Exod 7
1 Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Vezi, te-am făcut un dumnezeu pentru Faraon; și Aaron, fratele tău, va fi profetul tău.
Eka Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya, “Ne, aseketi kaka Nyasaye ni Farao, kendo Harun owadu biro bedoni janabi.
2 Vei vorbi tot ceea ce îți poruncesc; și Aaron, fratele tău, îi va vorbi lui Faraon, ca el să trimită afară pe copiii lui Israel din țara lui.
Nyaka iwach gik moko duto ma achiki, kendo Harun owadu nonyis Farao mondo owe jo-Israel owuog e pinye.
3 Și voi împietri inima lui Faraon și voi înmulți semnele mele și minunile mele în țara Egiptului.
Abiro keto chuny Farao bedo matek, ma kata obedo ni abiro nwoyo honni kod ranyisi e piny Misri,
4 Dar Faraon nu vă va da ascultare, ca să pun mâna mea asupra Egiptului și să scot oștirile mele și poporul meu, copiii lui Israel, afară din țara Egiptului prin mari judecăți.
to Farao ok nowinju. Omiyo anasand jo-Misri gi masiche madongo kakumogi malich mi anagol joga ma jo-Israel e piny Misri.
5 Și egiptenii vor cunoaște că eu sunt DOMNUL, când întind mâna mea asupra Egiptului și aduc afară copiii lui Israel de printre ei.
Kendo jo-Misri nongʼe ni an Jehova Nyasaye e kinde ma anakumgi ka agolo jo-Israel kuomgi.”
6 Și Moise și Aaron au făcut precum le-a poruncit DOMNUL, astfel au făcut.
Musa kod Harun notimo mana kaka Jehova Nyasaye nochikogi.
7 Și Moise era în vârstă de optzeci de ani și Aaron în vârstă de optzeci și trei de ani când i-au vorbit lui Faraon.
E kinde mane giwuoyo gi Farao, Musa ne ja-higni piero aboro to Harun to ne ja-higni piero aboro gadek.
8 Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise și lui Aaron, spunând:
Jehova Nyasaye nowacho ne Musa kod Harun niya,
9 Când Faraon vă va vorbi, spunând: Arătați un miracol pentru voi, atunci să îi spui lui Aaron: Ia-ți toiagul și aruncă-l înaintea lui Faraon și acesta va deveni un șarpe.
“Ka Farao onyisou ni mondo utim hono moro, to in Musa nyis Harun ni, ‘Kaw ludhi kendo dire piny e nyim Farao,’ kendo obiro lokore thuol.”
10 Și Moise și Aaron au intrat la Faraon și au făcut astfel precum DOMNUL poruncise; și Aaron și-a aruncat jos toiagul înaintea lui Faraon și înaintea servitorilor săi și acesta a devenit un șarpe.
Kuom mano, Musa kod Harun ne odhi ir Farao mi gitimo mana kaka Jehova Nyasaye nochikogi. Harun nodiro ludhe piny e nyim Farao kod jodonge mi nolokore thuol.
11 Atunci Faraon de asemenea a chemat înțelepții și vrăjitorii; acum magicienii Egiptului, ei de asemenea au făcut în același fel cu farmecele lor.
Farao noluongo jorieko kod ajuoke mag Misri mine gitimo gik machal gi mane Harun otimo ka gitiyo gi teko mag yedhegi mopondo.
12 Căci fiecare și-a aruncat jos toiagul și acestea au devenit șerpi; dar toiagul lui Aaron a înghițit toiegele lor.
Ngʼato ka ngʼato kuomgi nodiro ludhe piny kendo nolokore thuol. To ludh Harun nomwonyo ludhegigo.
13 Și el a împietrit inima lui Faraon, astfel că el nu le-a dat ascultare; precum DOMNUL spusese.
To kata kamano, chuny Farao ne odoko matek kendo ne ok onyal winjogi mana kaka Jehova Nyasaye ne osewacho.
14 Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Inima lui Faraon este împietrită, el refuză să lase poporul să plece.
Eka Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya, “Chuny Farao pod tek, odagi weyo joga mondo odhi.
15 Du-te la Faraon mâine dimineață; iată, el iese la apă; și vei sta în picioare la malul râului, întâmpinându-l; și ia în mâna ta toiagul care a fost prefăcut în șarpe.
Dhi ir Farao gokinyi ka odhi e aora. Rite e bath aora Nael mondo irom kode, bende kaw luth mane olokore thuol cha e lweti.
16 Și spune-i: DOMNUL Dumnezeul evreilor m-a trimis la tine, zicând: Lasă poporul meu să plece, ca să îmi servească în pustie; și, iată, până acum ai refuzat să asculți.
Eka inyise ni, ‘Jehova Nyasaye, ma Nyasach jo-Hibrania, oseora mondo anyisi niya: We joga odhi, mondo gilama e thim. To nyaka chop koroni pok iwinjo.
17 Astfel vorbește DOMNUL: În aceasta vei cunoaște că eu sunt DOMNUL: iată, voi lovi cu toiagul care este în mâna mea apele care sunt în râu și ele vor fi prefăcute în sânge.
Ma e gima Jehova Nyasaye wacho: Ranyisini biro miyo ingʼe ni an Jehova Nyasaye: Abiro chwado pi aora Nael gi luth mantie e lwetani kendo pigno biro lokore remo.
18 Și peștii care sunt în râu vor muri și râul se va împuți; și egiptenii se vor dezgusta să bea apa din râu.
Rech manie aora Nael biro tho, kendo aora biro dungʼ, jo-Misri ok nomodh pigno.’”
19 Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise: Spune lui Aaron: Ia-ți toiagul și întinde-ți mâna peste apele Egiptului, asupra pâraielor lor, asupra râurilor lor și asupra iazurilor lor și asupra tuturor bălților lor de apă, ca ele să devină sânge; și ca să fie sânge prin toată țara Egiptului, deopotrivă în vase de lemn și în vase de piatră.
Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya, “Nyis Harun ni, ‘Kaw ludhi mondo irie badi ewi pige mag Misri, ma gin aore matindo kod madongo, yewni kod kuonde duto mag kano pi, kendo gibiro lokore remo.’ Remo biro bedo kamoro amora e piny Misri nyaka ei agulni molos gi kite.”
20 Și Moise și Aaron au făcut astfel, precum DOMNUL le-a poruncit; și el a ridicat toiagul și a lovit apele care erau în râu, înaintea ochilor lui Faraon și înaintea ochilor servitorilor săi; și toate apele care erau în râu au fost prefăcute în sânge.
Musa kod Harun notimo mana kaka Jehova Nyasaye nochikogi. Notingʼo ludhe e nyim Farao kod jodonge duto mi ochwado aora Nael kendo pige duto nolokore remo.
21 Și peștii care erau în râu au murit; și râul s-a împuțit și egiptenii nu au putut bea din apa din râu; și a fost sânge prin toată țara Egiptului.
Rech manie aora Nael notho, kendo aora nodungʼ marach ma jo-Misri ne ok nyal modho pige. Remo ne nitie kamoro amora e piny Misri.
22 Și magicienii Egiptului au făcut în același fel cu farmecele lor; și inima lui Faraon a fost împietrită, nici nu le-a dat el ascultare; precum DOMNUL spusese.
To ajuoke mag Misri notimo mana gik machal kamano gi tijegi mag ajuoke mi chuny Farao nomedo doko matek; ne ok onyal winjo wach Musa kod Harun mana kaka Jehova Nyasaye nosewacho.
23 Și Faraon s-a întors și a mers în casa lui, dar nici la aceasta nu și-a pus inima.
To kata kamano nodok e kare mar dak, kendo ne ok odewo wechegi.
24 Și toți egiptenii au săpat de jur împrejurul râului pentru apă ca să bea, pentru că nu puteau bea din apa din râu.
Jo-Misri duto nokunyo bath aora Nael mondo giyud pi modho, nikech ne ok ginyal modho pi aorano.
25 Și s-au împlinit șapte zile, după ce DOMNUL lovise râul.
Ndalo abiriyo norumo bangʼ ka Jehova Nyasaye nosechwado aora Nael.
