< Ezechiel 6 >
1 Și cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
K meni je prišla Gospodova beseda, rekoč:
2 Fiu al omului, îndreaptă-ți fața spre munții lui Israel și profețește împotriva lor,
»Človeški sin, naravnaj svoj obraz proti Izraelovim goram in prerokuj zoper njih
3 Și spune: Voi munți ai lui Israel, ascultați cuvântul Domnului DUMNEZEU; Astfel spune Domnul DUMNEZEU munților și dealurilor, râurilor și văilor: Iată, eu, eu voi aduce o sabie asupra voastră și voi distruge înălțimile voastre.
in reci: ›Ve Izraelove gore, poslušajte besedo Gospoda Boga: ›Tako govori Gospod Bog goram in hribom, rekam in dolinam: ›Glejte jaz, celó jaz, bom nad vas privedel meč in uničil bom vaše visoke kraje.
4 Și altarele voastre vor fi pustiite și chipurile voastre vor fi zdrobite; și voi arunca înaintea idolilor voștri pe [oamenii] voștri uciși.
Vaši oltarji bodo zapuščeni in vaši kipi bodo razbiti, in jaz bom vrgel dol vaše umorjene ljudi pred vaše malike.
5 Și voi pune trupurile moarte ale copiilor lui Israel înaintea idolilor lor și voi împrăștia oasele voastre de jur împrejurul altarelor voastre.
Mrtva trupla Izraelovih otrok bom položil pred njihove malike in vaše kosti bom raztrosil okoli vaših oltarjev.
6 În toate locuințele voastre, cetățile vor fi risipite și înălțimile vor fi pustiite; încât altarele voastre vor fi risipite și pustiite și idolii voștri vor fi zdrobiți și vor înceta și chipurile voastre vor fi retezate și lucrările voastre vor fi abolite.
V vseh vaših bivališčih bodo mesta opustošena in visoki kraji bodo zapuščeni, da bodo vaši oltarji lahko opustošeni in zapuščeni in bodo vaši maliki lahko razbiti in prenehali [obstajati] in bodo vaše podobe lahko posekane in bodo vaša dela lahko odpravljena.
7 Și cei uciși vor cădea în mijlocul vostru și veți cunoaște că eu [sunt] DOMNUL.
Umorjeni bodo padli v vaši sredi in spoznali boste, da jaz sem Gospod.
8 Totuși voi lăsa o rămășiță, ca să aveți [pe unii] care să scape de sabie printre națiuni, când veți fi împrăștiați prin [toate] țările.
Vendar bom pustil ostanek, da boste lahko imeli nekatere, ki bodo pobegnili meču med narodi, ko boste razkropljeni po deželah.
9 Și cei dintre voi, care scapă, își vor aminti de mine printre națiuni, oriunde vor fi duși captivi, pentru că sunt frânt din cauza inimii lor curvare, care s-a depărtat de mine, și din cauza ochilor lor, care curvesc după idolii lor; și se vor detesta pe ei înșiși de relele pe care le-au făcut în toate urâciunile lor.
Tisti izmed vas, ki pobegnejo, se me bodo spomnili med narodi, kamor bodo odvedeni ujetniki, kajti zlomljen sem z njihovim vlačugarskim srcem, ki je odšlo od mene in z njihovimi očmi, ki se gredo vlačugat za njihovimi maliki in gnusili se bodo samim sebi zaradi zla, ki so ga zagrešili pri vseh svojih ogabnostih.
10 Și vor cunoaște că eu [sunt] DOMNUL [și că] nu am spus în zadar că le voi face acest rău.
In spoznali bodo, da jaz sem Gospod in da nisem zaman rekel, da jim bom storil to zlo.‹«
11 Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Lovește cu mâna ta și tropăie cu piciorul tău și spune: Vai, pentru toate urâciunile rele ale casei lui Israel! Căci ei vor cădea prin sabie, prin foamete și prin ciumă.
Tako govori Gospod Bog: »Udari s svojo roko in zatopotaj s svojim stopalom ob tla ter reci: ›Ojoj za vse zle ogabnosti Izraelove hiše! Kajti padli bodo pod mečem, od lakote in kužne bolezni.
12 Cel care este departe va muri de ciumă; și cel care este aproape va cădea prin sabie; și cel care rămâne și este asediat va muri de foamete, astfel îmi voi împlini furia asupra lor.
Kdor je daleč, bo umrl od kužne bolezni, in kdor je blizu, bo padel pod mečem, in kdor preostaja in je oblegan, bo umrl od lakote. Tako bom nad njimi dovršil svojo razjarjenost.
13 Atunci veți cunoaște că eu [sunt] DOMNUL, când [oamenii] lor uciși vor fi printre idolii lor de jur împrejurul altarelor lor, pe fiecare deal înalt, pe toate vârfurile munților și sub fiecare pom verde și sub fiecare stejar stufos, în locurile unde ei ofereau arome dulci tuturor idolilor lor.
Potem boste vedeli, da jaz sem Gospod, ko bodo njihovi pobiti ljudje [ležali] med njihovimi maliki, naokoli njihovih oltarjev, na vsakem visokem hribu, po vseh vrhovih gora in pod vsakim zelenim drevesom in pod vsakim debelim hrastom, [na] kraju, kjer so vsem svojim malikom darovali prijetno dišavo.
14 Astfel îmi voi întinde mâna asupra lor și voi pustii țara, da, mai pustiită decât pustia spre Dibla, în toate locuințele lor; și ei vor cunoaște că eu [sunt] DOMNUL.
Tako bom svojo roko iztegnil nadnje in njihovo deželo naredil zapuščeno, da, bolj zapuščeno kakor divjino proti Dibli, v vseh njihovih prebivališčih, in spoznali bodo, da jaz sem Gospod.‹«