Ezra 7
1 Acum, după aceste lucruri, pe timpul domniei lui Artaxerxes, împăratul Persiei, Ezra fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia,
[Many/Fifty years] later, while Artaxerxes was the king of Persia, I, Ezra came from Babylon here to Jerusalem. I am the son of Seraiah and the grandson of Azariah, and the great-grandson of Hilkiah.
2 Fiul lui Şalum, fiul lui Ţadoc, fiul lui Ahitub,
Hilkiah was the son of Shallum, who was the son of Zadok, who was the son of Ahitub,
3 Fiul lui Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot,
who was the son of Amariah, who was the son of Azariah, who was the son of Meraioth,
4 Fiul lui Zerahia, fiul lui Uzi, fiul lui Buchi,
who was the son of Zerahiah, who was the son of Uzzi, who was the son of Bukki,
5 Fiul lui Abişua, fiul lui Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, marele preot;
who was the son of Abishua, who was the son of Phinehas, who was the son of Eleazar, who was the son of Aaron, the [first] Supreme Priest.
6 Acest Ezra s-a urcat din Babilon; şi el era un scrib iscusit în legea lui Moise, pe care DOMNUL Dumnezeul lui Israel o dăduse; şi împăratul i-a împlinit toată cererea, conform cu mâna DOMNULUI Dumnezeului său care era asupra lui.
I am a man who knows very well the laws that Moses [wrote]. Those were the laws that Yahweh, the God whom we Israeli people ([worship/belong to]), had given to us Israeli people. When I arrived in Jerusalem, Yahweh my God was kind to me, and as a result the [people] gave me everything that I had requested the king to [tell them to] give to me.
7 Şi s-au urcat câţiva dintre copiii lui Israel şi dintre preoţi şi leviţi şi cântăreţi şi portari şi netinimi la Ierusalim, în anul al şaptelea al lui Artaxerxes, împăratul.
Some of the priests, some [other] descendants of Levi, [some] singers, [some] (gatekeepers/men who guarded the gates of the temple), and [some] men who worked in the temple, and some other [Israeli] people came up with me here to Jerusalem. That was during the seventh year that Artaxerxes was the king [of Persia].
8 Şi Ezra a venit la Ierusalim în luna a cincea, care era în anul al şaptelea al împăratului.
We left Babylon on April 8, which was the first day of the Jewish year. Because God was very kind to us, we arrived [safely] in Jerusalem on August 4 of that year.
9 Pentru că în ziua întâi a lunii întâi a început el să se urce din Babilon şi în ziua întâi a lunii a cincea a ajuns la Ierusalim, conform cu mâna cea bună a Dumnezeului său care era asupra lui.
10 Fiindcă Ezra îşi pregătise inima să caute legea DOMNULUI şi să o împlinească şi să înveţe în Israel statute şi judecăţi.
During my entire life, I devoted myself to studying the laws of Yahweh, and how to obey those laws. I had also taught those laws and all their regulations to the Israeli people [for many years].
11 Acum, aceasta este copia scrisorii pe care împăratul Artaxerxes i-a dat-o lui Ezra, preotul, scribul, un scrib al cuvintelor poruncilor DOMNULUI şi al statutelor lui pentru Israel.
King Artaxerxes [knew that] I am a priest who knows the Jewish laws very well. [He knew that for many years] I had studied those laws and had taught all the rules and regulations of those laws to the Israeli people. [So before I left Babylon to come to Jerusalem, ] he wrote a letter, and gave a copy to me. [This is what he wrote]:
12 Artaxerxes, împărat al împăraţilor, către Ezra preotul, un scrib al legii Dumnezeului cerului, pace desăvârşită în acest timp.
[“This letter is] from me, Artaxerxes, the greatest of the kings. [I am giving it] to Ezra the priest, who has studied very well all the rules and regulations that the God [who is/rules] in heaven [gave to the Israeli people].
13 Dau o hotărâre, ca toţi cei din poporul lui Israel şi dintre preoţii lui şi leviţi din domeniul meu, care doresc din propria lor voinţă să urce la Ierusalim, să meargă cu tine.
“Ezra, I command that when you return to Jerusalem, any of the Israeli people in my kingdom who want to are allowed to go with you. That includes any priests and [other] descendants of Levi [who will work in the temple] who want to go.
14 Pentru că tu eşti trimis de împărat şi de cei şapte sfătuitori ai lui, să cercetezi referitor la Iuda şi Ierusalim, conform cu legea Dumnezeului tău care este în mâna ta;
I, along with my seven counselors/advisors, am sending you to Jerusalem, in order that you can determine what is happening there and in [other towns in] Judah. You are taking with you [MTY] a copy of God’s laws; make sure that the people are doing everything that is written in those laws.
15 Şi să duci argintul şi aurul, pe care împăratul şi sfătuitorii lui l-au oferit de bunăvoie Dumnezeului lui Israel, a cărui locuinţă este în Ierusalim,
[We are also saying that] you should take with you the silver and gold that I and my advisors are wanting to give to you, in order that you will present it to be an offering to the God who [rules] the Israeli people and who lives in Jerusalem.
16 Şi tot argintul şi aurul pe care îl poţi găsi în toată provincia Babilonului, cu darul de bunăvoie al poporului şi al preoţilor, care oferă de bunăvoie pentru casa Dumnezeului lor care este în Ierusalim;
You should also take any silver and gold that the people in the entire Babylonia province give to you, and the money that the priests and [other] Israeli people have happily said that they would give to you to be offerings for building the temple of their God in Jerusalem.
17 Ca tu să cumperi repede cu aceşti bani tauri, berbeci, miei, cu darurile lor de mâncare şi darurile lor de băutură şi să le oferi pe altarul casei Dumnezeului vostru care este în Ierusalim.
With this money, you should buy the bulls, rams, lambs, and the grain and wine that the priests will burn on the altar [outside] the temple of your God in Jerusalem.
18 Şi orice ţi se va părea bine, ţie şi fraţilor tăi, pentru a face cu restul argintului şi al aurului, aceea faceţi după voia Dumnezeului vostru.
“If there is any silver or gold that remains [you have bought all those things], you and your companions/colleagues are permitted to use it to [buy] whatever you desire, but buy only things that [you know that] God wants you to buy.
19 Vasele de asemenea care îţi sunt date pentru serviciul casei Dumnezeului tău, să le dai înaintea Dumnezeului Ierusalimului.
We have given to you some valuable items to be used in the temple of your God. Take them also to Jerusalem.
20 Şi orice va mai fi nevoie pentru casa Dumnezeului tău, ce vei avea ocazia să dăruieşti, dăruieşte aceasta din casa tezaurului împăratului.
If you need any other things for the temple, you are permitted to get the money for those things from the building here where my government’s money is kept/stored.
21 Şi eu, chiar eu, împăratul Artaxerxes, dau o hotărâre tuturor trezorierilor care sunt dincolo de râu, ca orice va cere de la voi, preotul Ezra, scribul legii Dumnezeului cerului, să fie făcut repede,
“And I, King Artaxerxes, command this to all the treasurers in the province west of the [Euphrates] River: 'Give to Ezra, the priest who has studied very well the laws of the God [who is/rules] in heaven, everything that he requests, and give it to him quickly.
22 Până la o sută de talanţi de argint şi o sută de măsuri de grâu şi o sută de baţi de vin şi o sută de baţi de untdelemn şi sare fără să se ţină seama.
The most that you should give to him is (7,500 pounds/3,400 kg.) of silver, 500 bushels of wheat, 550 gallons of wine, and 550 gallons of [olive] oil, but give to him all the salt that they need.
23 Orice este poruncit de Dumnezeul cerului, să fie făcut cu hărnicie pentru casa Dumnezeului cerului, pentru că de ce să fie furie împotriva domeniului împăratului şi a fiilor săi?
Be sure that you provide whatever their God requires for his temple, because we certainly do not [RHQ] want him to be angry with me or with my descendants who will later be kings.
24 De asemenea vă facem cunoscut, că referitor la oricare dintre preoţi şi leviţi, cântăreţi, portari, netinimi, sau servitori ai acestei case a lui Dumnezeu, nu va fi legiuit să impuneţi taxă, tribut sau vamă asupra lor.
We are also commanding that none of the priests, descendants of Levi, musicians, temple guards, or other men who work in the temple, will be required to pay any kind of taxes.'
25 Şi tu, Ezra, după înţelepciunea Dumnezeului tău, care este în mâna ta, pune magistraţi şi judecători, care să judece tot poporul care este dincolo de râu, pe toţi cei care cunosc legile Dumnezeului tău; şi învăţaţi pe cei care nu le cunosc.
“Ezra, your God has enabled you to become very wise. Using that wisdom, appoint men in the province west of the [Euphrates] River who will judge cases involving the people, and men who will judge cases involving the government. You must appoint men who know the laws of your God. All of you must teach God’s laws to others who do not know them.
26 Şi oricine nu va împlini legea Dumnezeului tău şi legea împăratului, judecata să fie executată repede asupra lui, fie spre moarte, sau spre alungare, sau spre confiscarea bunurilor, sau spre închisoare.
Everyone who does not obey God’s laws or the laws of my government must be punished severely. Some of them will be executed, some will be put in prison, some will be sent out of the country or have all their property taken away from them.”
27 Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul părinţilor noştri, care a pus un astfel de lucru ca acesta în inima împăratului, pentru a înfrumuseţa casa DOMNULUI care este în Ierusalim;
[Because King Artaxerxes was very kind like that, I said], “Praise Yahweh, the God whom our ancestors [worshiped/belonged to]! He has caused the king to want to honor the temple of Yahweh in Jerusalem.
28 Şi şi-a întins mila asupra mea înaintea împăratului şi a sfătuitorilor lui şi înaintea tuturor prinţilor puternici ai împăratului. Şi eu am fost întărit când mâna DOMNULUI Dumnezeului meu era peste mine şi am adunat din Israel bărbaţi de seamă să se urce cu mine.
Because God was very kind to me, the king and all his advisors and all his powerful officials have also been kind to me. So, because God has helped me, I have become encouraged, and I have [been able to] persuade some of the Israeli leaders to go up to Jerusalem with me.”
