowos. Kowos ku in monglawin ye lulin sak soko inge.
5 Şi voi aduce o bucată de pâine şi mângâiaţi-vă inimile; după aceea veţi trece mai departe, fiindcă de aceea aţi venit voi la servitorul vostru. Iar ei au spus: Aşa să faci, precum ai spus.
Nga fah use pac kutu mwe mongo in akkeye kowos, na kowos fah sifilpa fahsr. Kowos arulana akmwetyeyu ke kowos tuku nu lohm sik uh. Ke ma inge, fuhlema nga in kulansup nu suwos.” Ac eltal fahk nu sel, “Tarilana. Kut ac wi ma kom fahk an.”
6 Şi Avraam s-a grăbit în cort la Sara şi a spus: Pregăteşte repede trei măsuri din floarea făinii, frământ-o şi fă turte pe vatră.
Abraham el sulaklak na som nu in lohm nuknuk uh ac fahk nu sel Sarah, “Aksaye, eis sie pak in flao wowo an, kasla, ac sang orauk kutu cake ah.”
7 Şi Avraam a alergat la cireadă şi a adus un viţel fraged şi bun şi l-a dat unui tânăr, iar acesta s-a grăbit să îl pregătească.
Na el sifilpa yula nu yen un kosro uh muta we, ac sulela cow fusr na fisrasr ikwa ac factfat soko, ac sang nu sin mwet kulansap se, su sulaklak na akoela.
8 Şi a luat unt şi lapte şi viţelul pe care l-a pregătit şi l-a pus înaintea lor şi a stat în picioare lângă ei sub pom şi au mâncat.
Ac el us kutu butter, milk, ac ikwen kosro, ac filiya mwe mongo inge ye mutun mwet tolu ah. Na el tupan enenu lalos ke elos mongo ye sak soko ah.
9 Iar ei i-au spus: Unde este Sara, soţia ta? Iar el a spus: Iată, în cort.
Na elos siyuk sel, “El aya Sarah, mutan kiom?” Ac el fahk, “El a na lohm ah.”
10 Iar el a spus: Eu cu adevărat mă voi întoarce la tine, conform timpului vieţii; şi, iată, Sara, soţia ta, va avea un fiu. Şi Sara a auzit aceasta în uşa cortului, care era în spatele lui.
Na sie selos fahk, “Malem eu tukun misenge nga ac foloko, na ac fah oasr wen se natul Sarah, mutan kiom.” Sarah el tu tokol ke mutunoa in lohm nuknuk uh, ac porongo.
11 Acum Avraam şi Sara erau bătrâni şi mult înaintaţi în vârstă şi a încetat a mai fi cu Sara, conform rânduielii femeilor.
Abraham ac Sarah arulana matuoh, ac tui musen mutan lal Sarah.
12 De aceea Sara a râs în ea însăşi, spunând: După ce am îmbătrânit să mai am eu plăcere, domnul meu fiind şi el bătrân?
Ouinge Sarah el israsrla ac nunku in el sifacna, “Inge ke nga matuoh ac wanginla kuiyuk, ya nga ac srakna pwar in oan yurin mukul tumuk? Saya, el arulana matuoh pac.”
13 Şi DOMNUL i-a spus lui Avraam: Pentru ce a râs Sara, spunând: Cu adevărat să nasc eu, care sunt bătrână?
Na LEUM GOD El siyuk sel Abraham, “Efu Sarah el ku israsr ac fahk, ‘Ya pwaye ku in oasr tulik se nutik ke nga arulana matuoh?’
14 Este vreun lucru prea greu pentru DOMNUL? La timpul rânduit mă voi întoarce la tine, conform timpului vieţii; şi Sara va avea un fiu.
Ya oasr ma LEUM GOD El kofla nu kac? Oana ke nga fahk tari, tukun malem eu nga fah foloko, na ac fah oasr wen se natul Sarah.”
15 Atunci Sara a negat, spunând: Nu am râs: pentru că îi era teamă. Dar el a spus: Ba da, ai râs.
Ke sripen Sarah el sangeng, el lafwekin ac fahk, “Nga tiana israsr.” El topuk, “Pwaye, kom israsr.”
16 Şi oamenii s-au ridicat de acolo şi au privit spre Sodoma: Şi Avraam a mers cu ei să îi conducă pe cale.
Na mwet ah tuyak in som, ac Abraham el welulos in wilkas nu selos. Na elos som nu ke acn se ma elos ac ku in ngeti ac liye acn Sodom.
17 Şi DOMNUL a spus: Voi ascunde eu de Avraam ceea ce fac,
Ac LEUM GOD El fahk insial sifacna, “Nga fah tia okanla nu sel Abraham ma nga akola in oru.
18 Văzând că Avraam cu adevărat va deveni o naţiune mare şi puternică şi toate naţiunile pământului vor fi binecuvântate în el?
Fwilin tulik natul ac fah orala sie mutunfacl lulap ac ku, ac nga fah akinsewowoye mutunfacl nukewa kacl.
19 Pentru că îl cunosc că va porunci copiilor săi şi casei lui după el şi ei vor ţine calea DOMNULUI, pentru a face dreptate şi judecată, ca DOMNUL să aducă peste Avraam ceea ce a vorbit despre el.
Nga sulella ke sripen nga enenu elan ku in sapsap nu sin wen natul ac fwil nukewa tokol tuh elos in akosyu ac in oru ma pwaye ac suwohs. Elos fin akosyu, nga fah oru ma nukewa ma nga wulela tari kac nu sel.”
20 Şi DOMNUL a spus: Pentru că strigătul Sodomei şi Gomorei este mare şi pentru că păcatul lor este foarte apăsător,
Na LEUM GOD El fahk nu sel Abraham, “Oasr tukak na koluk lain acn Sodom ac Gomorrah, ac ma koluk lalos arulana yohk.
21 Voi coborî acum şi voi vedea dacă au făcut în întregime conform cu strigătul ei, ce a venit până la mine; şi dacă nu, voi şti.
Nga enenu in oatula ac konauk lah ma tukakinyuk elos kac inge pwaye ku sutuu.”
22 Şi bărbaţii şi-au întors feţele de acolo şi au mers spre Sodoma, dar Avraam mai stătea încă în picioare înaintea DOMNULUI.
Na mwet luo ah tuyak som tulanya acn Sodom, tusruktu LEUM GOD El srakna oasr yorol Abraham.
23 Şi Avraam s-a apropiat şi a spus: Vei nimici de asemenea pe cel drept cu cel stricat?
Abraham el kalukyang nu yurin LEUM GOD ac siyuk, “Ya pwayena kom ac kunausla mwet wangin mwata wi na mwet koluk uh?
24 De ar fi cumva cincizeci de drepţi înăuntrul cetăţii: vei nimici de asemenea şi nu vei cruţa locul pentru cei cinzeci de drepţi care sunt în el?
Fin oasr mwet wangin mwata lumngaul in siti uh, ya kom ac kunausla siti nufon sac? Ya kom ac tia lela in oanna ke sripen mwet lumngaul uh?
25 Departe de tine fie să faci astfel, să ucizi pe cel drept cu cel stricat şi cel drept să fie ca cel stricat, departe de tine fie aceasta. Nu va face dreptate Judecătorul întregului pământ?
Kalem lah kom tia ku in uniya mwet wangin mwata wi mwet koluk. Ac tia ku in angan! Kom koflana oru ma sacn. Kom fin oru angan, na mwet suwohs uh ac fah kalyeiyuk oapana mwet koluk uh. Tiana ku in angan. El su nununku faclu nufon enenu na in orekma in suwohs.”
26 Iar DOMNUL a spus: Dacă găsesc în Sodoma cincizeci de drepţi înăuntrul cetăţii, atunci voi cruţa tot acel loc din cauza lor.
LEUM GOD El fahk, “Nga fin konauk mwet suwoswos lumngaul in Sodom, nga fah tia kunausla siti nufon sac ke sripalos.”
27 Şi Avraam a răspuns şi a zis: Iată acum, cutez să vorbesc Domnului, eu, care sunt doar ţărână şi cenuşă;
Abraham el sifilpa fahk, “LEUM GOD, nunak munas, tuleyula ke kuinsrim luk in kaskas nu sum. Mwet na lusrongten se pa nga uh, ac nga kupansuwol in fahk kutena ma.
28 De ar lipsi cumva cinci din cei cincizeci de drepţi: vei distruge toată cetatea pentru lipsa a cinci? Iar el a spus: Dacă găsesc acolo patruzeci şi cinci, nu o voi distruge.
Fin mwet suwoswos na angngaul limekosr, ac tia lumngaul, ya kom ac srakna kunausla siti nufon sac mweyen mwet limekosr pueni?” LEUM GOD El fahk, “Nga fah tia kunausla siti sac nga fin konauk mwet suwoswos angngaul limekosr.
29 Şi i-a vorbit din nou şi a spus: De ar fi cumva patruzeci găsiţi acolo. Iar el a spus: Nu voi face aceasta din cauza celor patruzeci.
Ac Abraham el sifilpa fahk, “Ac fin mwet angngaul na?” LEUM GOD El topuk, “Nga ac tia pac kunausla fin oasr mwet angngaul.”
30 Iar el i-a spus: Să nu se mânie Domnul şi voi vorbi: De ar fi cumva treizeci găsiţi acolo. Iar el a spus: Nu voi face aceasta, dacă găsesc treizeci acolo.
Abraham el fahk, “LEUM GOD, nunak munas nikmet kasrkusrak, a nga srakna ke sifilpa kaskas. Fin mwet na tolngoul? El fahk, “Nga ac tia pac kunausla nga fin konauk mwet tolngoul.”
31 Iar el a spus: Iată acum, eu cutez să vorbesc Domnului: De ar fi cumva douăzeci găsiţi acolo. Iar el a spus: Nu o voi distruge din cauza a douăzeci.
Abraham el fahk, “O Leum, nunak munas ke nga siayuk in kusen siyuk nu sum uh. Ac fin pa mwet na longoul koneyukyak we?” El fahk, “Nga ac tia pac kunausla siti sac, nga fin konauk longoul.”
32 Iar el a spus: Să nu se mânie Domnul şi voi mai vorbi doar de această dată: De ar fi cumva doar zece găsiţi acolo. Iar el a spus: Nu o voi distruge din cauza a zece.
Abraham el fahk, “O Leum, nunak munas nikmet kasrkusrak, ma na safla se pa nge. Ac fin mwet na singoul koneyukyak?” Ac El fahk, “Nga fah tia pac kunausla fin oasr mwet singoul.”
33 Şi DOMNUL a plecat imediat după ce a încetat să vorbească îndeaproape cu Avraam şi Avraam s-a întors la locul său.
Tukun el kaskas nu sel Abraham tari, LEUM GOD El som, ac Abraham el folokla nu acn sel.
