Exod 9
1 Atunci DOMNUL i-a spus lui Moise: Intră la Faraon și spune-i: Astfel vorbește DOMNUL Dumnezeul evreilor: Lasă poporul meu să plece ca să îmi servească.
Eka Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya, “Dhi ir Farao mondo iwachne kama: ‘Ma e gima Jehova Nyasaye ma Nyasach jo-Hibrania wacho: “We joga odhi mondo olama!”
2 Căci dacă refuzi să îi lași să plece și îi vei ține pe loc,
To ka itamori weyogi mondo gidhi kendo isiko kiketogi e tich misumba,
3 Iată, mâna DOMNULUI este asupra vitelor tale din câmp, asupra cailor, asupra măgarilor, asupra cămilelor, asupra boilor și asupra oilor tale: va fi o ciumă foarte apăsătoare.
to lwet Jehova Nyasaye biro kelo tho ne jamni mantiere lek kaka fareseni kod pundeni, ngamia magi kaachiel gi dhogi, rombegi kod dieki.
4 Și DOMNUL va face deosebire între vitele lui Israel și vitele Egiptului, și nu va muri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel.
To Jehova Nyasaye biro keto pogruok kuom jamb jo-Israel kod mago mag jo-Misri mi onge chiach ja-Israel moro amora ma biro tho.’”
5 Și DOMNUL a rânduit un timp cuvenit, spunând: Mâine DOMNUL va face acest lucru în țară.
Jehova Nyasaye noketo odiechiengʼ ma gigo notimre kowacho kama: “Kiny Jehova Nyasaye notim ma e pinyni.”
6 Și DOMNUL a făcut acel lucru a doua zi și toate vitele Egiptului au murit, dar din vitele copiilor lui Israel nu a murit niciuna.
Kendo kinyne Jehova Nyasaye notimo kamano. Jamni duto mag jo-Misri notho, to onge jamb ja-Israel kata achiel mane otho.
7 Și Faraon a trimis și, iată, nu a murit niciuna dintre vitele israeliților. Și inima lui Faraon s-a împietrit și nu a lăsat poporul să plece.
Kane Farao ooro ji mondo onon wachno, to negiyudo kaonge kata achiel kuom jamb jo-Israel mane otho. To kata kamano wi Farao nomedo bedo matek mine ok onyal weyo ogandano mondo odhi.
8 Și DOMNUL le-a spus lui Moise și lui Aaron: Luați-vă mâinile pline cu cenușă din cuptor și Moise să o arunce spre cer înaintea ochilor lui Faraon.
Eka Jehova Nyasaye nowacho ne Musa kod Harun niya, “Jukuru buch kendo mopongʼo lwetu mondo Musa okire e kor yamo e nyim Farao.
9 Și va deveni țărână în toată țara Egiptului și va fi ulcer, răspândindu-se cu bășici pe om și pe vită, prin toată țara Egiptului.
Obiro lokore buru mayom e piny Misri duto kendo buche malokore adhola biro gore kuom ji kaachiel gi jamni e piny duto.”
10 Și au luat cenușă din cuptor și au stat în picioare înaintea lui Faraon; și Moise a aruncat cenușa în sus spre cer; și aceasta a devenit un ulcer, răspândindu-se cu bășici pe om și pe vită.
Kuom mano ne gijuko buch kendo mi gichungʼ e nyim Farao. Musa nokiro buru e kor yamo kendo buche malokore adhola nogore kuom ji kod jamni.
11 Și magicienii nu au putut sta în picioare înaintea lui Moise din cauza ulcerelor, pentru că ulcerul era peste magicieni și peste toți egiptenii.
Ajuoke ne ok nyal chungʼ e nyim Musa nikech buche mane ni kuomgi kaachiel gi jo-Misri duto.
12 Și DOMNUL a împietrit inima lui Faraon și nu le-a dat ascultare; precum DOMNUL spusese lui Moise.
To Jehova Nyasaye nomiyo chuny Farao omedo bedo matek mine ok nonyal winjo wach Musa kod Harun, mana kaka Jehova Nyasaye nosewacho ne Musa.
13 Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Scoală-te devreme dimineața și stai în picioare înaintea lui Faraon și spune-i: Astfel vorbește DOMNUL Dumnezeul evreilor: Lasă poporul meu să plece, ca să îmi servească.
Eka Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya, “Chiew okinyi mangʼich, idhi ir Farao kendo inyise kama: ‘Ma e gima Jehova Nyasaye ma Nyasach jo-Hibrania wacho: We joga odhi olama.
14 Căci de această dată voi trimite toate plăgile mele asupra inimii tale și asupra servitorilor tăi și asupra poporului tău, ca să cunoști că nu este nimeni asemenea mie pe tot pământul.
Ka ok kamano to wangʼni abiro oro masichena madongo dongo kuomi, kuom jodongi kod kuom jogi mondo ingʼe ni onge ngʼat machal koda e piny ngima.
15 Căci acum îmi voi întinde mâna, ca să te lovesc pe tine și poporul tău cu ciumă; și vei fi stârpit de pe pământ.
Ka dine arie bada mi agoyi gi tuo moro kaachiel gi jogi, to dikoro asetieki e wangʼ piny.
16 Și tocmai pentru această cauză te-am ridicat, ca să îmi arăt în tine puterea, și ca numele meu să fie vestit peste tot pământul.
Makmana asetingʼi malo mana ne wachni, ni mondo anyisigo tekona kendo mondo nyinga olandi e piny duto.
17 Te mai înalți tu însuți împotriva poporului meu, ca să refuzi să îi lași să plece?
To kaka pod ithago joga kendo itamori weyogi mondo gidhi,
18 Iată, mâine, pe timpul acesta, voi face să plouă o grindină foarte apăsătoare, așa cum nu a fost în Egipt de la întemeierea lui chiar până acum.
kiny sa machal kama anaor pe malich mapok none e piny Misri, nyaka nene.
19 De aceea trimite acum și adună vitele tale și tot ceea ce ai în câmp; căci fiecare om și animal care va fi găsit în câmp și nu va fi adus acasă, grindina va cădea peste ei și vor muri.
Chiw chik mondo jambu kaachiel gi gimoro amora ma un-go e pap okel kar tony, nikech pe biro chwer kuom ngʼato angʼata kata le moro amora ma pod ni oko ma ok odonjo e kar tony mi githo.’”
20 Cel ce s-a temut de cuvântul DOMNULUI printre servitorii lui Faraon a pus pe servitorii săi și vitele sale să fugă în case;
Jodong Farao-go ma noluoro wach Jehova Nyasaye noreto mondo okel wasumbinigi kaachiel gi jambgi e kar tony.
21 Și cel ce nu a luat în considerare cuvântul DOMNULUI a lăsat pe servitorii săi și vitele sale în câmp.
To mago mane ok odew wach Jehova Nyasaye ne oweyo wasumbinigi gi jambgi e pap.
22 Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Întinde-ți mâna spre cer, ca să fie grindină în toată țara Egiptului, peste om și peste animal și peste fiecare iarbă din câmp, prin toată țara Egiptului.
Eka Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya, “Rie badi kochomo polo mondo pe ochwe e piny Misri duto; kochwe kuom ji, le kod gimoro amora madongo e puothe mag Misri.”
23 Și Moise și-a întins toiagul spre cer și DOMNUL a trimis tunet și grindină și focul a alergat de-a lungul pământului; și DOMNUL a plouat grindină peste țara Egiptului.
Ka Musa norieyo ludhe kochomo polo, Jehova Nyasaye nooro mor polo gi pe kendo polo nomil koni gi koni, kuom mano Jehova Nyasaye noolo pe e piny Misri.
24 Astfel a fost grindină și foc amestecat cu grindină, foarte apăsătoare, cum nu a mai fost asemenea în toată țara Egiptului de când a devenit o națiune.
Pe nochwe kendo polo nomil koni gi koni. Ne en masich pe marachie moloyo nyaka piny Misri ne chakre.
25 Și grindina a lovit în toată țara Egiptului tot ce era în câmp, deopotrivă om și animal; și grindina a lovit fiecare iarbă din câmp și a frânt fiecare copac din câmp.
E piny Misri duto pe nogoyo gimoro amora mantie e pewe; obed ji kata le. Nogoyo gimoro amora matwi e puothe kendo nolwero it yiende duto.
26 Numai în ținutul Gosen, unde erau copiii lui Israel, nu a fost grindină.
Makmana piny Goshen kende ema pe ok ochwee, kama piny ma jo-Israel nodakie.
27 Și Faraon a trimis și a chemat pe Moise și Aaron și le-a spus: Eu am păcătuit de această dată; DOMNUL este drept și eu și poporul meu suntem stricați.
Eka Farao noluongo Musa gi Harun. Nowachonegi niya, “Koro aseketho. Jehova Nyasaye ni kare, to an kaachiel gi joga wasetimo richo.
28 Rugați pe DOMNUL (pentru că este destul) ca să nu mai fie tunete puternice și grindină; și vă voi lăsa să plecați și nu veți mai sta.
Kwanwa Jehova Nyasaye nimar mor polo gi pe oromowa. Abiro weyou mondo udhi, nimar onge tiende mondo umed bedo ka.”
29 Și Moise i-a spus: Imediat ce voi fi ieșit din cetate, îmi voi întinde mâinile spre DOMNUL; și tunetul va înceta, nici nu va mai fi grindină; ca să știi că pământul este al DOMNULUI.
Musa nodwoko niya, “Ka asewuok oko mar dala, abiro yaro bada ka akwayo Jehova Nyasaye. Polo mamor biro rumo bende pe ok nochak ochwe kendo, mondo ingʼe ni piny en mar Jehova Nyasaye.
30 Dar cât despre tine și servitorii tăi, știu că nu vă veți teme de DOMNUL Dumnezeu.
To kata kamano angʼeyo ni in kaachiel gi jodongi pod ok uluoro Jehova Nyasaye.”
31 Și inul și orzul au fost lovite, pentru că orzul era în spic și inul era înflorit.
(Tworo gi shairi nokethore chuth, nimar noyudo ka shairi oseketo wangʼe, to tworo nosethiewo.
32 Dar grâul și alacul nu s-au stricat, fiindcă nu erau coapte.
Ngano to ne ok okethore nimar ne pok gimoyo.)
33 Și Moise a ieșit din cetate de la Faraon și și-a întins mâinile spre DOMNUL; și tunetele și grindina au încetat și ploaia nu a mai fost turnată pe pământ.
Eka Musa noweyo Farao mi gidhi oko mar dala. Noyaro bade ni Jehova Nyasaye, mi mor polo kod pe norumo kendo koth bende ne ok ochwe e piny.
34 Și când Faraon a văzut că ploaia și grindina și tunetele au încetat, a păcătuit și mai mult și și-a împietrit inima, el și servitorii săi.
Kane Farao oneno ka koth, pe gi mor polo orumo, to nomedo timo richo. Nomedo bedo gi chuny matek en kaachiel gi jodonge.
35 Și inima lui Faraon s-a împietrit și nu a lăsat pe copiii lui Israel să plece; precum DOMNUL vorbise prin Moise.
Kuom mano chuny Farao nomedo bedo matek kendo ne ok oyie ni jo-Israel mondo odhi kaka ne Jehova Nyasaye osewacho kokalo kuom Musa.
