< Ezechiel 11 >
1 Mai mult, duhul m-a ridicat și m-a adus la poarta dinspre est a casei DOMNULUI, care privește spre est; și, iată, la ușa din poartă [erau] douăzeci și cinci de bărbați; printre care am văzut pe Iaazania, fiul lui Azur, și pe Pelatia, fiul lui Benaia, prinți ai poporului.
2 Atunci el mi-a spus: Fiu al omului, aceștia [sunt] oamenii care plănuiesc ticăloșie și dau sfat stricat în această cetate;
3 Care spun: Nu [este] aproape, să construim case; această [cetate este] cazanul și noi [suntem] carnea.
4 De aceea profețește împotriva lor, profețește, fiu al omului.
5 Și Duhul DOMNULUI a căzut peste mine și mi-a spus: Vorbește: Astfel spune DOMNUL: Astfel ați spus voi, casă a lui Israel; fiindcă eu știu lucrurile care vă vin în minte, [fiecare dintre] ele.
6 Ați înmulțit pe cei uciși ai voștri în această cetate și ați umplut străzile ei cu cei uciși.
7 De aceea astfel spune Domnul DUMNEZEU: Cei uciși ai voștri, pe care i-ați pus în mijlocul ei, ei [sunt] carnea și această [cetate este] cazanul; dar pe voi vă voi scoate din mijlocul ei.
8 V-ați temut de sabie și voi aduce o sabie asupra voastră, spune Domnul DUMNEZEU.
9 Și vă voi scoate din mijlocul ei și vă voi da în mâinile străinilor și voi face judecăți printre voi.
10 Veți cădea prin sabie; vă voi judeca în granița lui Israel; și veți cunoaște că eu [sunt] DOMNUL.
11 Această [cetate] nu va fi cazanul vostru, nici voi nu sunteți carnea în mijlocul ei; [ci] vă voi judeca în granița lui Israel;
12 Și veți cunoaște că eu [sunt] DOMNUL, căci nu ați umblat în statutele mele, nici nu ați făcut judecățile mele, ci ați făcut după obiceiurile păgânilor care [sunt] de jur împrejurul vostru.
13 Și s-a întâmplat, pe când profețeam, că Pelatia, fiul lui Benaia, a murit. Atunci am căzut cu fața la pământ și am strigat cu o voce tare și am spus: Ah, Doamne DUMNEZEULE! Vei mistui deplin rămășița lui Israel?
14 Din nou, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
15 Fiu al omului, frații tăi, [chiar] frații tăi, bărbații din rudenia ta și toată casa lui Israel în întregime, [sunt] aceia către care locuitorii Ierusalimului au spus: Depărtați-vă de DOMNUL; nouă ne este dată această țară în stăpânire.
16 De aceea spune: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Deși i-am lepădat departe printre păgâni și deși i-am împrăștiat printre țări, totuși le voi fi ca un mic sanctuar în țările unde au ajuns.
17 De aceea spune: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Vă voi strânge chiar dintre popoare și vă voi aduna din țările în care ați fost împrăștiați și vă voi da țara lui Israel.
18 Și ei vor veni acolo și vor îndepărta toate lucrurile ei detestabile și toate urâciunile ei din ea.
19 Și le voi da o singură inimă și voi pune un duh nou în voi; și voi lua inima de piatră din carnea lor și le voi da o inimă de carne;
20 Ca să umble în statutele mele și să păzească rânduielile mele și să le împlinească; și ei vor fi poporul meu iar eu le voi fi Dumnezeul lor.
21 Dar [cât despre aceia], a căror inimă umblă după inima lucrurilor lor detestabile și urâcioase, eu le voi întoarce calea asupra capetelor lor, spune Domnul DUMNEZEU.
22 Atunci heruvimii și-au ridicat aripile și roțile de lângă ei; și gloria Dumnezeului lui Israel [era] peste ei, deasupra.
23 Și gloria DOMNULUI s-a urcat din mijlocul cetății și a stat pe muntele care [este] pe partea de est a cetății.
24 După acestea duhul m-a ridicat și m-a adus într-o viziune, prin Duhul lui Dumnezeu, în Caldeea, la cei din captivitate. Astfel viziunea, pe care am văzut-o, s-a înălțat de la mine.
25 Atunci am vorbit celor din captivitate toate lucrurile pe care DOMNUL mi le arătase.