Ezechiel 36
1 De asemenea tu, fiu al omului, profețește munților lui Israel și spune: Munți ai lui Israel, ascultați cuvântul DOMNULUI;
“Wuod dhano, kor wach kuom gode mag Israel, kendo wachnegi ni, ‘Yaye gode mag Israel, winjuru wach Jehova Nyasaye.
2 Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Pentru că dușmanul a spus împotriva voastră: Aha, chiar [și] înălțimile cele vechi sunt în stăpânirea noastră;
Ma e gima Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto wacho: Wasigu nogoyonu siboi kawacho niya, “Donge uwuoro! Gode machon maboyo koro osedoko mawa.”’
3 De aceea profețește și spune: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Deoarece ei [v]-au pustiit și v-au înghițit de fiecare parte, ca să fiți o stăpânire pentru rămășița păgânilor și sunteți luați pe buzele vorbăreților și [sunteți] o dezonoare a poporului;
Kuom mano, kor wach kiwacho kama: ‘Ma e gima Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto wacho: Nikech negimonjo pinyu ma giketho kuonde duto mage mine udongʼ maonge nyalo e kind ogendini mamoko, kane gijarou kendo giwuoyo kuomu marach,
4 De aceea munți ai lui Israel, ascultați cuvântul Domnului DUMNEZEU; Astfel spune Domnul DUMNEZEU munților și dealurilor, râurilor și văilor, risipirilor pustiite și cetăților părăsite, care au devenit o pradă și derâdere pentru rămășița păgânilor de jur împrejur;
kuom mano, yaye un gode mag Israel, winjuru gima an Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto wacho ni gode madongo gi matindo, kaachiel gi aore kod holni, gi kuonde modongʼ gundni, mane ogendini mokiewo gi jo-Israel oyako kendo oyiero.
5 De aceea astfel spune Domnul DUMNEZEU: Cu adevărat în focul geloziei mele am vorbit împotriva rămășiței păgânilor și împotriva întregii Idumeea, care și-au rânduit țara mea în stăpânirea lor cu bucuria întregii [lor] inimi, cu minți disprețuitoare, pentru a o lepăda ca pradă.
Ma e gima Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto wacho: Asewuoyo ka an gi nyiego maliel ka mach kuom ogendini mamoko duto, kendo kuom piny Edom duto, nikech negiloko pinya margi, kendo ne giyako lege mage, ka chunygi opongʼ gi mor.’
6 Profețește de aceea referitor la țara lui Israel și spune munților și dealurilor, râurilor și văilor: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Iată, am vorbit în gelozia mea și în furia mea, pentru că ați purtat rușinea păgânilor;
Kuom mano, kor wach kuom piny Israel, kendo wach ni gode madongo gi matindo, kaachiel gi rogo kod holni kama: ‘Ma e gima Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto wacho: Awuoyo ka an gi mirima mager, nikech usewinjo marach ka ogendini jarou.
7 De aceea astfel spune Domnul DUMNEZEU: Mi-am ridicat mâna: Cu adevărat, păgânii care [sunt] în jurul vostru își vor purta rușinea lor.
Emomiyo ma e gima Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto wacho: Akwongʼora ni ogendini molworou noyud wichkuot.
8 Dar voi, munți ai lui Israel, veți da ramurile voastre și veți aduce rodul vostru poporului meu Israel, pentru că sunt aproape să vină.
“‘To un, joga Israel, yien nochak odong e gode mag Israel, mi nyagnu olembe, nikech ubiro dok e piny machiegni.
9 Căci, iată, eu [sunt] pentru voi și mă voi întoarce la voi și veți fi arați și semănați;
Aikora mar konyou kendo abiro rangou gi ngʼwono; mi puotheu pur mi pidhie kothe, un oganda mar dhood Israel duto,
10 Și voi înmulți oamenii pe voi, toată casa lui Israel, [da] toată; și cetățile vor fi locuite și risipirile vor fi zidite;
abiro miyo unyaa mi udok mangʼeny. Mier matindo ji biro dakie, kendo kuonde momukore ibiro gero kendo.
11 Și voi înmulți oameni și animale pe voi; și se vor înmulți și vor aduce rod; și vă voi așeza după stările voastre din vechime și [vă] voi face mai bine decât la începuturile voastre; și veți cunoaște că eu [sunt] DOMNUL.
Abiro medo kar kwan mar ji kod mar jamni modak e dieru, kendo gibiro medore mi gidok mathoth mokalo akwana. Abiro miyo ji gedo kuomu kaka chon, kendo abiro miyo unyaa moloyo kaka chon. Eka unungʼe ni An e Jehova Nyasaye.
12 Da, voi face pe oameni să umble pe voi, poporul meu Israel; și ei te vor avea în stăpânire și tu vei fi moștenirea lor și nu îi vei mai văduvi, de acum înainte, [de oameni].
Abiro keto ji, ma gin joga Israel, mondo owuoth kuomu. Gibiro kawou, kendo ubiro bedo girkeni margi, kendo ok unuchak umagi nyithindgi.
13 Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Pentru că ei vă spun: Tu [ești o țară care] mănâncă pe oameni și ți-ai văduvit națiunile;
“‘Ma e gima Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto wacho: Nikech ji wachonu niya, “Unego ji kendo umayo ogandau nyithindgi,”
14 De aceea nu vei mai mânca oameni, nici nu îți vei mai văduvi națiunile, spune Domnul DUMNEZEU.
omiyo koro ok ubi nego ji kata miyo ogandau dongʼ migumba, Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto owacho.
15 Nici nu voi mai face [pe oameni] să audă în tine rușinea păgânilor, nici nu vei mai purta ocara popoarelor, nici nu vei mai face națiunile tale să cadă, spune Domnul DUMNEZEU.
Ok anachak ayie uwinj siboi mar ogendini; kendo ok unuchak une malit ka ji jarou kata ka gimiyo pinyu podho, Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto osewacho.’”
16 Mai mult, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând,
Wach Jehova Nyasaye nochako obirona kendo kama:
17 Fiu al omului, când casa lui Israel locuia în țara lor, ei au pângărit-o prin calea lor și prin facerile lor; calea lor a fost înaintea mea ca necurăția unei femei [pusă] deoparte.
“Wuod dhano, ka oganda mar jo-Israel ne pod odak e pinygi giwegi, ne gidwanye gi yoregi kod timbegi mamono. Timbegi ne ogak kaka gak mar dhako e nyima e kinde ma oneno malo.
18 Pentru aceea mi-am turnat furia asupra lor pentru sângele pe care l-au vărsat peste țară și pentru idolii lor [cu care] au murdărit-o;
Omiyo ne aolo mirimba kuomgi nikech ne gisechwero remo e piny, kendo nikech ne gisedwanye gi nyisechegi mopa.
19 Și i-am împrăștiat printre păgâni și ei au fost risipiți prin țări; conform cu calea lor și conform cu facerile lor i-am judecat.
Ne akeyogi e dier ogendini, kendo negidak e kind ogendini mopogore opogore. Ne angʼadonegi bura kaluwore gi yoregi kod timbegi mamono.
20 Și când au intrat la păgânii la care au mers, ei au pângărit numele meu sfânt, când le-au spus: Aceștia [sunt] poporul DOMNULUI și au ieșit din țara lui.
Kendo kuonde duto mane gidhiyoe e dier ogendini to ne gichayo nyinga maler, nikech ji ne wuoyo kuomgi kawacho ni, ‘Magi gin jo-Jehova Nyasaye, to ne oriembogi e lope.’
21 Dar eu am avut milă pentru numele meu sfânt, pe care casa lui Israel l-a pângărit printre păgânii la care au mers.
Ne aparo mondo atim gimoro ne nyinga maler, ma dhood Israel nosedwanyo e dier ogendini kuonde mane gidhiye.
22 De aceea spune casei lui Israel: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Eu nu fac [aceasta] datorită vouă, casă a lui Israel, ci datorită numelui meu sfânt, pe care voi l-ați pângărit printre păgânii la care ați mers.
“Emomiyo wachne dhood Israel ni, ‘Ma e gima Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto wacho: Ok abi timo gigo nikech un, yaye dhood Israel, to abiro timogi nikech nyinga maler, ma usedwanyo e dier ogendini kuonde duto musedhiyoe.
23 Și voi sfinți numele meu cel mare, care a fost pângărit printre păgâni, pe care voi l-ați pângărit în mijlocul lor; și păgânii vor cunoaște că eu [sunt] DOMNUL, spune Domnul DUMNEZEU, când voi fi sfințit în voi înaintea ochilor lor.
Abiro nyiso kaka nyinga marahuma musedwanyo e dier ogendini, ler, nyingno musechido e diergi. Eka ogendini nongʼe ni An e Jehova Nyasaye, chiengʼ ma ananyisra kaka ngʼama ler ka uneno gi wangʼu, Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto osewacho.
24 Fiindcă vă voi lua dintre păgâni și vă voi aduna din toate țările și vă voi aduce în țara voastră.
“‘Nikech abiro golou oko e dier ogendini; chokou kagolou e pinje duto mi aduogu kendo e lopu uwegi.
25 Atunci voi stropi apă curată peste voi și veți fi curați de toată murdăria voastră și de toți idolii voștri, [de acestea] vă voi curăți.
Abiro kiro pi maler kuomu mi udok jomaler; abiro pwodhou kuom timbeu mamono kendo kuom nyisecheu duto mopa.
26 De asemenea vă voi da o inimă nouă și un duh nou voi pune în voi; și voi lua inima de piatră din carnea voastră și vă voi da o inimă de carne.
Abiro miyou chuny manyien kod paro manyien; kendo anagol kuomu chuny matek ka lwanda mi amiu chuny mayom ka ringʼo.
27 Și voi pune duhul meu în voi și vă voi face să umblați în statutele mele și voi veți păzi judecățile mele și [le] veți împlini.
Abiro olo Roho mara kuomu, mi aket ulu buchena kendo uket chunyu mar rito chikena.
28 Și veți locui în țara pe care am dat-o părinților voștri; și voi veți fi poporul meu și eu voi fi Dumnezeul vostru.
Ubiro dak e piny mane amiyo kwereu; unubed joga to anabed Nyasachu.
29 Vă voi salva de asemenea din toate necurățiile voastre; și voi chema grânele și le voi înmulți și nicio foamete nu voi pune peste voi.
Abiro resou kuom gik moko duto ma dimi ubed mogak. Abiro kelonu cham mi ubed gi cham mogundho kendo ok anawe ubed gi kech.
30 Și voi înmulți rodul pomilor și venitul câmpului, ca să nu mai primiți ocara foametei printre păgâni.
Anami olembeu kod cham mag puotheu nyag mangʼeny, kendo ok unuchak une wichkuot e dier ogendini nikech wach kech.
31 Atunci vă veți aminti de propriile voastre căi rele și de facerile voastre care nu [erau] bune și vă veți detesta înaintea ochilor voștri pentru nelegiuirile voastre și pentru urâciunile voastre.
Eka unupar yoreu kod timbeu maricho, kendo unucharu kendu nikech richou kod timbeu mamonogo.
32 Nu datorită vouă fac eu [aceasta], spune Domnul DUMNEZEU, să vă fie cunoscut; rușinați-vă și roșiți pentru căile voastre, casă a lui Israel.
Adwaro ni ungʼe ni gigi duto ok atim nikech un, Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto osewacho. Yaye dhood Israel, neuru wichkuot kuom timbeu mamono!
33 Astfel spune Domnul DUMNEZEU: În ziua când vă voi fi curățat de toate nelegiuirile voastre, [vă] voi face de asemenea să locuiți în cetăți și risipirile vor fi zidite.
“‘Ma e gima Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto wacho: Odiechiengʼ ma anapwodhie kuom richoni duto, anami ji odagi e miechi kendo, kendo kuonde momukore magi nochak oger.
34 Și țara pustiită va fi arată, în loc să rămână pustiită înaintea ochilor tuturor celor care trec pe lângă [ea].
Piny motwo nopur, ka joma kadho e diergi neno, kendo ok nowegi ginind mbora.
35 Și ei vor spune: Această țară care a fost pustiită a devenit ca grădina Edenului; și cetățile risipite și pustiite și ruinate [au devenit] întărite [și] sunt locuite.
Giniwach niya, “Lopni ma yande okethi mowe nono koro osedoko machal gi puoth Eden, kendo mier madongo mane omuki kendo okethi molokore gunda tinde ochiel motegno kendo ji odakie.”
36 Atunci păgânii lăsați de jur împrejurul vostru vor cunoaște că eu DOMNUL zidesc ruinele [și] sădesc ceea ce era pustiit; eu DOMNUL am vorbit [aceasta] și [o] voi împlini.
Eka ogendini modongʼ molworou nongʼe ni an Jehova Nyasaye ema asegero gik mane omuki, kendo an ema asechako akomo puothe mane odongʼ mbora. An Jehova Nyasaye ema asewuoyo kamano, kendo abiro timo gima awacho.’
37 Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Totuși [pentru] aceasta voi fi luat la întrebări de casa lui Israel, ca să împlinesc [aceasta] pentru ei îi voi înmulți cu oameni ca pe o turmă.
“Ma e gima Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto wacho: Abiro winjo kwayo jo-Israel kendo mi atimnegi kama: Abiro miyo ogendini doko mangʼeny ka rombe,
38 Ca turma cea sfântă, ca turma Ierusalimului, în sărbătorile lui solemne; astfel cetățile risipite vor fi umplute cu turme de oameni; și vor cunoaște că eu [sunt] DOMNUL.
adier ginibed mangʼeny mana ka jamni mitimogo misango Jerusalem e kinde mag nyasi mitimo higa ka higa. Omiyo mier madongo mokethore biro pongʼ gi kweth mag ji. Eka giningʼe ni An e Jehova Nyasaye.”
