Exod 4
1 Și Moise a răspuns și a zis: Dar, iată, ei nu mă vor crede, nici nu vor da ascultare vocii mele; căci vor spune: DOMNUL nu ți s-a arătat.
Musa nodwoko niya, “To kapo ni ok giyie kata winjo wachna mi giwacho ni, ‘Jehova Nyasaye ne ok ofwenyoreni’?”
2 Și DOMNUL i-a spus: Ce este acesta în mâna ta? Iar el a spus: Un toiag.
Eka Jehova Nyasaye nopenje niya, “Mano en angʼo mantie e lwetino?” Musa nodwoko niya, “En luth.”
3 Iar el a spus: Aruncă-l pe pământ. Și el l-a aruncat la pământ și acesta a devenit un șarpe; și Moise a fugit dinaintea acestuia.
Jehova Nyasaye nowachone niya “Bole piny kanyo.” Musa nobole piny e lowo kendo nolokore thuol mi Musa noringe.
4 Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Întinde-ți mâna și ia-l de coadă. Iar el și-a întins mâna și l-a prins, iar acesta a devenit toiag în mâna sa;
Bangʼe Jehova Nyasaye nowachone niya, “Rie badi mondo imake gi yo ka iwe.” Kuom Mano Musa norieyo bade kendo nomake gi yo ka iwe mi nochako olokore luth e lwete.
5 Ca ei să creadă că DOMNUL Dumnezeul părinților lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob, ți s-a arătat.
Jehova Nyasaye nowachone niya, “Ma en kamano mondo mi giyie ni Jehova Nyasaye ma Nyasach kweregi; Nyasach Ibrahim gi Isaka kod Jakobo osefwenyoreni.”
6 Și DOMNUL i-a mai spus: Pune-ți acum mâna în sân. Iar el și-a pus mâna în sân; și când și-a scos-o, iată, mâna lui era leproasă ca zăpada.
Eka Jehova Nyasaye nowachone niya, “So lweti ei lawi.” Kuom mano, Musa nosoyo lwete ei lawe kendo kane ogole oko, to lwete nolokore dhoho, marachar ka pe.
7 Iar el a spus: Pune-ți din nou mâna în sân. Și el din nou și-a pus mâna în sân; și a scos-o afară din sân și, iată, aceasta s-a refăcut din nou ca cealaltă carne a sa.
Bangʼe nonyise niya, “Koro dwok lweti ei law.” Kuom mano, Musa nodwoko lwete ei law, kendo kane ogole, lwete nochango modoko machal gi dende duto.
8 Și se va întâmpla, dacă ei nu te vor crede, nici nu vor da ascultare vocii primului semn, că vor crede vocea următorului semn.
Eka Jehova Nyasaye nowacho niya, “Kapo ni ok giyie gi wachni kata kuom ranyisi mokwongo, to ginyalo yie mar ariyo.
9 Și se va întâmpla, dacă ei nu vor crede nici aceste două semne, nici nu vor da ascultare vocii tale, că vei lua din apa râului și o vei turna peste uscat; și apa pe care tu o iei din râu va deveni sânge pe uscat.
To kapo ni ok giyie gi ranyisi ariyogo kata winjo wachni, to kaw pi mar aora Nael, kendo iole e lowo motwo. Pi migolo e aorano biro lokore remo e lowo motwo.”
10 Și Moise i-a spus DOMNULUI: O, Domnul meu, eu nu sunt elocvent, nici mai înainte nu am fost, nici de când i-ai vorbit servitorului tău, ci eu sunt greu la vorbă și încet la limbă.
Musa nodwoko Jehova Nyasaye niya, “Yaye Ruoth Nyasaye, ok asebedo ngʼat ma wuoyo kalewe yot chakre chon kata e sa misebedo ka iwuoyo kod misumbani. Lewa pek kendo aywayo wach.”
11 Și DOMNUL i-a spus: Cine a făcut gura omului? Sau cine face pe cel mut, sau pe cel surd, sau pe cel văzător, sau pe cel orb? Oare nu eu, DOMNUL?
Eka Jehova Nyasaye nowachone niya, “En ngʼa manochweyo dho dhano? En ngʼa mamiyo odoko momo kata ite odino? Koso en ngʼa mamiyo oneno kata obedo muofu? Donge en an Jehova Nyasaye?
12 Și acum mergi și voi fi cu gura ta și te voi învăța ce să spui.
Omiyo koro dhiyo, abiro konyi e wuoyo bende abiro puonji gima onego iwachi.”
13 Iar el a spus: O, DOMNUL meu, trimite mesajul te rog, prin mâna aceluia pe care îl vei trimite.
To Musa nodwoke niya, “Yaye Ruoth Nyasaye, ka iyie to or ngʼat machielo.”
14 Și mânia DOMNULUI s-a aprins împotriva lui Moise și a spus: Nu este Aaron levitul fratele tău? Știu că el poate vorbi bine. Și de asemenea, iată, vine să te întâlnească; și când te va vedea, se va bucura în inima sa.
Eka Jehova Nyasaye ne mirima omako gi Musa mowachone niya, “Donge owadu Harun ma ja-Lawi nitie? Angʼeyo ni onyalo wuoyo maber. Osechako wuoth obiro romoni bende chunye biro bedo mamor ka oneni.
15 Și îi vei vorbi și vei pune cuvinte în gura lui; și voi fi cu gura ta și cu gura lui și vă voi învăța ce veți face.
Ibiro wuoyo kode mi iket weche e dhoge; abiro konyou un ji ariyo mondo uwuo bende abiro puonjou gima onego utim.
16 Și el va fi purtătorul tău de cuvânt către popor; și el va fi, el îți va fi în loc de gură și tu îi vei fi în loc de Dumnezeu.
Obiro wuoyo gi ji kari kendo obiro bedo kaka dhogi bende ibiro bedone kaka Nyasaye.
17 Și ia în mâna ta acest toiag, cu care vei face semne.
To kaw ludhni e lweti nimar ibiro timo kode honni gi ranyisi.”
18 Și Moise a mers și s-a întors la Ietro, socrul său, și i-a spus: Te rog, lasă-mă să merg și să mă întorc la frații mei care sunt în Egipt și să văd dacă ei sunt încă în viață. Și Ietro i-a spus lui Moise: Du-te în pace.
Eka Musa nodok ir Jethro jaduongʼne mowachone niya “Yie iweya adog Misri ir joga mondo ane kapo ni nitie moro kuomgi ma pod ngima.” Jethro nodwoke niya, “Dhiyo kendo ibed gi gweth.”
19 Și DOMNUL i-a spus lui Moise în Madian: Du-te, întoarce-te în Egipt, pentru că toți bărbații care ți-au căutat viața sunt morți.
Noyudo Jehova Nyasaye osewuoyo gi Musa e piny Midian kowachone niya, “Dog Misri, nikech jogo duto mane dwaro negi osetho.”
20 Și Moise a luat pe soția sa și fiii săi și i-a așezat pe măgar și s-a întors în țara Egiptului; și Moise a luat toiagul lui Dumnezeu în mâna sa.
Omiyo Musa nokawo chiege kod yawuote, mi oketogi e punda kendo nochako wuoth mar dok Misri. Bende nokawo ludh Nyasaye e lwete.
21 Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Când mergi să te întorci în Egipt, vezi ca tu să faci înaintea lui Faraon toate acele minuni pe care le-am pus în mâna ta; dar voi împietri inima lui, ca el să nu lase poporul să plece.
Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya, “Ka idok Misri nyaka ine ni itimo e nyim Farao honni duto ma asemiyi teko mondo itim. Makmana abiro miyo chuny Farao doko matek ma ok onyal weyo jo-Israel mondo oa.
22 Și îi vei spune lui Faraon: Astfel spune DOMNUL: Israel este fiul meu, întâiul meu născut;
Eka iniwach ni Farao kama, ‘Ma e gima Jehova Nyasaye wacho: Israel e wuoda makayo,
23 Și îți spun: Lasă pe fiul meu să plece ca să îmi servească; și dacă refuzi să îl lași să plece, iată, voi ucide pe fiul tău, pe întâiul tău născut.
kendo ne anyisi niya, “Yie iwe wuoda odhi, mondo olama.” To nikech nidagi weye mondo odhi; koro abiro nego wuodi makayo.’”
24 Și s-a întâmplat pe cale, la han, că DOMNUL l-a întâlnit și a căutat să îl ucidă.
E kinde mane Musa obuoro kamoro e kor yo, Jehova Nyasaye noromo kode kendo nochiegni nege.
25 Atunci Sefora a luat o piatră ascuțită și a retezat prepuțul fiului ei și a aruncat-o la picioarele lui și a spus: Cu adevărat tu îmi ești un soț sângeros.
To Zipora nokawo pala modingli mi ongʼadogo pien mantie e dho duongʼ wuode kendo nokawo pien-no momulogo tiend Musa. Nowacho niya, “Adier ibedona wuon kisera mar remo.”
26 Așa că el l-a lăsat să meargă, atunci ea a spus: Un soț sângeros ești, din cauza circumciziei.
Eka Jehova Nyasaye noweye. (E kindeno ema Zipora nowachoe niya, “Wuon kisera mar remo,” ma tiende ni tero nyangu.)
27 Și DOMNUL i-a spus lui Aaron: Du-te în pustie să întâlnești pe Moise. Și a mers și l-a întâlnit în muntele lui Dumnezeu și l-a sărutat.
Jehova Nyasaye nowacho ni Harun niya, “Dhiyo e thim mondo irom gi Musa.” Omiyo nodhi moromo gi Musa e got mar Nyasaye kendo nonyodhe.
28 Și Moise i-a povestit lui Aaron toate cuvintele DOMNULUI, cel care l-a trimis, și toate semnele pe care el i le-a poruncit.
Eka Musa nonyiso Harun weche duto mane Jehova Nyasaye oore mondo owachi, kendo nonyise honni duto mane Jehova Nyasaye oore mondo otim.
29 Și Moise și Aaron au mers și au adunat pe toți bătrânii copiilor lui Israel;
Eka Musa gi Harun nochoko jodong jo-Israel duto kanyakla,
30 Și Aaron a spus toate cuvintele pe care Domnul le-a spus lui Moise și a făcut semnele înaintea ochilor poporului.
kendo Harun nonyisogi gik moko duto mane Jehova Nyasaye onyiso Musa. Bende notimo honni duto e nyim ji,
31 Și poporul a crezut; și când au auzit că DOMNUL a vizitat pe copiii lui Israel și că el a privit la necazul lor, atunci și-au aplecat capetele și s-au închinat.
kendo ne giyie. Kendo kane giwinjo ni Jehova Nyasaye oseneno chandruokgi kendo ni odwaro resogi, negikulore mi gilame.
