Galateni 4
1 Dar spun: Cât timp moștenitorul este copil, nu diferă cu nimic de rob, măcar că este domn al tuturor,
Dar eu zic că, atâta timp cât moștenitorul este copil, el nu se deosebește de un rob, deși este stăpânul tuturor,
2 Ci este sub tutori și administratori, până la timpul stabilit de tată.
ci este sub păzitori și administratori până în ziua hotărâtă de tată.
3 Așa și noi, când eram copii, eram în robie sub principiile elementare ale lumii.
Așa și noi, când eram copii, eram ținuți în robie sub principiile elementare ale lumii.
4 Dar când a venit plinătatea timpului, Dumnezeu a trimis pe Fiul său, venit din femeie, venit sub lege,
Dar, când a venit plinirea timpului, Dumnezeu a trimis pe Fiul său, născut din femeie, născut sub lege,
5 Să răscumpere pe cei ce erau sub lege, ca să primim adopția fiilor.
ca să răscumpere pe cei care erau sub lege, pentru ca noi să primim adopția ca copii.
6 Și pentru că sunteți fii, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului său în inimile voastre, care strigă: Abba, Tată!
Și pentru că sunteți copii, Dumnezeu a trimis în inimile voastre Duhul Fiului său, care strigă: “Abba, Tată!”
7 De aceea nu mai ești rob, ci fiu; iar dacă ești fiu, ești și moștenitor al lui Dumnezeu prin Cristos.
Deci nu mai sunteți robi, ci fii; și dacă sunteți fii, sunteți moștenitori ai lui Dumnezeu prin Hristos.
8 Atunci însă, când nu cunoșteați pe Dumnezeu, ați servit celor ce prin natură nu sunt dumnezei.
În vremea aceea însă, neștiind pe Dumnezeu, erați robi celor ce nu sunt dumnezei din fire.
9 Dar acum, după ce ați cunoscut pe Dumnezeu, sau mai degrabă, fiind cunoscuți de Dumnezeu, cum vă întoarceți din nou la slabele și sărăcăcioasele principii elementare, cărora doriți din nou să le fiți robi în robie?
Dar acum, când ați ajuns să-L cunoașteți pe Dumnezeu, sau mai degrabă să fiți cunoscuți de Dumnezeu, de ce vă întoarceți din nou la principiile elementare slabe și mizerabile, cărora doriți să fiți din nou robiți?
10 Voi țineți zile și luni și timpuri și ani.
Voi observați zilele, lunile, anotimpurile și anii.
11 Mă tem pentru voi, ca nu cumva să fi muncit în zadar pentru voi.
Mi-e teamă pentru voi, că mi-aș fi irosit munca pentru voi.
12 Fraților, vă implor, fiți ca mine, pentru că eu sunt ca voi; nu m-ați nedreptățit cu nimic.
Vă rog, fraților, să deveniți ca mine, căci și eu am devenit ca voi. Nu mi-ați făcut niciun rău,
13 Dar știți cum prin neputința cărnii v-am predicat evanghelia la început.
dar știți că, din cauza slăbiciunii cărnii, v-am propovăduit prima dată Vestea cea Bună.
14 Și nu ați disprețuit, nici nu ați respins ispita mea care era în carnea mea, ci m-ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus.
Ceea ce a fost o ispită pentru voi în carnea mea, voi nu ați disprețuit și nici nu ați respins-o, ci m-ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus.
15 Unde este, așadar, binecuvântarea despre care ați vorbit? Fiindcă vă aduc mărturie, că, dacă ar fi fost posibil, v-ați fi scos propriii ochi și mi i-ați fi dat.
Care a fost binecuvântarea de care v-ați bucurat? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost posibil, v-ați fi scos ochii și mi i-ați fi dat mie.
16 Am devenit atunci dușmanul vostru, pentru că vă spun adevărul?
Așadar, v-am devenit dușman spunându-vă adevărul?
17 Ei cu zel vă influențează, dar nu spre bine; da, ei voiesc să vă excludă, ca la rândul vostru să îi influențați cu zel.
Ei te caută cu zel, fără nici o bună intenție. Nu, ei doresc să vă înstrăineze, pentru ca voi să îi căutați pe ei.
18 Dar totdeauna este bine să fiți influențați cu zel în ce este bine și nu doar când sunt prezent cu voi.
Dar este întotdeauna bine să fii zelos pentru o cauză bună, și nu numai atunci când sunt de față cu voi.
19 Copilașii mei, pentru care din nou simt durerile nașterii până când Cristos este format în voi,
Copilașii mei, pentru care sunt iarăși în chinuri până ce Hristos se va forma în voi,
20 Doresc să fiu prezent acum cu voi și să îmi schimb tonul vocii, pentru că sunt nedumerit cu privire la voi.
dar aș vrea să fiu de față cu voi acum și să-mi schimb tonul, pentru că sunt tulburat de voi.
21 Spuneți-mi, voi, care doriți să fiți sub lege, nu auziți legea?
Spuneți-mi, voi, care vreți să fiți sub Lege, nu ascultați voi de Lege?
22 Fiindcă este scris că Avraam a avut doi fii, unul din femeia roabă și celălalt din femeia liberă.
Căci este scris că Avraam a avut doi fii, unul de la slugă și unul de la o femeie liberă.
23 Dar cel din femeia roabă a fost născut conform cărnii, iar cel din femeia liberă, prin promisiune.
Totuși, fiul din slugă s-a născut după trup, dar fiul din femeia liberă s-a născut prin făgăduință.
24 Lucrurile acestea sunt o alegorie, fiindcă acestea sunt cele două legăminte, unul, de la muntele Sinai, care naște pentru robie și care este Agar.
Aceste lucruri conțin o alegorie, căci este vorba de două legăminte. Unul este cel de pe muntele Sinai, care naște copii în robie, care este Agar.
25 Fiindcă această Agar este muntele Sinai în Arabia și corespunde Ierusalimului de acum și este în robie cu copiii săi.
Căci această Agar este Muntele Sinai din Arabia și răspunde Ierusalimului care există acum, căci ea este în robie cu copiii ei.
26 Dar Ierusalimul cel de sus este liber, cel ce este mama noastră a tuturor.
Dar Ierusalimul de sus este liber, care este mama noastră a tuturor.
27 Fiindcă este scris: Bucură-te, stearpo, care nu naști. Izbucnește și strigă tu care nu ești în durerile nașterii, pentru că cea pustiită are mai mulți copii decât cea care are soț.
Căci este scris: , “Bucurați-vă, sterpe care nu nașteți. Izbucniți și strigați, voi care nu vă chinuiți. Căci femeile pustii au mai mulți copii decât cea care are un soț.”
28 Iar noi, fraților, suntem copiii promisiunii așa cum a fost Isaac.
Și noi, fraților, ca și Isaac, suntem copii ai făgăduinței.
29 Dar așa cum atunci, cel ce fusese născut conform cărnii persecuta pe cel născut conform Duhului, tot așa [și] acum.
Dar, după cum atunci, cel născut după trup a prigonit pe cel născut după Duh, tot așa este și acum.
30 Totuși ce spune scriptura? Alungă femeia roabă și pe fiul ei, pentru că fiul femeii roabe nicidecum nu va fi moștenitor cu fiul femeii libere.
Totuși, ce spune Scriptura? “Aruncă afară pe slugă și pe fiul ei, căci fiul slugii nu va moșteni împreună cu fiul femeii libere.”
31 Așa că, fraților, nu suntem copii ai femeii roabe, ci ai femeii libere.
Așadar, fraților, noi nu suntem copiii unei roabe, ci ai femeii libere.
