Ezechiel 27

1 Cuvântul DOMNULUI a venit din nou la mine, spunând:

Wach Jehova Nyasaye nobirona kama:

2 Și tu, fiu al omului, înalță o plângere pentru Tir;

“Wuod dhano, chwog wer miywagogo Turo.

3 Și spune Tirului: Tu, cel care ești situat la intrarea mării, [care ești] un comerciant pentru popoarele din multe insule: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Tirule, tu ai spus: Eu [sunt] de o frumusețe desăvârșită.

Wachne Turo ma en dala moger e dho nam kendo maloko ohala gi ji duto modak e dho nam ni, ‘Ma e gima Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto wacho: “‘Yaye Turo, iwacho niya, “Ajaber kendo alongʼo chuth.”

4 Granițele tale [sunt] în mijlocul mărilor, constructorii tăi ți-au desăvârșit frumusețea.

Kar dakni ne ni e dho nembe madongo; joma nogeri nogeri ma jaber kendo malongʼo chuth.

5 Ei ți-au făcut toate scândurile [pentru corăbii] din brazi de Senir; au luat cedri din Liban pentru a face catarge pentru tine.

Negiloso bepeni duto gi yiende mabeyo moa Senir; ne gikaw bepe mag sida moa Lebanon mondo gilosnigo tanga mar yie?

6 [Din] stejarii Basanului ți-au făcut vâslele; ceata de așuriți ți-au făcut băncile [din] fildeș, [adus] din insulele Chitimului.

Ngai to ne giseloso gi bepe mag yiend ober moa Bashan, to bepe mag saipras moa e dho nembe mag saipras ema ne gilosogo kuonde bet magi, mane olangi gi lak liech.

7 In subțire, cu lucrare brodată din Egipt, era ceea ce tu întindeai pentru a fi pânza ta; albastru și purpură din insulele Elișei era ceea ce te acoperea.

Tangani nolos gi nanga maber mochwe gi usi moa Misri kendo mano ema nobedo bandechi; tandaruwa moumigo nokiko rambulu gi ralik, moa e dho nembe mag Elisha.

8 Locuitorii Sidonului și ai Arvadului erau marinarii tăi; înțelepții tăi Tirule, [care] erau în tine, erau cârmacii tăi.

Jo-Sidon gi Arvad ema ne kiewoni ngai; yaye Turo, jogi molony ema ne jokwangʼ kaka jogi ma jonam.

9 Bătrânii Ghebalului și [bărbații] lui înțelepți erau în tine reparându-ți [spărturile] tale; toate corăbiile mării cu marinarii lor erau în tine pentru a face schimb cu marfa ta.

Jopecho mongʼith moa Gebal noidhi kaka jokiew ngai kendo jochung nanga mari. Yiedhi duto manie nam kaachiel gi joma gitingʼo nobiro iri mondo gilok ohala gi mwandugi.

10 Cei din Persia și din Lud și din Put erau în armata ta, bărbații tăi de război; ei își atârnau scutul și coiful în tine; ei îți dădeau frumusețea.

“‘Jo-Pasia, gi jo-Lidia kod jo-Put ne gin jolweny magi makedoni. Negiliero okumbnigi gi ogutegi mag lweny e ohingagi kendo mano nomiyi duongʼ.

11 Bărbații Arvadului cu armata ta [erau] pe zidurile tale de jur împrejur și gamadimii erau în turnurile tale; ei își atârnau scuturile pe zidurile tale de jur împrejur; ei îți desăvârșeau frumusețea.

Jo-Arvad kod jo-Helek nolworo ohingani koni gi koni karito; Jo-Gamad noidho wi uteu moger maboyo mag rito. Ne gingʼawo okumbnigi molworo ohinga magi; kendo negimiyo berni obedo malongʼo chuth.

12 Tarsisul [era] comerciantul tău din cauza mulțimii tuturor [felurilor de] bogății; ei au făcut comerț în târgurile tale cu argint, fier, cositor și plumb.

“‘Jo-Tarshish noloko kodi nikech mwandugi mangʼeny mag ohala; ne giwilo kodi fedha gi nyinyo gi chumbe, kod kite mamoko ma nengogi tek.

13 Iavanul, Tubalul și Meșecul, ei [erau] comercianții tăi: ei făceau comerț cu sufletele oamenilor și vase de aramă în piața ta.

“‘Jo-Yunani, gi jo-Tubal kod jo-Meshek ne oloko kodi; ne giwilo kodu wasumbini kod gik molos gi mula ka gingʼiewogo gigi mag ohala.

14 Cei din casa Togarmei făceau comerț în târgurile tale cu cai și călăreți și catâri.

“‘Jo-Beth Togarma nowilo kodi farese mag tich, gi farese mag lweny kod kenje ka giwilo gi gig-gi mag ohala.

15 Bărbații Dedanului [erau] comercianții tăi; multe insule [erau] marfa mâinii tale; ei îți aduceau colți de fildeș și abanos [ca] dar.

“‘Jo-Rodo bende noloko kodi, kendo ogendini mathoth modak e dho nembe bende nongʼiewo gik moko kuomi, ka gichuli lak liech kod bepe marotenge motegno kendo mabeyo.

16 Siria [era] comerciantul tău datorită mulțimii mărfurilor tale; ei făceau schimb în târgurile tale cu smaralde, purpură și lucrare brodată și in subțire și corali și agate.

“‘Jo-Aram bende ne oloko kodi nikech gik mane iloso mangʼeny. Gin ne giwilo kodi tarkus, gi lewni maralik, gi lewni mochwe gi lwedo, gi lewni ma nengogi tek kaka korol gi rubi. Ne giwilo kodi gigi ka gin to gikawo gigi mag ohala.

17 Iuda și țara lui Israel [erau] comercianții tăi; ei făceau comerț în piața ta [cu] grâu de Minit și Panag și miere și untdelemn și balsam.

“‘Jo-Juda gi jo-Israel bende noloko kodi. Gin ne giwilo kodi ngano moa Minith gi kal, gi mor kich, gi mo kod yedhe madungʼ tik mangʼwe ngʼar mane giwilo gi mwandugi mag ohala.

18 Damascul [era] comerciantul tău datorită mulțimii mărfurilor tale, datorită mulțimii tuturor bogățiilor; în vin din Helbon și lână albă.

“‘Jo-Damaski notimo kodi ohala, ka giwilo kodi divai moa Helbon kod yie rombe moa Zahar nikech gik mane iloso mangʼeny, kendo nikech mwandu maduongʼ mag gigeni mag ohala.

19 Dan de asemenea și Iavanul mergând încoace și încolo făceau schimb în târgurile tale; fier strălucitor, casie și trestie [mirositoare] erau în piața ta.

“‘Jo-Dan gi jo-Yunani moa Uzal bende nongʼiewo mwandugi mag ohala. Ne giwilo kodi nyinyo mothedhi, gi yedhe maloso chiemo mamit kod modhi miwirruokgo.

20 Dedanul [era] comerciantul tău în învelitori prețioase pentru care.

“‘Dedan noloko kodi piende mipedho ne farese.

21 Arabia și toți prinții Chedarului făceau schimb cu tine cu miei și berbeci și capre; cu acestea [erau] comercianții tăi.

“‘Jo-Arabu gi yawuot ruodhi mag Kedar duto bende ne gin jogi milokogo ohala. Negiloko kodi gi nyirombe, gi imbe, kod diek.

22 Comercianții din Seba și din Raama [erau] comercianții tăi; ei făceau schimb în târgurile tale cu cele mai alese dintre toate mirodeniile și cu toate pietrele prețioase și aur.

“‘Jo-ohala madongo moa Sheba gi Rama bende ne oloko kodi. Negikawo mwandugi mag ohala ka giwilo, gi yedhe maloso chiemo mamit gi kite ma nengogi tek kod dhahabu.

23 Haranul și Canehul și Edenul, comercianții Sebei, ai Așurului [și] ai Chilmadului [erau] comercianții tăi.

“‘Jo-Haran, jo-Kanne, jo-Eden kod jo-ohala madongo moa Sheba gi Ashur kod Kilmad bende ne oloko kodi.

24 Aceștia [erau] comercianți cu toate felurile [de lucruri], cu veșminte albastre și lucrare brodată și cu lăzi cu haine bogate, legate cu funii și făcute din cedru, printre mărfurile tale.

Negibiro e chirni magi duto, ka giwilo kodi nengni mabeyo beyo maralik mogorie kido mabeyo, kaachiel gi mukeka mar dier ot mogorie kido malombo wangʼ kod tonde mokadi motegno.

25 Corăbiile Tarsisului cântau despre tine în piața ta; și erai umplut și ai ajuns foarte glorios în mijlocul mărilor.

“‘Yiedhi madongo moa Tarshish ema ne mwandugi mag ohala. Ne ichalo gi yiedhi manie nam motingʼore mapek.

26 Vâslașii tăi te-au adus în ape mari; vântul de est te-a frânt în mijlocul mărilor.

Jokwangʼ ngai magi teri oko nyaka e nembe madongo. To kata kamano yamb ugwe biro ngʼinji matindo tindo e chuny nam.

27 Bogățiile tale și târgurile tale, mărfurile tale, marinarii tăi și cârmacii tăi, reparatorii [spărturilor] tale și cei care făceau schimb cu mărfurile tale și toți bărbații tăi de război, care [sunt] în tine și în toată ceata ta, din mijlocul tău, vor cădea în mijlocul mărilor în ziua ruinării tale.

Mwanduni gi gik milokogo ohala, gi gik mikano; gi jogi makedoni e pi, gi jokwangʼ magi, gi jogi mahondhoni yiedhi; gi jo-ohala magi, gi jolweny magi duto kod ji duto moidho yieno, biro nimo e chuny nam e odiechiengʼ ma yieno nobarre.

28 Împrejurimile se vor zgudui la sunetul strigătului cârmacilor tăi.

Mier manie dho nembe noyiengni matek, ka jokwangʼ mag-gi ywak matek.

29 Și toți cei ce mânuiesc vâsla, marinarii [și] toți cârmacii mării vor coborî din corăbiile lor [și] vor sta în picioare pe uscat;

Jogo duto makiewo ngai nowe yiedhigi; Jolweny makedo e pi kod jokwangʼ duto nochungʼ kodhier e dho nam.

30 Și vor face ca vocea lor să fie auzită împotriva ta și vor striga cu amărăciune și își vor arunca țărână pe capete, se vor tăvăli în cenușă;

Ginitingʼ dwondgi mi giywag malit nikech in; kendo ginibuk wiyegi gi buru ka gingʼielore e buru.

31 Și se vor cheli în întregime pentru tine și se vor încinge cu pânză de sac și vor plânge pentru tine cu amărăciune a inimii [și] bocet amar.

Gibiro lielo wiyegi nikech in kendo gibiro rwako lep ywak. Gibiro ywagi malit ka chunygi nigi kuyo mapek.

32 Și în bocetul lor vor înălța o plângere pentru tine și te vor plânge, [spunând]: Care [cetate este] ca Tirul, ca acea distrusă în mijlocul mării?

Kinde ma gibiro dengo kendo giywagi to ginichuogni wer ma giywagigo kama: “Bende nitie kama osekethi kaka Turo ma en dala ma nembe olworo?”

33 Când mărfurile tale treceau mările, tu săturai multe popoare; tu ai îmbogățit pe împărații pământului cu abundența bogățiilor tale și a mărfurilor tale.

Ka gigi mag ohala ne ikwangʼo e nembe to ne pinje mangʼeny obedo mamor, imiyo ruodhi mangʼeny mag pinje odoko jomoko gi mwandugi mathoth kod gigi mag ohala.

34 În timpul [când] vei fi frânt de mări în adâncurile apelor, mărfurile tale și toată ceata ta din mijlocul tău, vor cădea.

To koro ibarori e nam mi isikori piny e chuny pige; mwanduni mag ohala duto kaachiel gi jokwangʼ magi osenimo kodi piny.

35 Toți locuitorii insulelor vor fi înmărmuriți din [cauza] ta și împărații lor vor fi foarte înspăimântați, vor fi tulburați în înfățișarea [lor].

Ji duto modak e dho nembe dhogi omoko kuom gima osetimoreni; ruodhi mag-gi obwok matek kendo gitetni bende luoro omakogi.

36 Comercianții dintre popoare te vor șuiera; vei fi o teroare și nu [vei] mai [fi].

Jo-ohala madongo manie pinje mamoko liyo ka wuoro; giko mari obedo marach miwuoro, kendo ok nochak oneni kendo.’”