Exod 3

1 Și Moise a păzit turma lui Ietro, socrul său, preotul din Madian; și a condus turma spre partea din spate a deșertului și a venit la muntele lui Dumnezeu, la Horeb.

Chiengʼ moro Musa ne kwayo jamb Jethro jaduongʼne ma Jadolo mar jo-Midian, mi nongʼado thim gi jamni nyaka Horeb got mar Nyasaye.

2 Și îngerul DOMNULUI i s-a arătat într-o flacără de foc ieșind din mijlocul unui rug; și el a privit și, iată, rugul ardea cu foc și rugul nu se mistuia.

Malaika mar Jehova Nyasaye nofwenyorene kanyo e ligek mach maliel e dier bungu. Musa noneno ni kata obedo ni mach nomako bunguno, bunguno to ne ok wangʼ.

3 Și Moise a spus: Acum mă voi abate ca să văd această priveliște măreață, pentru ce rugul nu se arde.

Kuom mano Musa noparo e chunye owuon niya, “Abiro sudo machiegni mondo ane hono maduongʼni. Angʼo momiyo bunguni ok wangʼ kata obedo ni mach lielie.”

4 Și când DOMNUL a văzut că s-a abătut pentru a vedea, Dumnezeu l-a chemat din mijlocul rugului și a spus: Moise, Moise. Iar el a spus: Iată-mă.

Kane Jehova Nyasaye oneno kosudo machiegni mondo one ane, Nyasaye noluonge gi e dier bungu niya, “Musa! Musa!” Eka Musa nodwoke niya, “An ka.”

5 Iar el a spus: Nu te apropia aici; scoate-ți sandalele din picioarele tale, pentru că locul pe care tu stai în picioare este pământ sfânt.

Nyasaye nowachone niya, “Kik imed sudo machiegni, to lony wuoche e tiendi, nikech kama ichungoeni en Kama Ler.”

6 Mai mult, el a spus: Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob. Și Moise și-a ascuns fața, pentru că s-a temut să se uite la Dumnezeu.

Bangʼe Jehova Nyasaye nowachone niya, “An e Nyasach kwereni, Nyasach Ibrahim gi Nyasach Isaka kendo Nyasach Jakobo.” Kane Musa owinjo wachno to nopando wangʼe, nikech noluoro rango wangʼ Nyasaye.

7 Și DOMNUL a spus: Cu adevărat am văzut necazul poporului meu care este în Egipt și am auzit strigătul lor din cauza asupritorilor; căci știu întristările lor;

Eka Jehova Nyasaye nowacho niya, “Chutho aseneno thagruok mar joga e piny Misri. Asewinjo ywakgi nikech joma chunogi e tich mar wasumbini kendo angʼeyo thagruokgi.

8 Și am coborât să îi eliberez din mâna egiptenilor și să îi scot din acea țară într-o țară bună și largă, într-o țară în care curge lapte și miere; în locul canaaniților și al hitiților și al amoriților și al periziților și al hiviților și al iebusiților.

Omiyo aselor mondo aresgi e lwet jo-Misri kendo agolgi e pinyno mondo akelgi e piny maber kendo malach, ma en piny mopongʼ gi chak kod mor kich. En piny jo-Kanaan gi jo-Hiti gi jo-Amor gi jo-Perizi gi jo-Hivi kod jo-Jebus.

9 Și acum, iată, strigătul copiilor lui Israel a ajuns la mine; și eu de asemenea am văzut oprimarea cu care egiptenii îi oprimă.

Koro ywak jo-Israel osechopona, kendo aseneno kaka jo-Misri sandogi.

10 Și acum vino și te voi trimite la Faraon, ca să scoți afară din Egipt pe poporul meu, copiii lui Israel.

Koro dhiyo. Aori ir Farao mondo igol joga ma jo-Israel e piny Misri.”

11 Și Moise i-a spus lui Dumnezeu: Cine sunt eu, ca să merg la Faraon și ca să aduc pe copiii lui Israel afară din Egipt?

To Musa nodwoko Nyasaye niya, “An to an ngʼa, ma dadhi ir Farao kendo golo jo-Israel e piny Misri?”

12 Iar el a spus: Cu adevărat voi fi cu tine; și acesta îți va fi un semn, că te-am trimis: După ce vei fi adus poporul afară din Egipt, veți servi lui Dumnezeu pe acest munte.

Nyasaye nodwoke niya, “Abiro bedo kodi. Ranyisi ma ibiro neno ni An ema aori ema: Ka isegolo ogandani e piny Misri, to ubiro lamo Nyasaye ewi godni.”

13 Și Moise i-a spus lui Dumnezeu: Iată, când voi veni la copiii lui Israel și le voi spune: Dumnezeul părinților voștri m-a trimis la voi; și îmi vor spune: Care este numele lui? Ce le voi spune?

Musa nodwoko Nyasaye niya, “Ka dipo ni adhi ir jo-Israel mi awachonegi ni, ‘Nyasach kwereu oseora iru,’ mi gipenja ni, ‘Nyinge en ngʼa?’ Koro to ananyisgi nangʼo?”

14 Și Dumnezeu i-a spus lui Moise: EU SUNT CEL CE SUNT. Și a spus: Astfel să spui copiilor lui Israel: EU SUNT m-a trimis la voi.

Nyasaye nowacho ne Musa niya, “AN MANTIE. Ma e gima onego iwach ni jo-Israel, ‘AN MANTIE oseora iru.’”

15 Și Dumnezeu i-a mai spus lui Moise: Astfel să spui copiilor lui Israel: DOMNUL Dumnezeul părinților voștri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob, m-a trimis la voi; acesta este numele meu pentru totdeauna și aceasta este amintirea mea pentru toate generațiile.

Nyasaye nowacho ne Musa kendo niya, “Nyis jo-Israel kama, ‘Jehova Nyasaye ma Nyasach kwereu, kendo ma Nyasach Ibrahim gi Nyasach Isaka kendo Nyasach Jakobo; oseora iru.’ “Ma e nyinga manyaka chiengʼ, ma en nying manyaka parago, kuom tiengʼ ka tiengʼ.

16 Du-te și adună bătrânii lui Israel și spune-le: DOMNUL Dumnezeul părinților voștri, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacob, mi s-a arătat, spunând: Cu adevărat eu v-am vizitat și am văzut ce vi se face în Egipt.

“Dhiyo, ichok jodong jo-Israel mondo iwachnegi kama. ‘Jehova Nyasaye, ma Nyasach kwereu; ma en Nyasach Ibrahim gi Isaka kod Jakobo; nofwenyorena mi owachona kama: Aserangou mi aseneno gino mosetimnu e piny Misri.

17 Și am spus: Vă voi scoate din necazul Egiptului în țara canaaniților și a hitiților și a amoriților și a periziților și a hiviților și a iebusiților, într-o țară în care curge lapte și miere.

Kuom mano asesingora ni nyaka agolu e thagruok e piny Misri mi akelu e piny jo-Kanaan gi jo-Hiti gi jo-Amor gi jo-Perizi gi jo-Hivi kod jo-Jebus, ma en piny mopongʼ gi chak kod mor kich.’

18 Și vor da ascultare vocii tale; și mergi, tu și bătrânii lui Israel, la împăratul Egiptului și îi veți spune: DOMNUL Dumnezeul evreilor s-a întâlnit cu noi; și acum lasă-ne să mergem, te implorăm, într-o călătorie de trei zile în pustie, ca să sacrificăm DOMNULUI Dumnezeului nostru.

“Jodong jo-Israel biro winjo gima iwacho. Bangʼ mano in kaachiel gi jodongo unudhi ir ruodh Misri mi uwachne kama: ‘Jehova Nyasaye, ma Nyasach jo-Hibrania oseromo kodwa. Omiyo yie iwe wadhi e thim kama kawo wuodh ndalo adek mondo wachiwne Jehova Nyasaye ma Nyasachwa misengini.’

19 Și sunt sigur că împăratul Egiptului nu vă va lăsa să mergeți, nu, nici chiar cu mână tare.

To angʼeyo ni ruodh Misri ok noyienu mondo udhi makmana kochune gi bat maratego.

20 Și îmi voi întinde mâna și voi lovi Egiptul cu toate minunile mele pe care le voi face în mijlocul acestuia; și după aceea vă va lăsa să mergeți.

Kuom mano, abiro rieyo bada mi agoo jo-Misri gi kit masiche duto ma anakel e diergi. Bangʼ mano, to enoyienu mondo udhi.

21 Și voi da acestui popor favoare înaintea ochilor egiptenilor; și se va întâmpla, când plecați, că nu veți pleca cu mâinile goale,

“Bende anami jo-Misri bed gi ngʼwono kuom jogi, mondo ka uwuok to ok unua gi lwetu nono.

22 Ci fiecare femeie va împrumuta de la vecina ei și de la cea care locuiește temporar în casa ei, bijuterii de argint și bijuterii de aur și haine; și voi le veți pune pe fiii voștri și pe fiicele voastre; și veți prăda pe egipteni.

Dhako ka dhako nyaka kwa jabathe kod joma odakgo e ode mondo omiye gik molos gi fedha gi dhahabu kod lewni, ma unuket kuom yawuotu gi nyiu. Kuom mano unuyak gige jo-Misri.”