< Ezechiel 6 >
1 Și cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
Et factus est sermo Domini ad me, dicens:
2 Fiu al omului, îndreaptă-ți fața spre munții lui Israel și profețește împotriva lor,
Fili hominis, pone faciem tuam ad montes Israël, et prophetabis ad eos,
3 Și spune: Voi munți ai lui Israel, ascultați cuvântul Domnului DUMNEZEU; Astfel spune Domnul DUMNEZEU munților și dealurilor, râurilor și văilor: Iată, eu, eu voi aduce o sabie asupra voastră și voi distruge înălțimile voastre.
et dices: [Montes Israël, audite verbum Domini Dei. Hæc dicit Dominus Deus montibus et collibus, rupibus et vallibus: Ecce ego inducam super vos gladium, et disperdam excelsa vestra,
4 Și altarele voastre vor fi pustiite și chipurile voastre vor fi zdrobite; și voi arunca înaintea idolilor voștri pe [oamenii] voștri uciși.
et demoliar aras vestras, et confringentur simulacra vestra, et dejiciam interfectos vestros ante idola vestra:
5 Și voi pune trupurile moarte ale copiilor lui Israel înaintea idolilor lor și voi împrăștia oasele voastre de jur împrejurul altarelor voastre.
et dabo cadavera filiorum Israël ante faciem simulacrorum vestrorum, et dispergam ossa vestra circum aras vestras:
6 În toate locuințele voastre, cetățile vor fi risipite și înălțimile vor fi pustiite; încât altarele voastre vor fi risipite și pustiite și idolii voștri vor fi zdrobiți și vor înceta și chipurile voastre vor fi retezate și lucrările voastre vor fi abolite.
in omnibus habitationibus vestris urbes desertæ erunt, et excelsa demolientur et dissipabuntur: et interibunt aræ vestræ, et confringentur, et cessabunt idola vestra, et conterentur delubra vestra, et delebuntur opera vestra:
7 Și cei uciși vor cădea în mijlocul vostru și veți cunoaște că eu [sunt] DOMNUL.
et cadet interfectus in medio vestri, et scietis quia ego sum Dominus.
8 Totuși voi lăsa o rămășiță, ca să aveți [pe unii] care să scape de sabie printre națiuni, când veți fi împrăștiați prin [toate] țările.
Et relinquam in vobis eos qui fugerint gladium in gentibus, cum dispersero vos in terris:
9 Și cei dintre voi, care scapă, își vor aminti de mine printre națiuni, oriunde vor fi duși captivi, pentru că sunt frânt din cauza inimii lor curvare, care s-a depărtat de mine, și din cauza ochilor lor, care curvesc după idolii lor; și se vor detesta pe ei înșiși de relele pe care le-au făcut în toate urâciunile lor.
et recordabuntur mei liberati vestri in gentibus ad quas captivi ducti sunt: quia contrivi cor eorum fornicans et recedens a me, et oculos eorum fornicantes post idola sua: et displicebunt sibimet super malis quæ fecerunt in universis abominationibus suis.
10 Și vor cunoaște că eu [sunt] DOMNUL [și că] nu am spus în zadar că le voi face acest rău.
Et scient quia ego Dominus non frustra locutus sum, ut facerem eis malum hoc.
11 Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Lovește cu mâna ta și tropăie cu piciorul tău și spune: Vai, pentru toate urâciunile rele ale casei lui Israel! Căci ei vor cădea prin sabie, prin foamete și prin ciumă.
Hæc dicit Dominus Deus: Percute manum tuam et allide pedem tuum, et dic: Heu! ad omnes abominationes malorum domus Israël: quia gladio, fame et peste ruituri sunt.
12 Cel care este departe va muri de ciumă; și cel care este aproape va cădea prin sabie; și cel care rămâne și este asediat va muri de foamete, astfel îmi voi împlini furia asupra lor.
Qui longe est, peste morietur: qui autem prope, gladio corruet: et qui relictus fuerit et obsessus, fame morietur: et complebo indignationem meam in eis.
13 Atunci veți cunoaște că eu [sunt] DOMNUL, când [oamenii] lor uciși vor fi printre idolii lor de jur împrejurul altarelor lor, pe fiecare deal înalt, pe toate vârfurile munților și sub fiecare pom verde și sub fiecare stejar stufos, în locurile unde ei ofereau arome dulci tuturor idolilor lor.
Et scietis quia ego Dominus, cum fuerint interfecti vestri in medio idolorum vestrorum, in circuitu ararum vestrarum, in omni colle excelso, et in cunctis summitatibus montium, et subtus omne lignum nemorosum, et subtus universam quercum frondosam, locum ubi accenderunt thura redolentia universis idolis suis.
14 Astfel îmi voi întinde mâna asupra lor și voi pustii țara, da, mai pustiită decât pustia spre Dibla, în toate locuințele lor; și ei vor cunoaște că eu [sunt] DOMNUL.
Et extendam manum meam super eos: et faciam terram desolatam et destitutam, a deserto Deblatha, in omnibus habitationibus eorum: et scient quia ego Dominus.]