Ezra 6

1 Atunci Darius, împăratul, a dat o hotărâre, şi a fost făcută cercetare în casa sulurilor, unde erau adunate tezaurele în Babilon.

Hanki anante kini ne' Dariusi'ma ana avoma keteno'a, eri'za vahe'a huzmanteno, Babiloni vuta marerisa fenozama nentaza nompi, Sairusi'ma hu'nea ke'ma krente'nesaza avontafeku ome hakeho hige'za vu'naze.

2 Şi s-a găsit la Ahmeta, în palatul care este în provincia mezilor, un sul, şi în el era o înregistrare astfel scrisă:

Hagi ana avontafera Babiloni kumatera onke'naze. Hianagi Midia kaziga Ekbatana ran kumate mago avontafepi ana nanekea me'nege'za ome hake'za eri fore hute'za kazana, ana avontafepina amanahu naneke me'ne.

3 În anul întâi al împăratului Cirus, acelaşi împărat, Cirus, a dat o hotărâre referitor la casa lui Dumnezeu în Ierusalim: Să fie construită casa, locul unde ei au oferit sacrificii; şi să fie întărite temeliile ei; înălţimea ei de şaizeci de coţi şi lăţimea ei de şaizeci de coţi;

Kini ne' Sairusi'ma eri agafa huno kinima mania kafufina, Ra Anumzamofo mono nona ete Jerusalemi kigahaze huno kini ne' Sairusi'a huvempa kea hu'ne. Ana nehu'za ana mono nompina, tevefi kre fananehu ofane, mago'a ofanena hugahaze. Hagi kotazana noma retrure tratamina, have tagahu'za asentegahaze. Ana mono nomofona soparega mareri'amo'a 27ni'a mita hina, asoparega zaza'amo'a 27ni'a mita hugahie.

4 Cu trei rânduri de pietre mari şi un rând de lemnărie nouă; şi cheltuielile să fie date din casa împăratului;

Hagi asopa noma azeri otisaza zana, tusinasi havea taga hu'za 3'afi erinte agofetu agofetu hu'za erinte fatgo hu'za mareneri'za, ana agofetura zafa erintetere hu'za mareri'naze. Ana mono nonte maka'zama mizaneseta eri'za vahe'ma mizama sezmantesazana, kini ne'mofo nompima zagoma nentafinti eritma mizana sezmantegahaze.

5 Şi de asemenea vasele de aur şi de argint ale casei lui Dumnezeu, pe care Nebucadneţar le-a scos din templul care este în Ierusalim şi le-a adus în Babilon, să fie date înapoi şi aduse înapoi la templul care este în Ierusalim, fiecare la locul lui şi să le pună în casa lui Dumnezeu.

Ana nehu'za Anumzamofo nompima eri'zama eri zantamima silvareti'ene golireti'enema tro'ma hu'naza zantamima Jerusalemima Anumzamofo mono nompinti'ma Nebukatnesa'ma erino Babilonima vu'nea zantamina ete eri'za Jerusalemi vu'za, Anumzamofo mono nompi ko'ma me'nere ome antegahaze.

6 De aceea, Tatnai, guvernator de dincolo de râu, Şetar-Boznai şi tovarăşii voştri afarsachiţi, care sunt dincolo de râu, staţi deoparte;

E'ina hu'negu Yufretisi rantimofo kantu zage fre kazigama kegavama hu'nana gavana ne' Tatenaigane, Setar Bozenaigane, eri'zama tanaza hu'za eneriza vahe'mo'zane mago'zana huo zmanteta zamatrenke'za, Ra Anumzamofo mono nona kiho.

7 Lăsaţi în pace lucrarea acestei case a lui Dumnezeu; guvernatorul iudeilor şi bătrânii iudeilor să construiască această casă a lui Dumnezeu pe locul lui.

Hagi Juda vahe'mo'zama Anumzamofo mono noma negisnagetma mago'zana hutma eri'zana asevazi ozmantetma, zamatrenke'za Juda mopare gavana ne'ene, Juda kva vahe'mo'zanena zamagra'a Anumzamofo mono noma ko'ma me'nea marurera ete erioti'za kiho.

8 Mai mult, eu dau o hotărâre despre ce să le faceţi bătrânilor acestor iudei pentru construirea acestei case a lui Dumnezeu; ca din bunurile împăratului, din tributul de dincolo de râu, să fie date îndată cheltuielile acestor oameni, ca să nu fie împiedicaţi.

E'ina hu'negu mago'ene huvempa hu'na tamasamisuana, Juda kva vahera zamazahinke'za ana eri'zana enerisageta, Yufretisi rantimofo zage fre kazigama me'nea kumatamimpinti'ma, takisi zagoma zogita kinimofo nompima erintesaza takisi zagoreti, Ra Anumzamofo mono noma kisaza zantera mizase'za neginkeno eri'zamo'a vino.

9 Şi de ceea ce au nevoie, deopotrivă tauri tineri şi berbeci şi miei pentru ofrandele arse ale Dumnezeului cerului, grâu, sare, vin şi untdelemn, conform cu rânduiala preoţilor care sunt în Ierusalim, să li se dea zi de zi negreşit;

Hanki monafinkama mani'nea Ra Anumzamofoma, Jerusalemima mani'naza pristi vahe'mo'zama tevefi kre fanane hu' ofama hunte'zanku'ma hanagetma, ve agaho bulimakaono rama sipisipi afuro, ve anenta sipisipi afura avre nezamitma, witifi, hagegupi, wainigupi, tine masave nazanku'ma hanagetma, kema hanaza avamente maka zupa zamiho.

10 Ca ei să aducă sacrificii de arome dulci Dumnezeului cerului şi să se roage pentru viaţa împăratului şi a fiilor săi.

Ana nehinke'za, monafinkama mani'nea Ra Anumzamofona avesisia ofa nehu'za, Ra Anumzamofontega nunamuna hanageno, nagri'ene ne' mofavre nagani'a kegava huranteno.

11 De asemenea eu am dat o hotărâre, ca oricine va schimba acest cuvânt, să fie scoasă din casă lemnăria şi fiind ridicată, să fie acesta spânzurat de ea; şi să fie făcută casa lui un morman de balegă pentru aceasta.

Hanki mago'enema hankave nanekema hanuana, mago vahe'mo'ma ama nanekema amage ontesiana, ana vahe'mofo noma'areti mago zafa avazu hu'za antregona hute'za, avufgafi resageno frigahie. Ana nehu'za ana ne'mofo nona eri taganavaziza magopi erintesageno moriri huno marerigahie.

12 Şi Dumnezeul care a făcut ca numele său să locuiască acolo să nimicească pe toţi împăraţii şi popoarele, care îşi vor întinde mâna să schimbe şi să distrugă această casă a lui Dumnezeu care este în Ierusalim. Eu Darius am dat această hotărâre; să fie împlinit în grabă.

Hanki Anumzamo Agra'a Jerusalemi kumakura huhamprino Nagri nagimoke me'nesige'za eza monora hunantegahazema huno'ma hu'nea kumakino, mago kinimo'o mago vahe'mo'ma nagri ke'ma eri atrege, azana erisga huno Jerusalemima me'nea mono nona eri havizana osugahie. Nagra Dairusi'na ama huvempa kea nehuanki ama anankea avariri fatgo hiho.

13 Atunci Tatnai, guvernatorul de această parte a râului, Şetar-Boznai şi tovarăşii lor, repede au făcut astfel, conform cu ceea ce Darius, împăratul, trimisese.

Hanki Yufretisi rantimofo kantu kazigama me'nea kuma'ma kvama hu'nea ne' Tetanai'ene eri'za ne'a Setar Bozenai'ene zanagranema magokama eri'zama eneriza vahe'mo'zanena, kini ne' Dariusi'ma huvempama huno kre'nea avoma hampari'za kete'za, avariri fatgo hu'naze.

14 Şi bătrânii iudeilor au construit şi au prosperat prin profeţirea lui Hagai, profetul, şi a lui Zaharia fiul lui Ido. Şi au construit şi au terminat-o, conform cu porunca Dumnezeului lui Israel şi conform poruncii lui Cirus şi a lui Darius şi a lui Artaxerxes, împăratul Persiei.

Hanki Juda kva vahe'mo'za Ra Anumzamofo mono no eri'zana knare hu'za eri'za vu'naze. Ana nehazageke tare kasnampa netre'na Hagai'ene Ido ne'mofo Zekaraiakea knare naneke zanasamike zamazeri hankave netike'za, eri'zana hankaveti'za eri'naze. Ana hume nevu'za Israeli vahe'mokizmi Ra Anumzamo'ma hu'nea kante amagenente'za, Pesia kini vahezaga Sairusi'ma, Dariusi'ma, Artaseksiski hu'zama hu'nazankea amage ante'za ana mono nona kivaga re'naze.

15 Şi această casă a fost terminată în ziua a treia a lunii Adar, care era în anul al şaselea al domniei lui Darius, împăratul.

Hanki Dariusi'ma kinima manino egeno 6sima hia kafumofona, Adarie nehaza ikamofona 3zupa, ana mono nona kivaga re'naze.

16 Şi copiii lui Israel, preoţii şi leviţii şi restul copiilor captivităţii, au ţinut dedicarea acestei case a lui Dumnezeu cu bucurie,

Ana hute'za maka Israeli vahe'ma, pristi vahe'ma, Livae naga'ene mago'a kinafinti'ma e'naza Israeli vahe'mo'zanena musenkase nehu'za, Anumzamofo mono nona nunamu hu'za erinte ruotge hu'naze.

17 Şi au oferit la dedicarea acestei case a lui Dumnezeu o sută de tauri, două sute de berbeci, patru sute de miei; şi ca sacrificiu pentru păcat pentru tot Israelul, doisprezece ţapi, conform cu numărul triburilor lui Israel.

Hanki Ra Anumzamofo mono noma musenkase nehu'za nunamuma hu'za renagi'za erinte ruotge'ma haza zupa, 100'a ve bulimakaogi, 200'a rama sipisipi afu'ene, 400'a ve sipisipi anentatami avre'za ana maka Ra Anumzamofona ofa hunte'naze. Ana nehu'za Israeli naga nofite mago meme huhamprintetere hu'za, 12fu'a ve meme afu avre'za mago mago naga nofi'mofo kumi'ma eri atre ofa hu'naze.

18 Şi au pus pe preoţi în cetele lor şi pe leviţi în rândurile lor, pentru serviciul lui Dumnezeu care este în Ierusalim; precum este scris în cartea lui Moise.

Hanki ana nehu'za pristi naga'ene Livae nagara huhampri zmante'naza knare'ma, Ra Anumzamofo mono nompi Jerusalema eri'zama eriterema hanagu Mosese'ma krente'nea avontafepima me'nea kante amage ante'za huhampri zamante'naze. (Livitikas-Pristi Eri'zane 8:1-36, Exo-Utirami 29:1-37).

19 Şi copiii captivităţii au ţinut paştele în a paisprezecea zi a lunii întâi.

Hanki Babilonima kina hu'za mani'naza vahe'ma enaza vahe'mo'za, Ra Anumzamo'ma zamavareno atirami'nea (pasova) knagu antahimi'za, ana maka vahe'mo'za ese ikamofona 14ni zupa, ne'zana nene'za musenkasea hu'naze. (Ekso-Utiramine 12:1-28)

20 Pentru că preoţii şi leviţii s-au purificat împreună, toţi erau puri şi au înjunghiat mielul de paşte pentru toţi copiii captivităţii şi pentru fraţii lor preoţii şi pentru ei înşişi.

Hagi pristi vahe'mo'zane Livae naga'mo'za, Ra Anumzamofo avure'ma agruma hu' avu'avaza tro hu'za zamazeri agru hu'naze. Anama hute'za Livae naga'mo'za, Ra Anumzamo'ma ozmahe'ma zamagtere'nea knare'ma, ahe sipisipi afura ahe'za, zamagrare'ene pristi nagate'ene, ana maka vahe'ma Babiloni kinafinti'ma e'naza vahete'enena ofa hu'naze.

21 Şi copiii lui Israel care se întorseseră din captivitate şi toţi aceia care se separaseră pe ei înşişi de murdăria păgânilor ţării, pentru a-l căuta pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel, au mâncat,

Hanki ana maka Israeli vahe'ma kinafinti'ma e'naza vahe'mo'za, anama ofama haza afura nevagare'naze. Ana nehazage'za megi'a vahe'ma ana mopafima mani'naza vahe'mo'za, agru osu tavu tva'ma nehuna zana netreta, Ra Anumzana Israeli vahe'mokizmi Anumzama amage'ma antesunema haza vahe'mo'zanena, ofama haza afu'mofo ame'a ne'naze.

22 Şi au ţinut sărbătoarea azimelor şapte zile cu bucurie, pentru că DOMNUL îi făcuse plini de bucurie şi întorsese inima împăratului Asiriei spre ei, pentru a le întări mâinile în lucrarea casei lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.

Hanki Israeli vahe'mo'za 7ni'a zagemofo agu'afina zo-ore bretima nenaza knagura tusi'a musenkase hu'naze. Na'ankure Ra Anumzamo'ma Siria kini ne'mofo antahintahima eri rukrahe higeno, zamaza hige'za Israeli vahe'mo'za Ra Anumzana zamagri Anumzamofo mono noma ete ki'naza zanku tusi musenkase hu'naze.