Ezra 6

1 Atunci Darius, împăratul, a dat o hotărâre, şi a fost făcută cercetare în casa sulurilor, unde erau adunate tezaurele în Babilon.

Eka Ruoth Darius nochiwo chik, kendo neginono e kuonde kano gik machon e kar keno man Babulon.

2 Şi s-a găsit la Ahmeta, în palatul care este în provincia mezilor, un sul, şi în el era o înregistrare astfel scrisă:

Karatas moban noyudi e kama oger motegno mar gengʼo wasigu mar Ekbatana e gwengʼ Media, kendo ma e gima nondik kuome: Chenro mar gima biro:

3 În anul întâi al împăratului Cirus, acelaşi împărat, Cirus, a dat o hotărâre referitor la casa lui Dumnezeu în Ierusalim: Să fie construită casa, locul unde ei au oferit sacrificii; şi să fie întărite temeliile ei; înălţimea ei de şaizeci de coţi şi lăţimea ei de şaizeci de coţi;

E higa mokwongo mar loch mar Ruoth Sairas, ruoth nochiwo chik kuom hekalu mar Nyasaye man Jerusalem kama. We hekalu ger kendo kaka kar chiwo misango, kendo we mise mare keti. Nyaka obedi fut piero aboro gaboro gi nus e bor mare kendo fut piero aboro gaboro e lach mare,

4 Cu trei rânduri de pietre mari şi un rând de lemnărie nouă; şi cheltuielile să fie date din casa împăratului;

kod migawo adek mag kite mochwe kadhi malo gi migawo achiel mag bepe mochungi. Chudo margi mondo chul gi keno moa ka ruoth.

5 Şi de asemenea vasele de aur şi de argint ale casei lui Dumnezeu, pe care Nebucadneţar le-a scos din templul care este în Ierusalim şi le-a adus în Babilon, să fie date înapoi şi aduse înapoi la templul care este în Ierusalim, fiecare la locul lui şi să le pună în casa lui Dumnezeu.

Bende, gigo mag dhahabu gi fedha mag od Nyasaye, mane Nebukadneza okawo koa e hekalu mar Jerusalem mi okelo Babulon, nyaka duog kargi e hekalu man Jerusalem; nyaka duog-gi e kar keno e od Nyasaye.

6 De aceea, Tatnai, guvernator de dincolo de râu, Şetar-Boznai şi tovarăşii voştri afarsachiţi, care sunt dincolo de râu, staţi deoparte;

Koro in, Tatenai, jatelo mar Yufrate, kod Shetha-Bozenai kaachiel gi un, jotelo wetegi mar gwengʼno, suduru mabor gi kanyo.

7 Lăsaţi în pace lucrarea acestei case a lui Dumnezeu; guvernatorul iudeilor şi bătrânii iudeilor să construiască această casă a lui Dumnezeu pe locul lui.

Kik uketh tich hekaluni mar Nyasaye. We jatend jo-Yahudi kod jodong jo-Yahudi oger od Nyasaye e kare.

8 Mai mult, eu dau o hotărâre despre ce să le faceţi bătrânilor acestor iudei pentru construirea acestei case a lui Dumnezeu; ca din bunurile împăratului, din tributul de dincolo de râu, să fie date îndată cheltuielile acestor oameni, ca să nu fie împiedicaţi.

Kuom mano, achiwo chik mar gima onego itimne jodong jo-Yahudi e gedo mar odni mar Nyasaye: Gigo ma jogi otiyogo nyaka chul duto koa e keno mar ka ruoth, moa e pesa mochoki kuom Yufrate, mondo omi tich kik chungʼ.

9 Şi de ceea ce au nevoie, deopotrivă tauri tineri şi berbeci şi miei pentru ofrandele arse ale Dumnezeului cerului, grâu, sare, vin şi untdelemn, conform cu rânduiala preoţilor care sunt în Ierusalim, să li se dea zi de zi negreşit;

Gimoro amora midwaro kaka nyirwedhi, imbe, nyiimbe mar misango miwangʼo pep ne Nyasach polo, kod ngano, chumbi, divai gi mo, kaka okwa gi jodolo man Jerusalem nyaka migi pile ma ok olewo,

10 Ca ei să aducă sacrificii de arome dulci Dumnezeului cerului şi să se roage pentru viaţa împăratului şi a fiilor săi.

mondo omi gichiw misengini ma moro Nyasach polo kendo olam ne ruoth gi yawuote obed gi ngima maber.

11 De asemenea eu am dat o hotărâre, ca oricine va schimba acest cuvânt, să fie scoasă din casă lemnăria şi fiind ridicată, să fie acesta spânzurat de ea; şi să fie făcută casa lui un morman de balegă pentru aceasta.

Ewi mano, achiwo chik ni ka ngʼato oketho chikni, to nogol yiend tado mar ode mi gur piny kendo tweye e yien-no.

12 Şi Dumnezeul care a făcut ca numele său să locuiască acolo să nimicească pe toţi împăraţii şi popoarele, care îşi vor întinde mâna să schimbe şi să distrugă această casă a lui Dumnezeu care este în Ierusalim. Eu Darius am dat această hotărâre; să fie împlinit în grabă.

Mad Nyasaye, mosemiyo Nyinge olandore ka, lok ruoth moro amora kata joma tingʼo bedegi malo mondo olok chikni kata oketh hekaluni man Jerusalem. An, Darius asegolo chik, kendo chikni nyaka chopi ma ok orem.

13 Atunci Tatnai, guvernatorul de această parte a râului, Şetar-Boznai şi tovarăşii lor, repede au făcut astfel, conform cu ceea ce Darius, împăratul, trimisese.

To kuom chik mane Ruoth Darius ooro, Tatenai, jatend Yufrate, kod Shetha-Bozenai gi joma negitiyogo kanyakla notimo kamano kuom tangʼ mathoth.

14 Şi bătrânii iudeilor au construit şi au prosperat prin profeţirea lui Hagai, profetul, şi a lui Zaharia fiul lui Ido. Şi au construit şi au terminat-o, conform cu porunca Dumnezeului lui Israel şi conform poruncii lui Cirus şi a lui Darius şi a lui Artaxerxes, împăratul Persiei.

Omiyo jodong jo-Yahudi nodhi nyime gi gedo kendo odhi maber e bwo yalo mar Hagai janabi gi Zekaria, nyakwar Ido. Negitieko gero hekalu kaluwore gi chik mar Nyasach Israel kod chike Sairas, Darius gi Artaksases, ruodhi Pasia.

15 Şi această casă a fost terminată în ziua a treia a lunii Adar, care era în anul al şaselea al domniei lui Darius, împăratul.

Hekalu notieki gero e odiechiengʼ mar adek mar dwe mar Adar, e higa mar auchiel mar loch Ruoth Darius.

16 Şi copiii lui Israel, preoţii şi leviţii şi restul copiilor captivităţii, au ţinut dedicarea acestei case a lui Dumnezeu cu bucurie,

Eka jo-Israel, ma gin jodolo, jo-Lawi kod joma moko mane oa e twech notimo nyasi mar gwedho od Nyasaye gi ilo.

17 Şi au oferit la dedicarea acestei case a lui Dumnezeu o sută de tauri, două sute de berbeci, patru sute de miei; şi ca sacrificiu pentru păcat pentru tot Israelul, doisprezece ţapi, conform cu numărul triburilor lui Israel.

Kane gigwedho od Nyasaye negichiwo rwedhi mia achiel, imbe mia ariyo, nyithi rombe machwo mia angʼwen to kaka misango mar golo richo ne Israel, negichiwo diek apar gariyo machwo, moro ka moro ni dhout Israel.

18 Şi au pus pe preoţi în cetele lor şi pe leviţi în rândurile lor, pentru serviciul lui Dumnezeu care este în Ierusalim; precum este scris în cartea lui Moise.

Kendo negiketo jodolo kuondegi kod jo-Lawi e migepe mag-gi ne tich Nyasaye e Jerusalem, kaluwore gi gima ondikie Kitap Musa.

19 Şi copiii captivităţii au ţinut paştele în a paisprezecea zi a lunii întâi.

E odiechiengʼ mar apar gangʼwen mar dwe mokwongo, joma notwe notimo nyasi mar Pasaka.

20 Pentru că preoţii şi leviţii s-au purificat împreună, toţi erau puri şi au înjunghiat mielul de paşte pentru toţi copiii captivităţii şi pentru fraţii lor preoţii şi pentru ei înşişi.

Jodolo gi jo-Lawi nosepwodhore giwegi kendo giduto negiikore mapoth ne nyasi. Jo-Lawi noyangʼo nyarombo mar Pasaka ne joma noa e twech duto, ne owetegi ma jodolo kod gin giwegi.

21 Şi copiii lui Israel care se întorseseră din captivitate şi toţi aceia care se separaseră pe ei înşişi de murdăria păgânilor ţării, pentru a-l căuta pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel, au mâncat,

Omiyo jo-Israel mane oa e twech nochamo Pasakano, kanyakla gi jogo duto mano ngʼanyone timbe mochido mag ogendini mamoko modak machiegni kodgi mondo omi gidwar Jehova Nyasaye, ma Nyasach Israel.

22 Şi au ţinut sărbătoarea azimelor şapte zile cu bucurie, pentru că DOMNUL îi făcuse plini de bucurie şi întorsese inima împăratului Asiriei spre ei, pentru a le întări mâinile în lucrarea casei lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.

Kuom ndalo abiriyo, negitimo Nyasi mar Makati ma ok oketie thowi gi ilo, nikech Jehova Nyasaye nosepongʼogi gi ilo kuom loko pach ruodh Asuria, mondo omi nokonygi e tich manie od Nyasaye, ma Nyasach Israel.