< Ezechiel 15 >
1 Și cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
Et factus est sermo Domini ad me, dicens:
2 Fiu al omului, Cu ce este lemnul de viță mai mult decât alt lemn, [sau decât] o ramură care este printre copacii pădurii?
[Fili hominis, quid fiet de ligno vitis, ex omnibus lignis nemorum quæ sunt inter ligna silvarum?
3 Va fi luat din el lemn pentru a face vreo lucrare? Sau vor lua oamenii din el un țăruș, pentru a atârna în el vreun vas?
numquid tolletur de ea lignum ut fiat opus, aut fabricabitur de ea paxillus ut dependeat in eo quodcumque vas?
4 Iată, este aruncat în foc ca hrană: focul mistuie ambele lui capete și mijlocul lui este ars. Este bun pentru [vreo] lucrare?
Ecce igni datum est in escam: utramque partem ejus consumpsit ignis, et medietas ejus redacta est in favillam: numquid utile erit ad opus?
5 Iată, când acesta era întreg, nu era bun pentru nicio lucrare; totuși, cu cât mai puțin va fi bun pentru [vreo] lucrare, după ce focul îl mistuie și este ars?
Etiam cum esset integrum, non erat aptum ad opus: quanto magis cum illud ignis devoraverit et combusserit, nihil ex eo fiet operis?
6 De aceea astfel spune Domnul DUMNEZEU: Ca lemnul de viță printre copacii pădurii, pe care l-am dat focului ca hrană, astfel voi da [și] pe locuitorii Ierusalimului.
Propterea hæc dicit Dominus Deus: Quomodo lignum vitis inter ligna silvarum, quod dedi igni ad devorandum, sic tradam habitatores Jerusalem.
7 Și îmi voi întoarce fața împotriva lor: ei vor ieși dintr-[un] foc, și [un alt] foc îi va mistui; și veți cunoaște că eu [sunt] DOMNUL, când îmi voi întoarce fața împotriva lor.
Et ponam faciem meam in eos: de igne egredientur, et ignis consumet eos: et scietis quia ego Dominus, cum posuero faciem meam in eos,
8 Și voi face țara un pustiu, pentru că au făcut fărădelege, spune Domnul DUMNEZEU.
et dedero terram inviam et desolatam, eo quod prævaricatores extiterint, dicit Dominus Deus.]