Ezechiel 24

1 Și în anul al nouălea, în luna a zecea, în [ziua] a zecea a lunii, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:

Et factum est verbum Domini ad me in anno nono, in mense decimo, decima die mensis, dicens:

2 Fiu al omului, scrie-ți numele zilei, al acestei zile: împăratul Babilonului se îndreaptă împotriva Ierusalimului în această zi.

Fili hominis scribe tibi nomen diei huius, in qua confirmatus est rex Babylonis adversum Ierusalem hodie.

3 Și rostește o parabolă casei răzvrătite și spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Pune o oală, pune-[o] și de asemenea toarnă apă în ea;

Et dices per proverbium ad domum irritatricem parabolam, et loqueris ad eos: Haec dicit Dominus Deus: Pone ollam; pone, inquam, et mitte in eam aquam.

4 Adună bucățile ei în ea, fiecare bucată bună, coapsa și umărul; umple-[o] cu oase alese.

Congere frusta eius in eam, omnem partem bonam, femur et armum, electa et ossibus plena.

5 Ia pe cele mai alese din turmă și arde de asemenea oasele sub ea [și] fă-o să fiarbă bine și lasă oasele ei să clocotească în ea.

Pinguissimum pecus assume, compone quoque strues ossium sub ea: efferbuit coctio eius, et discocta sunt ossa illius in medio eius.

6 De aceea astfel spune Domnul DUMNEZEU: Vai cetății sângeroase, [vai] de oala a cărei depunere [este] în ea și a cărei depunere nu a ieșit din ea! Scoateți-o bucată cu bucată; să nu cadă niciun sorț pe ea.

Propterea haec dicit Dominus Deus: Vae civitati sanguinum, ollae, cuius rubigo in ea est, et rubigo eius non exivit de ea: per partes et per partes suas eiice eam, non cecidit super eam sors.

7 Pentru că sângele ei este în mijlocul ei: ea l-a pus pe vârful unei stânci; nu l-a turnat pe pământ pentru a-l acoperi cu țărână;

Sanguis enim eius in medio eius est, super limpidissimam petram effudit illum: non effudit illum super terram ut possit operiri pulvere.

8 Ca să facă să vină furia pentru a se răzbuna; eu am pus sângele ei pe vârful unei stânci, ca să nu fie acoperit.

Ut superinducerem indignationem meam, et vindicta ulciscerer: dedi sanguinem eius super petram limpidissimam ne operiretur.

9 De aceea astfel spune Domnul DUMNEZEU: Vai cetății sângeroase! Eu, chiar eu voi mări grămada pentru foc.

Propterea haec dicit Dominus Deus: Vae civitati sanguinum, cuius ego grandem faciam pyram.

10 Îngrămădește lemne, aprinde focul, mistuie carnea și înmiresmeaz-o bine și lasă oasele să fie arse.

Congere ossa, quae igne succendam: consumentur carnes, et coquetur universa compositio, et ossa tabescent.

11 Apoi pune-o goală pe cărbunii ei, ca arama ei să fie fierbinte și să ardă [și ca] murdăria ei să fie topită în ea, [ca] depunerea ei să fie mistuită.

Pone quoque eam super prunas vacuam, ut incalescat, et liquefiat aes eius: et confletur in medio eius inquinamentum eius, et consumatur rubigo eius:

12 Ea [s]-a ostenit cu minciuni și depunerea ei mare nu a ieșit din ea; depunerea ei [va fi] în foc.

multo labore sudatum est, et non exivit de ea nimia rubigo eius, neque per ignem.

13 În murdăria ta [este] desfrânare; deoarece eu te-am curățit și tu nu ai fost curățată, nu vei mai fi curățată de murdăria ta, până nu îmi voi fi făcut furia mea să se odihnească asupra ta.

Immunditia tua execrabilis: quia mundare te volui, et non es mundata a sordibus tuis: sed nec mundaberis prius, donec quiescere faciam indignationem meam in te.

14 Eu DOMNUL am vorbit [aceasta]: se va întâmpla și eu [o] voi face; nu mă voi întoarce, nici nu voi cruța, nici nu mă voi pocăi; conform cu căile tale și conform cu facerile tale, te vor judeca ei, spune Domnul DUMNEZEU.

Ego Dominus locutus sum: Veniet, et faciam: non transeam, nec parcam, nec placabor: iuxta vias tuas, et iuxta adinventiones tuas iudicabo te, dicit Dominus.

15 De asemenea cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:

Et factum est verbum Domini ad me, dicens:

16 Fiu al omului, iată, eu iau de la tine dorința ochilor tăi cu o lovitură; totuși să nu jelești nici să nu plângi, nici să nu îți curgă lacrimile.

Fili hominis, ecce ego tollo a te desiderabile oculorum tuorum in plaga: et non planges, neque plorabis, neque fluent lacrymae tuae.

17 Abține-te să plângi, să nu jelești pentru morți, leagă-ți tiara capului tău pe tine și pune-ți sandalele în picioare și nu [îți] acoperi buzele și nu mânca pâinea oamenilor.

Ingemisce tacens, mortuorum luctum non facies: corona tua circumligata sit tibi, et calceamenta tua erunt in pedibus tuis, nec amictu ora velabis, nec cibos lugentium comedes.

18 Astfel am vorbit poporului dimineața; și seara soția mea a murit; iar eu am făcut dimineața precum mi se poruncise.

Locutus sum ergo ad populum mane, et mortua est uxor mea vespere: fecique mane sicut praeceperat mihi.

19 Și poporul mi-a spus: Nu ne vei spune ce [sunt] aceste [lucruri] pentru noi, pe care [astfel] le faci?

Et dixit ad me populus: Quare non indicas nobis quid ista significent, quae tu facis?

20 Atunci le-am răspuns: Cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:

Et dixi ad eos: Sermo Domini factus est ad me, dicens:

21 Vorbește casei lui Israel: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Iată, voi spurca sanctuarul meu, maiestatea puterii voastre, dorința ochilor voștri și pe aceea de care se îndură sufletul vostru; și fiii voștri și fiicele voastre, pe care i-ați lăsat vor cădea prin sabie.

Loquere domui Israel: Haec dicit Dominus Deus: Ecce ego polluam sanctuarium meum, superbiam imperii vestri, et desiderabile oculorum vestrorum, et super quo pavet anima vestra: et filii vestri, filiae vestrae, quas reliquistis, gladio cadent.

22 Și veți face precum eu am făcut: nu [vă] veți acoperi buzele, nici nu veți mânca pâinea oamenilor.

Et facietis sicut feci: Ora amictu non velabitis, et cibos lugentium non comedetis.

23 Și tiarele voastre [vor fi] pe capetele voastre și sandalele voastre în picioarele voastre; nu veți jeli nici nu veți plânge; ci veți lâncezi pentru nelegiuirile voastre și veți jeli unul față de altul.

Coronas habebitis in capitibus vestris, et calceamenta in pedibus: non plangetis neque flebitis, sed tabescetis in iniquitatibus vestris, et unusquisque gemet ad fratrem suum.

24 Astfel Ezechiel este un semn pentru voi: conform cu toate câte el a făcut veți face voi; și când acest [lucru] va veni, veți cunoaște că eu [sunt] Domnul DUMNEZEU.

Eritque Ezechiel vobis in portentum: iuxta omnia, quae fecit, facietis cum venerit istud: et scietis quia ego Dominus Deus.

25 De asemenea, tu, fiu al omului, nu [se va întâmpla aceasta] în ziua când voi lua de la ei puterea lor, bucuria gloriei lor, dorința ochilor lor și spre ce își îndreaptă mințile, pe fiii lor și pe fiicele lor,

Et tu fili hominis ecce in die, qua tollam ab eis fortitudinem eorum, et gaudium dignitatis, et desiderium oculorum eorum, super quo requiescunt animae eorum, filios, et filias eorum:

26 [Că] cel care scapă în acea zi va veni la tine, pentru a [te] face să auzi [aceasta] cu urechile [tale]?

In die illa cum venerit fugiens ad te, ut annunciet tibi:

27 În acea zi gura ta va fi deschisă spre cel scăpat și vei vorbi și nu vei mai fi mut; și vei fi un semn pentru ei; iar ei vor cunoaște că eu [sunt] DOMNUL.

In die, inquam, illa aperietur os tuum cum eo, qui fugit: et loqueris, et non silebis ultra: erisque eis in portentum, et scietis quia ego Dominus.