Exod 23
1 Să nu ridici vorbire falsă; nu da mâna ta cu cel stricat pentru a fi martor nedrept.
You must not give a false report about anyone. Do not join with a wicked man to be a dishonest witness.
2 Să nu urmezi o mulțime pentru a face rău; nici nu vorbi într-o cauză abătându-te după mulți ca să strâmbi judecata,
You must not follow a crowd to do evil, nor may you bear witness while siding with the crowd in order to pervert justice.
3 Nici nu favoriza un om sărac în cauza lui.
You must not show favoritism to a poor man in his lawsuit.
4 Dacă întâlnești boul dușmanului tău sau măgarul lui rătăcind, adu-l negreșit înapoi la el.
If you meet your enemy's ox or his donkey going astray, you must bring it back to him.
5 Dacă vezi măgarul celui ce te urăște zăcând sub sarcina lui și te-ai feri să îl ajuți, ajută negreșit împreună cu el.
If you see the donkey of someone who hates you fallen to the ground under its load, you must not leave that person. You must surely help him with his donkey.
6 Să nu strâmbi judecata săracului tău în cauza lui.
Do not thrust aside justice for your poor in his lawsuit.
7 Ține-te departe de orice lucru fals; și pe cel nevinovat și pe cel drept nu îl ucide, pentru că nu voi declara drept pe cel stricat.
Do not join others in making false accusations, and do not kill the innocent or righteous, for I will not acquit the wicked.
8 Și nu lua niciun dar, pentru că darul orbește pe cel înțelept și pervertește cuvintele celui drept.
Never take a bribe, for a bribe blinds those who see, and perverts honest people's words.
9 De asemenea să nu oprimi pe străin, căci voi știți inima unui străin, întrucât și voi ați fost străini în țara Egiptului.
You must not oppress a foreigner, since you know the life of a foreigner, for you were foreigners in the land of Egypt.
10 Și șase ani să îți semeni pământul și să îi aduni roadele;
For six years you will sow seed on your land and gather in its produce.
11 Dar al șaptelea an lasă-l să se odihnească și să stea nelucrat; ca săracii poporului tău să mănânce; și ce lasă ei, animalele câmpului să mănânce. În același fel să faci cu via ta și cu livada ta de măslini.
But in the seventh year you will leave it unplowed and fallow, so that the poor among your people may eat. What they leave, the wild animals will eat. You will do the same with your vineyards and olive orchards.
12 Fă lucrarea ta șase zile și în a șaptea zi odihnește-te, ca boul tău și măgarul tău să se poată odihni, și fiul roabei tale și străinul să fie înviorați.
During six days you will do your work, but on the seventh day you must rest. Do this so that your ox and your donkey may have rest, and so that your female slave's son and any foreigner may rest and be refreshed.
13 Și în toate lucrurile pe care vi le-am spus fiți chibzuiți; și nu amintiți numele altor dumnezei, nici să nu fie auzite acestea din gura voastră.
Pay attention to everything that I have said to you. Do not mention the names of other gods, nor let their names be heard from your mouth.
14 De trei ori pe an ține-mi o sărbătoare.
You must travel to hold a festival for me three times every year.
15 Ține sărbătoarea azimelor (să mănânci azimă șapte zile, așa cum ți-am poruncit, în timpul rânduit al lunii Abib; căci în această lună ai ieșit din Egipt; și nimeni să nu se arate înaintea mea cu mâna goală);
You are to observe the Festival of Unleavened Bread. As I commanded you, you will eat unleavened bread for seven days. At that time, you will appear before me in the month of Aviv, which is fixed for this purpose. It was in this month that you came out from Egypt. But you must not appear before me empty-handed.
16 Și sărbătoarea secerișului, primele roade ale ostenelilor tale, pe care le-ai semănat în câmp; și sărbătoarea culesului, care este la sfârșitul anului, după ce ai adunat ostenelile tale din câmp.
You must observe the Festival of Harvest, the firstfruits of your labors when you sowed seed in the fields. Also you must observe the Festival of Ingathering at the end of the year, when you gather in your produce from the fields.
17 De trei ori pe an toți cei de parte bărbătească să se prezinte înaintea Domnului DUMNEZEU.
All your males must appear before the Lord Yahweh three times every year.
18 Să nu oferi sângele sacrificiului meu cu pâine dospită; nici grăsimea sacrificiului meu să nu rămână până dimineața.
You must not offer the blood from sacrifices made to me with bread containing yeast. The fat from the sacrifices at my festivals must not remain all night until the morning.
19 Primul dintre primele roade ale pământului tău, să-l aduci în casa DOMNULUI Dumnezeul tău. Să nu fierbi un ied în laptele mamei lui.
You must bring the choicest firstfruits from your land into my house, the house of Yahweh your God. You must not boil a young goat in its mother's milk.
20 Iată, trimit un Înger înaintea ta, pentru a te ține pe cale și pentru a te aduce în locul pe care l-am pregătit.
I am going to send an angel before you to guard you on the way, and to bring you to the place that I have prepared.
21 Ia seama la el și ascultă de vocea lui; nu îl provoca, fiindcă el nu va ierta fărădelegile voastre, pentru că numele meu este în el.
Be attentive to him and obey him. Do not provoke him, for he will not pardon your transgressions. My name is on him.
22 Dar dacă într-adevăr vei asculta de vocea lui și vei face tot ceea ce eu voi spune, atunci voi fi dușman dușmanilor tăi și potrivnic potrivnicilor tăi.
If you indeed obey his voice and do everything that I tell you, then I will be an enemy to your enemies and an adversary to your adversaries.
23 Pentru că Îngerul meu va merge înaintea ta și te va duce în țara amoriților și hitiților și periziților și canaaniților, hiviților și iebusiților, și îi voi stârpi.
My angel will go before you and bring you to the Amorites, Hittites, Perizzites, Canaanites, Hivites, and the Jebusites. I will destroy them.
24 Să nu te prosterni înaintea dumnezeilor lor, nici să nu le servești, nici să nu faci conform lucrării lor, ci dărâmă-i complet și sparge idolii lor în întregime.
You must not bow down to their gods, worship them, or do as they do. Instead, you must completely overthrow them and smash their stone pillars in pieces.
25 Și veți servi DOMNULUI Dumnezeul vostru și el va binecuvânta pâinea ta și apa ta; și voi înlătura boala din mijlocul tău.
You must worship Yahweh your God, and he will bless your bread and water. I will remove sickness from among you.
26 Nimic nu își va lepăda pruncii, nici nu vor fi sterpe în țara ta; numărul zilelor tale îl voi împlini.
No woman will be barren or will miscarry her young in your land. I will give you long lives.
27 Voi trimite frica mea înaintea ta și voi nimici toate popoarele la care vei ajunge și voi face pe toți dușmanii tăi să își întoarcă spatele spre tine.
I will send fear of myself on those into whose land you advance. I will kill all the people whom you meet. I will make all your enemies turn their backs to you in fright.
28 Și voi trimite viespi înaintea ta, care vor alunga pe hivit, pe canaanit și pe hitit, de dinaintea ta.
I will send hornets before you that will drive out the Hivites, Canaanites, and the Hittites from before you.
29 Nu îi voi alunga de dinaintea ta într-un an, ca nu cumva țara să devină pustie și fiarele câmpului să se înmulțească împotriva ta.
I will not drive them out from before you in one year, or the land would become abandoned, and the wild animals would become too many for you.
30 Puțin câte puțin îi voi alunga de dinaintea ta, până când te vei fi înmulțit și vei moșteni pământul.
Instead, I will drive them out little by little from before you until you become fruitful and inherit the land.
31 Și voi așeza granițele tale de la Marea Roșie până la marea filistenilor și de la deșert până la râu, căci voi preda pe locuitorii acelui pământ în mâna voastră, ca să îi alungi de dinaintea ta.
I will fix your borders from the Sea of Reeds to the Sea of the Philistines, and from the wilderness to the Euphrates River. I will give you victory over the land's inhabitants. You will drive them out before yourselves.
32 Nu fă legământ cu ei, nici cu dumnezeii lor.
You must not make a covenant with them or with their gods.
33 Nu vor locui în țara ta, ca nu cumva să te facă să păcătuiești împotriva mea; căci dacă servești dumnezeii lor, cu adevărat aceasta va fi o cursă pentru tine.
They must not live in your land, or they would make you sin against me. If you worship their gods, this will surely become a trap for you.'”
