< Exod 22 >
1 Dacă un bărbat va fura un bou, sau o oaie și îl va ucide, sau îl va vinde; va restitui cinci boi pentru un bou și patru oi pentru o oaie.
Mikhat touvin bongchal ham kelngoi ham aguhdoh'a hichu akitha ham ahilouleh akijoh doh'a ahile bongchal khat jat chu bongchal nga'a ale ding, chule kelngoi khat man dia kelngoi li alepeh ding ahi.
2 Dacă un hoț este găsit spărgând și este lovit așa că el moare, să nu se verse sânge pentru el.
Gucha chun jankah a inbang aphetvang jeh'a ama chu akimatna aki vohlih khah tah'a ahileh, hiche guchapa hinkho that pachu tolthat a kisim lou ding ahi.
3 Dacă soarele a răsărit deja peste el, să se verse sânge pentru el, pentru că el trebuia să facă restituire deplină; dacă nu are nimic, să fie vândut pentru furtul lui.
Ahinlah hiche thisoh hi sun khovah pet ahi leh vang mithat pachu tolthat a kisim ding ahi. “Ajeh chu gucha kiman chun, athil guhdoh jouse aboncha alesah kit ding ahin, a le sah joulouva ahi leh ama chu kijoh doh a athil guh ho sahna a kinei ding ahi.”
4 Dacă furtul se găsește încă viu în mâna lui, fie că este bou, sau măgar, sau oaie, să dea înapoi dublu.
Khat touvin bongchal hihen lang, Sangan hihen, Kelcha hi jong leh aguh doh sa khat ama insung neilegou lah'a aga kimatdoh khah a ahileh ajat leni'a asah kit ding ahi.
5 Dacă un bărbat va face ca un câmp sau o vie să fie păscută și va pune în ea animalul lui și îl va paște în câmpul altui om, să facă restituire din ce este cel mai bun în propriul său câmp și din ce este cel mai bun din propria sa vie.
Mihem koihile loulaija gancha alut sah'a lengpi lei ham khat gasoh aneh khah'a ahileh gancha chingtup louva loulaija alha thang jeh'a hichepa chun aloulaija gasoh phapen achu a lepeh teitei ding ahiye.
6 Dacă izbucnește foc și cuprinde spinii, așa încât clăile de grâne, sau grânele în picioare, sau câmpul ar fi mistuite cu foc, cel ce a aprins focul cu siguranță să facă restituire.
Chule Loulai meiyin ahinkah khah'a ling le khao leilah ahin kah jeng'a, chang aki at-lai leh a ki-at loulai mun lah chule loulai chu akah vam lhah jeng tah'a ahile, meihal kong pen pen chun akahvam cheng se aboncha ale sah cheh cheh ding ahiye.
7 Dacă un om va da vecinului său bani sau lucruri să le țină și ele sunt furate din casa bărbatului, dacă hoțul este găsit, să plătească dublu.
Tekahnan mi khat touvin aheng akoma sum ham thil khat koiding'a angensea ahile, hiche thil chu akoipa insung'a konna aki guhmang khah tah'a ahile hiche gucha pachu akimat matna'a athil guh chengse aboncha ajat nia alepeh cheh cheh ding ahiye.”
8 Dacă hoțul nu este găsit, atunci stăpânul casei să fie adus la judecători, pentru a se vedea dacă nu a pus mâna sa pe bunurile vecinului său.
Amavang hiche guchapa chu akimat doh kha tah louva ahile athil koipa chu alah ham alou ham ti hetchetna ding'a Pathen ang sung'a kipui lut ding ahiye.”
9 Pentru că orice fel de fărădelege, fie ea pentru bou, pentru măgar, pentru oaie, pentru haină, sau pentru orice lucru pierdut, pe care altul afirmă că este al său, cauza ambelor părți va fi adusă înaintea judecătorilor; și pe cine vor condamna judecătorii, el să plătească dublu vecinului său.
Ajeh chu kitahsan lelna chung chang kiti phot'a chu bongchal chung chang hihen, sangan chung chang hihen, kelngoi chule ponsil thua hijong le thil kiman sah chung chang thua khat touvin, “Hiche hi keima thil ahi”, hiche hi keima thil ahi titeni chung'a achu athem joh pen hetchetna ding'a Pathen ama-angsung'puilut’a umlhon ding ahi. Amani chu koipen themmo nachang'a Pathen angsung'a konna hetchet ahiteng ajatnia alepeh cheh cheh ding ahiye.”
10 Dacă un bărbat dă vecinului său un măgar, sau un bou, sau o oaie, sau orice alt animal pentru a-l ține, și acesta moare, sau este vătămat, sau dus, fără ca cineva să vadă,
Tun tekahnan mi khat touvin aheng akom khat ngansena aneija sangan ahilou le bongchal ham kelngoi ham gancha khat pen pen apeh a ahile, hichu koima muphah nalou munkhat'a akidel mang tai.”
11 Atunci un jurământ al DOMNULUI să fie între cei doi, că nu a pus mâna sa pe bunurile vecinului său; iar proprietarul acestuia să accepte și el să nu plătească.
Hitia chu aumkhah tah le ani gellhon na Pakai angsung'a kihahselna anei lhon ding ahi. Chu teng gancha neipan jong kihahselna chu anganse jeng ding hiche gancha chu asah lou ding ahi tai.”
12 Și dacă este furat de la el, să facă restituire proprietarului acestuia.
Ahinlah akoipa akonna kigumang anahi khah tah le, gancha koipan aneipa chu phatecha alepeh cheh cheh ding ahi.
13 Dacă este sfâșiat în bucăți, atunci să îl aducă pentru mărturie și el să nu plătească ceea ce a fost sfâșiat.
Gamsa hang in atha khah ahitah le hiche hetchetna chu gancha koipan jong avetsah ding, chu teng gancha koipan asah tah lou ding ahi.
14 Și dacă un bărbat împrumută ceva de la vecinul lui și acel ceva este vătămat, sau moare, proprietarul acestuia nefiind cu el, cu siguranță să plătească.
Mi khat touvin asopi khat koma gancha vaiding'a alah ham ahilou leh manchah ding hamma alah'a hiche gancha chu akisuh khah, ahilou leh athi khah tah'a ahile, hiche vang chu bat'a lapan aman phatah'a lepeh cheh cheh ding ahiye.
15 Dar dacă proprietarul acestuia este cu el, el să nu plătească; dacă este un lucru angajat, acesta a venit pentru plata lui.
Ahinlah aneipa umpet toh aki tokhah'a ahile alapa chun asah tah lou ding, manpeh ding'a avai ahi jong le avaiman toh akito sah cheh cheh ding ahitai.”
16 Și dacă un bărbat ademenește o fecioară care nu este logodită și se culcă cu ea, cu siguranță el să o înzestreze pentru a fi soția lui.
Pasal toh ki hepha loulai nungah khat chu pasal khat in ajol lhah'a alupi khah'a ahile, Pasal pan jong hiche nungahnu man chu apeh ding chuteng jia anei pai ding ahi.
17 Dacă tatăl ei refuză absolut să i-o dea, el să plătească bani corespunzător zestrei fecioarelor.
Ahinlah nungahnu pan achanu chu hiche pasalpa chu apeh nom hih beh jeng'a ahileh, a lupkhom pipa chun nungah thengho man ki khum peh jat jat bang'a apeh ding ahiye.”
18 Să nu lași o vrăjitoare să trăiască.
Nangman numei doithem kiti jong na tha jeng ding ahiye.
19 Oricine se culcă cu un animal să fie cu siguranță dat la moarte.
Chule koi hijong le gancha toh lumkhom kitiphot chu tha jeng ding ahiye.
20 Cel ce sacrifică oricărui alt dumnezeu, decât numai DOMNULUI, să fie nimicit complet.
Koi hijong leu chun Pakai kom tailouva kilhaina dang nei mihem chu tha jeng ding ahi.”
21 Nu trata rău pe străin, nici nu îl oprima, pentru că și voi ați fost străini în țara Egiptului.
Maljin kiti chu adih louva na bol louhel ding, na suhgenthei lou hel ding ahi. Ajeh chu nangho jong Egypt gamsung'a maljin ana hisa na hiuve.
22 Să nu chinuiți vreo văduvă sau vreun copil fără tată.
Meithai le chaga jeng jong nangailut ding ahi.
23 Dacă îi chinuiți în orice fel și strigă cumva către mine, eu, cu adevărat voi auzi strigătul lor;
Amaho na suhgim uva ahile amaho ka heng lama hung diu chuteng keiman amaho taona ka san ding ahi, ati.
24 Și furia mea se va încinge și vă voi ucide cu sabia; și soțiile voastre vor fi văduve și copiii voștri vor fi fără tată.
Chuteng ka lungsatna na chung uva hung lhung ding najiteo kasat lhuh gamdiu, nacha teo chaga kisoh gam ding ahiuve, ati.
25 Dacă împrumuți bani oricărui sărac de lângă tine, din poporul meu, să nu fii pentru el ca un cămătar, nici nu pune peste el camătă.
Chule na heng na kom'a um ka mite khat tou sum le pai na bat sah ahile, vaichapa chung'a chun sumkol vei tabang'in umdan lang, sum tong jeng jong ama chung'a chu nadel khum lou hel ding ahiye.
26 Dacă iei cumva haina vecinului tău pentru garanție, returnează-i-o înainte de apusul soarelui,
Naheng nakom ponsil khat tou tundoh ding'a nalah'a ahile, nisa leplhah masang'a hiche ponsil chu aneipa na ga lepeh ding ahi.
27 Pentru că doar aceasta îi este acoperitoare, îi este haină pentru pielea lui: în ce va dormi el? Și se va întâmpla când strigă către mine, că îl voi auzi, pentru că eu sunt cu har.
Ajeh chu aman hiche bou chu tahsa ponsilla anei ahin, pondang silla imutpi ding anei louva ahin ipi pon akisil ding ham? Keima heng'a hungtao khata henlang hile keiman amachu kangaipeh teitei ding ahi ajeh chu keima hi milainat pi jing kahi,” ati.
28 Să nu ocărești dumnezeii, nici să nu blestemi pe conducătorul poporului tău.
Pathen dou mah nasei thei lou ding chule namite lah'a vaihompa jeng jong gaosapna nabol lou ding ahi.
29 Nu întârzia să oferi din primele tale roade culese și din musturile tale, întâiul născut dintre fiii tăi dă-mi-l mie.
Na lhosoh ga le na lengpi gasoh chengse chu lungopkaina neilou hel'a nakat doh jing ding, nachapate lah'a apeng masapen chu keima ding'a na todoh ding ahi, ati.
30 Tot așa să faci cu boii tăi și cu oile tale: șapte zile să fie cu mama lui; în ziua a opta dă-mi-l mie.
Na bongchal le na kelngoi jeng jong hitia chu nabol ding, hiche gancha nou chu nisagi sung'a ahonsung umden jeng ding, ahinlah niget lhin niteng le keima neipeh doh ding ahiye.
31 Și fiți oameni sfinți pentru mine; nu mâncați vreo carne sfâșiată, de fiare în câmp; aruncați-o la câini.
Nangho hi na boncha uva keima dia thensosa mitheng nahi diu chule gamlah'a sahang'in atha sa kiti jong naneh lou hel diuva ahi. Hiche tabang ho chu uicha te neh ding'a napeh diu ahiye.