Geneză 1
1 La început Dumnezeu a creat cerul şi pământul.
Kar chakruok Nyasaye nochweyo polo gi piny.
2 Şi pământul era fără formă şi gol; şi întuneric era peste suprafaţa adâncului. Şi Duhul lui Dumnezeu se mişca peste suprafaţa apelor.
Koro piny ne onge kido kendo ne onge gimoro amora e iye. Mudho mandiwa noimo ataro mangʼongo kendo Roho mar Nyasaye ne wuotho ewi atarono.
3 Şi Dumnezeu a spus: Să fie lumină! Şi a fost lumină.
Eka Nyasaye nowacho niya, “Ler mondo obedie,” mi ler nobetie.
4 Şi Dumnezeu a văzut lumina, că era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric.
Nyasaye noneno ni ler ber, kendo ne opogo ler kuom mudho.
5 Şi Dumnezeu a numit lumina zi şi întunericul l-a numit noapte. Şi a fost o seară şi o dimineaţă: ziua întâi.
Nyasaye noluongo ler ni “odiechiengʼ” kendo mudho noluongo ni “otieno.” Piny noyuso, kendo noru ma en chiengʼ mokwongo.
6 Şi Dumnezeu a spus: Să fie o întindere în mijlocul apelor şi aceasta să despartă apele de ape.
Eka Nyasaye nowacho niya, “Gima pogo pi mondo obedie mondo opog pi gi pige.”
7 Şi Dumnezeu a făcut întinderea şi a despărţit apele care erau dedesubtul întinderii de apele care erau deasupra întinderii şi aşa a fost.
Omiyo Nyasaye noketo gima pogo pi mamalo gi pi ma piny. Kendo nobedo kamano.
8 Şi Dumnezeu a numit întinderea cer. Şi a fost o seară şi o dimineaţă: ziua a doua.
Nyasaye noluongo gima nopogo pigno ni “polo.” Piny noyuso kendo noru, ma en chiengʼ mar ariyo.
9 Şi Dumnezeu a spus: Apele de sub cer să se adune la un loc şi să se arate uscatul. Şi aşa a fost.
Kendo Nyasaye nowacho niya, “Pi manie bwo polo mondo ochokre kaachiel, kendo lowo motwo obedie.” Kendo notimore kamano.
10 Şi Dumnezeu a numit uscatul pământ, şi adunarea apelor a numit-o mări; şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
Nyasaye nochako lowo ni “piny” kendo pige mane ochokore nochako ni “nembe.” Kendo Nyasaye noneno ni mano ber.
11 Şi Dumnezeu a spus: Să dea pământul iarbă, verdeaţa care aduce sămânţă şi pomi roditori care aduc rod după felul lor, a căror sămânţă este în ei, pe pământ. Şi aşa a fost.
Eka Nyasaye nowacho niya, “Buya nyaka nyag e piny, kothe manyago cham kod yiende manyago olembe man-gi kuthe eigi kaka kitgi obet kendo nobedo kamano.
12 Şi pământul a dat iarbă şi verdeaţă care aduce sămânţă după felul ei şi pomi care aduc rod, a căror sămânţă era în ei, după felul lor; şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
Buya nonyak e piny: Cham nonywolo kothegi kaka kitgi nobet kendo yiende nonywolo olembe man-gi kodhi kaka kitgi nobet. Kendo Nyasaye noneno ni mano ber.
13 Şi a fost o seară şi o dimineaţă: ziua a treia.
Piny noyuso kendo noru, ma en chiengʼ mar adek.”
14 Şi Dumnezeu a spus: Să fie luminători în întinderea cerului pentru a despărţi ziua de noapte; şi ei să fie pentru semne şi pentru anotimpuri şi pentru zile şi ani;
Bangʼe Nyasaye nowacho niya, “Ler mondo obedie e kor polo mondo opog odiechiengʼ gi otieno, kendo gibed kaka ranyisi mag lokruok ndalo kod odiechienge, kod higni,
15 Şi ei să fie ca luminători în întinderea cerului pentru a da lumină peste pământ. Şi aşa a fost.
kendo ginibedi ler mae kor polo mondo gi chiw ler e piny.” Kendo nobedo kamano.
16 Şi Dumnezeu a făcut doi luminători mari: luminătorul mai mare pentru a stăpâni ziua şi luminătorul mai mic pentru a stăpâni noaptea; el a făcut de asemenea stelele.
Nyasaye noloso gik moko ariyo madongo makelo ler; ler maduongʼ ne rito odiechiengʼ, to ler matin ne rito otieno. Sulwe bende noloso.
17 Şi Dumnezeu i-a pus în întinderea cerului pentru a da lumină peste pământ,
Nyasaye noketogi e kor polo mondo gi chiw ler e piny,
18 Şi pentru a stăpâni peste zi şi peste noapte şi să despartă lumina de întuneric; şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
mondo girit odiechiengʼ gotieno, kendo gipog ler koa kuom mudho. Nyasaye noneno ni mano ber.
19 Şi a fost o seară şi o dimineaţă: ziua a patra.
Piny noyuso kendo noru, ma en chiengʼ mar angʼwen.
20 Şi Dumnezeu a spus: Apele să dea abundent fiinţa mişcătoare care are viaţă şi păsări să zboare deasupra pământului pe faţa întinderii cerului.
Kendo Nyasaye nowacho niya, “Pi mondo opongʼ gi gik mangima, kendo winy mondo ofu ewi piny e kor polo.”
21 Şi Dumnezeu a creat balene mari şi fiecare vieţuitoare care se mişcă, pe care apele le-au dat abundent, după felul lor, şi fiecare pasăre înaripată, după felul ei; şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
Kamano Nyasaye nochweyo gik madongo mag nam kod gik mangima duto kod gik malak mag pi, kaka kitgi obet kod winy duto man-gi bwombegi kaka kitgi obet. Nyasaye noneno ni mano ber.
22 Şi Dumnezeu le-a binecuvântat, spunând: Fiţi roditori şi înmulţiţi-vă şi umpleţi apele în mări, şi pasărea să se înmulţească pe pământ.
Nyasaye nogwedhogi kendo owacho niya, “Nywolreuru kendo umedru kuom kwan kendo upongʼ pi mag nembe kendo winy bende omedre e piny.”
23 Şi a fost o seară şi o dimineaţă: ziua a cincea.
Kendo piny noyuso, kendo noru, ma en chiengʼ mar abich.
24 Şi Dumnezeu a spus: Să dea pământul fiinţa vie după felul ei, vite şi târâtoare şi fiare ale pământului, după felul lor. Şi aşa a fost.
Kendo Nyasaye nowacho niya, “Piny mondo onywol gik mangima kaka kitgi obet: Jamni, kod gik moko duto mamol e lowo, kod le mag bungu, mana kaka kit moro ka moro obet.” Kendo nobet kamano.
25 Şi Dumnezeu a făcut fiara pământului, după felul ei, şi vite, după felul lor, şi fiecare târâtoare pe pământ, după felul ei; şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
Nyasaye noloso le mag bungu kaka kitgi obet; jamni kaka kitgi obet kendo gi gik mamol e lowo kaka kitgi obet. Nyasaye noneno ni mano ber.
26 Şi Dumnezeu a spus: Să facem om după chipul nostru, după asemănarea noastră; şi ei să domnească peste peştii mării şi peste păsările cerului şi peste vite şi peste tot pământul şi peste fiecare târâtoare ce se târăşte pe pământ.
Eka Nyasaye nowacho niya, “We wachwe dhano e kido machal kodwa kendo gibed gi teko ewi rech mae nam kendo gi winy mae kor polo, ewi jamni, ewi piny duto kendo ewi chwech duto mawuotho ewi lowo.”
27 Astfel Dumnezeu a creat om după propriul său chip, după chipul lui Dumnezeu l-a creat, parte bărbătească şi parte femeiască i-a creat.
Kuom mano Nyasaye nochweyo dhano e kite owuon, e kit Nyasaye nochweye; nochweyogi dichwo gi dhako.
28 Şi Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a spus: Fiţi roditori şi înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul şi supuneţi-l şi domniţi peste peştii mării şi peste păsările cerului şi peste fiecare vieţuitoare ce se mişcă pe pământ.
Nyasaye nogwedhogi mi owachonegi niya, “Nywolreuru kendo kwanu omedre; pongʼuru piny kendo urite. Beduru gi teko ewi rech ma e nam kod winy mae kor polo kendo ewi gik mangima duto mawuotho ewi lowo.”
29 Şi Dumnezeu a spus: Iată, v-am dat fiecare verdeaţă care aduce sămânţă, care este peste faţa întregului pământ, şi fiecare pom, în care este rodul unui pom care aduce sămânţă, aceasta vă va fi pentru mâncare.
Eka Nyasaye nowacho niya, “Amiyou kothe duto manyago cham e wangʼ piny duto kod yiende duto man kod olemo gi kodhi eigi. Ginibed magu kuom chiemo.
30 Şi fiecărei fiare a pământului şi fiecărei păsări a cerului şi fiecărei târâtoare pe pământ, în care este viaţă, le-am dat fiecare plantă verde pentru mâncare; şi aşa a fost.
To ne le duto mag piny kod winy duto mafuyo e kor polo kod gik moko duto mawuotho e piny, gimoro amora mangima; amiyo lum duto mondo obed chiembgi.” Kendo nobedo kamano.
31 Şi Dumnezeu a văzut fiecare lucru pe care l-a făcut şi, iată, totul era foarte bun. Şi a fost o seară şi o dimineaţă: ziua a şasea.
Nyasaye nongʼiyo gik moko duto mane osechweyo kendo noneno ni gibeyo ahinya. Piny noyuso kendo noru, ma en chiengʼ mar auchiel.
