< Ezra 6 >
1 Atunci Darius, împăratul, a dat o hotărâre, şi a fost făcută cercetare în casa sulurilor, unde erau adunate tezaurele în Babilon.
To naah Darius siangpahrang lokpaekhaih baktih toengah, Babylon ih hmuenmae pakumehaih im ah suek ih cabu pongah pakrong o.
2 Şi s-a găsit la Ahmeta, în palatul care este în provincia mezilor, un sul, şi în el era o înregistrare astfel scrisă:
Media prae Akmetha vangpui ih, siangpahrang ohhaih ahmuen ah cabu to a hnuk o, to cabu thungah tarik ih lok loe,
3 În anul întâi al împăratului Cirus, acelaşi împărat, Cirus, a dat o hotărâre referitor la casa lui Dumnezeu în Ierusalim: Să fie construită casa, locul unde ei au oferit sacrificii; şi să fie întărite temeliile ei; înălţimea ei de şaizeci de coţi şi lăţimea ei de şaizeci de coţi;
Sairas siangpahrang, siangpahrang ah ohhaih saningto haih naah, siangpahrang mah Jerusalem ih Sithaw im kawng pongah lokpaekhaih to a sak; angbawnhaih sak hanah im to sah o let nasoe, im hmuen to kacakah sah o nasoe; im loe dong quitarukto sang ueloe, dong quitarukto kawk tih;
4 Cu trei rânduri de pietre mari şi un rând de lemnărie nouă; şi cheltuielile să fie date din casa împăratului;
Kalen parai thlung hoiah sak ih asom thumto, thing kangtha hoiah sak ih asom maeto sah o nasoe loe, im sakhaih atho loe siangpahrang ih phoisa hoiah paek o nasoe.
5 Şi de asemenea vasele de aur şi de argint ale casei lui Dumnezeu, pe care Nebucadneţar le-a scos din templul care este în Ierusalim şi le-a adus în Babilon, să fie date înapoi şi aduse înapoi la templul care este în Ierusalim, fiecare la locul lui şi să le pună în casa lui Dumnezeu.
Nebukhadnezzar mah Jerusalem im thung hoiah lak moe, Babylon ah sinh ih, Sithaw imthung ih sui hoi sumkanglungnawk to paek let nasoe loe, Jerusalem im ah suem o let nasoe; to hmuennawk boih loe, angmah ohhaih ahmuen ah, Sithaw im ah suem o let nasoe.
6 De aceea, Tatnai, guvernator de dincolo de râu, Şetar-Boznai şi tovarăşii voştri afarsachiţi, care sunt dincolo de râu, staţi deoparte;
To pongah vaihi vapui yaeh ukkung, Tatnai, Shethar-Boznai hoi nam pui ah kaom, vapui yaeh ih Aphasa kaminawk, to ahmuen hoiah tacawt oh;
7 Lăsaţi în pace lucrarea acestei case a lui Dumnezeu; guvernatorul iudeilor şi bătrânii iudeilor să construiască această casă a lui Dumnezeu pe locul lui.
Sithaw im toksakhaih to pakaa o hmah; Judah prae ukkung hoi Judah kacoetanawk mah Sithaw im to angmah ohhaih ahmuen ah sah o nasoe.
8 Mai mult, eu dau o hotărâre despre ce să le faceţi bătrânilor acestor iudei pentru construirea acestei case a lui Dumnezeu; ca din bunurile împăratului, din tributul de dincolo de râu, să fie date îndată cheltuielile acestor oameni, ca să nu fie împiedicaţi.
To pacoengah, hae Sithaw im sakhaih pongah Judah kacoehtanawk to raihaih paek o hmah, nihcae to na bomh o moe, nihcae im sakhaih atho to vapui yaeh ah cong ih tamut hoiah paek hanah, lok takroekhaih ka sak.
9 Şi de ceea ce au nevoie, deopotrivă tauri tineri şi berbeci şi miei pentru ofrandele arse ale Dumnezeului cerului, grâu, sare, vin şi untdelemn, conform cu rânduiala preoţilor care sunt în Ierusalim, să li se dea zi de zi negreşit;
Nihcae mah van Sithaw khaeah hmai angbawnhaih sak hanah, maitaw taenawk, tuu taenawk, tuu caanawk, cang, paloi, misurtui hoi situinawk to, Jerusalem ih qaimanawk mah sak o ih baktih toengah, kangaih hmuennawk boih to aek ai ah ni thokkruek nihcae hanah paek oh;
10 Ca ei să aducă sacrificii de arome dulci Dumnezeului cerului şi să se roage pentru viaţa împăratului şi a fiilor săi.
to tiah nihcae mah van Sithaw khaeah hmuihoih angbawnhaih to paek o ueloe, siangpahrang hoi a capanawk hanah lawkthui pae o tih.
11 De asemenea eu am dat o hotărâre, ca oricine va schimba acest cuvânt, să fie scoasă din casă lemnăria şi fiind ridicată, să fie acesta spânzurat de ea; şi să fie făcută casa lui un morman de balegă pentru aceasta.
To pacoengah ka paek ih hae lok hae pakhraih kami loe, anih ih im tung to aphong pae oh, thing to thling o nasoe loe, anih to thing nuiah bang o nasoe; anih ih im to aek patunghaih ahmuen ah om nasoe, tiah lok ka takroek.
12 Şi Dumnezeul care a făcut ca numele său să locuiască acolo să nimicească pe toţi împăraţii şi popoarele, care îşi vor întinde mâna să schimbe şi să distrugă această casă a lui Dumnezeu care este în Ierusalim. Eu Darius am dat această hotărâre; să fie împlinit în grabă.
Jerusalem ih Sithaw im amro han sah siangpahrang hoi kaminawk boih loe to ahmuen ah angmah ih ahmin caksak Sithaw mah amrosak nasoe; Kai, Darius mah lokpaekhaih ka sak boeh; ka paek ih lok baktih toengah karangah sah o nasoe, tiah tarik.
13 Atunci Tatnai, guvernatorul de această parte a râului, Şetar-Boznai şi tovarăşii lor, repede au făcut astfel, conform cu ceea ce Darius, împăratul, trimisese.
To naah Darius siangpahrang mah pat ih ca baktih toengah, vapui yaeh prae ukkung Tatnai, Shethar-Boznai hoi to ah kaom ampuinawk loe karangah tok to sak o.
14 Şi bătrânii iudeilor au construit şi au prosperat prin profeţirea lui Hagai, profetul, şi a lui Zaharia fiul lui Ido. Şi au construit şi au terminat-o, conform cu porunca Dumnezeului lui Israel şi conform poruncii lui Cirus şi a lui Darius şi a lui Artaxerxes, împăratul Persiei.
Judah kacoehtanawk loe im to sak patomh o poe, tahmaa Haggai hoi Iddo ih caa Zekariah mah thuih ih lok rang hoiah paroeai toksak hmacawn o; im to Israel Sithaw lokpaekhaih, Persia siangpahrang Sairas, Darius hoi Artaxerxes lok takroekhaih baktih toengah a sak pacoeng o.
15 Şi această casă a fost terminată în ziua a treia a lunii Adar, care era în anul al şaselea al domniei lui Darius, împăratul.
Darius siangpahrang angraenghaih saning tarukto haih, Adar khrah ni thumto naah im to pacoeng o.
16 Şi copiii lui Israel, preoţii şi leviţii şi restul copiilor captivităţii, au ţinut dedicarea acestei case a lui Dumnezeu cu bucurie,
To naah Israel kaminawk, qaimanawk, Levinawk hoi misong ah kaom kaminawk boih mah, Sithaw ih im to anghoehaih hoiah tathlang o.
17 Şi au oferit la dedicarea acestei case a lui Dumnezeu o sută de tauri, două sute de berbeci, patru sute de miei; şi ca sacrificiu pentru păcat pentru tot Israelul, doisprezece ţapi, conform cu numărul triburilor lui Israel.
Hae Sithaw im tathlang hanah maitaw tae cumvaito, tuu tae cumvai hnetto, tuucaa cumvai palito hoi Israel kaminawk boih mah zae angbawn haih hanah, maeh tae hatlai hnetto, Israel acaeng kami zetto kangbae ah a paek o.
18 Şi au pus pe preoţi în cetele lor şi pe leviţi în rândurile lor, pentru serviciul lui Dumnezeu care este în Ierusalim; precum este scris în cartea lui Moise.
Mosi ih cabu thungah tarik ih baktih toengah, Jerusalem ah Sithaw toksak hanah, qaima hoi Levi acaengnawk to angmacae ih ahmuen boih ah suek o.
19 Şi copiii captivităţii au ţinut paştele în a paisprezecea zi a lunii întâi.
Misong ah kalaem kaminawk loe, khrah amtonghaih ni hatlai palito naah misong loihaih poih to sak o.
20 Pentru că preoţii şi leviţii s-au purificat împreună, toţi erau puri şi au înjunghiat mielul de paşte pentru toţi copiii captivităţii şi pentru fraţii lor preoţii şi pentru ei înşişi.
Qaima hoi Levi acaengnawk loe nawnto ciimcai o, kaminawk doeh ciimcai o sak pacoengah, Levi acaengnawk mah misong ah kalaem kaminawk, angmacae nawkamya qaimanawk hoi angmacae hanah misong loihaih poihkung ah tuuca to a boh o.
21 Şi copiii lui Israel care se întorseseră din captivitate şi toţi aceia care se separaseră pe ei înşişi de murdăria păgânilor ţării, pentru a-l căuta pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel, au mâncat,
Israel Angraeng Sithaw to bok hanah, misong hoiah kamlaem Israel caanawk loe nihcae taeng ih prae thungah kaom panuet thok Sithaw panoek ai kaminawk mah sak ih hmuen thungah kathum ai kaminawk hoi nawnto buhcaak o.
22 Şi au ţinut sărbătoarea azimelor şapte zile cu bucurie, pentru că DOMNUL îi făcuse plini de bucurie şi întorsese inima împăratului Asiriei spre ei, pentru a le întări mâinile în lucrarea casei lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
Ni sarihto thung taeh thuh ai ih takaw poih to anghoehaih hoiah uum o; Sithaw mah Assyria siangpahrang ih palungthin to amkhraisak moe, Israel Angraeng Sithaw ih im sak hanah abomsak pongah, Angraeng mah kaminawk boih ih palungthin to anghoehaih hoiah koisak.