Exod 21
1 Și acestea sunt judecățile pe care le vei pune înaintea lor.
“Hicheng se hi Israel mite chon'na ding dan ahiye.
2 Dacă tu cumperi un servitor evreu, el va servi șase ani, și în anul al șaptelea va ieși liber pe gratis.
“Hebrew mi soh ding'a na choh teng le, amachun kumgup sungse'a sohna chu atoh jing ding, kumsagi ahung lhin teng vang le soh'a kivul michu chamlhat chang ding che ding ahitai,” ati.
3 Dacă a intrat singur, va ieși singur; dacă a fost căsătorit, atunci soția lui va ieși cu el.
“Soh'a pangpa chu amachang seh seh bou ahileh, amabou kile ding Chule, jineisa ahi khah tah le, ajinu jaona anilhon'na kilhon doh lhon ding ahi.”
4 Dacă stăpânul lui i-a dat o soție și ea i-a născut fii sau fiice, soția și copiii ei vor fi ai stăpânului ei, iar el va ieși singur.
“Hiche sohpa chu apupan ji aholpeh'a ahile, achate sese leh sohpa jinu chu apupa chang ding, ajona teng le sohpa chu achang seh'a che ding ahi.”
5 Și dacă servitorul va spune pe față: Iubesc pe stăpânul meu, pe soția mea și pe copiii mei; nu voi ieși liber;
Ahinlah sohpa chu hitia asei ding, ka pupa ahin ka jinu chule ka chate abonchauvin kalha ngaijin,’ chamlhat chang din che da jeng ing'e tia aseija,
6 Atunci stăpânul lui îl va duce la judecători; de asemenea îl va duce la ușă sau la ușorul ușii; și stăpânul lui să îi găurească urechea cu o sulă; și îi va servi pentru totdeauna.
Hichepa chu apupan Pathen heng'a ahin puiding, hiche asohpa chu kotphung gei hihen kotphung khom chang hijongh leh ahin puija, chuteng apupan thihtul khat'a asohpa bilkol a vuhom peh ding, hiche teng chule sohpa chun nilhum keija apupa kin'a kisa lal ding ahiye.
7 Și dacă un bărbat își vinde fiica să fie servitoare, ea nu va ieși așa cum ies servitorii.
Pasal khat bang chun achanu soh ding'a akijoh doh ding'a ahile, amanu chu soh pasal ho bang'a kisol doh lou ding ahi.
8 Dacă ea nu place stăpânului ei, care a logodit-o cu el, atunci el o va lăsa să fie răscumpărată; dar nu va avea nicio putere să o vândă unei națiuni străine, fiindcă s-a purtat înșelător cu ea.
Hiche sohnu chun apupa lunglhaina mong mong aboldoh jou lou ding'a ahile, apupan jong mi dang akilhat doh sah thei jeng ding, apupan hiche sohnu chu kitahna nei louvin anabol tan ahile amanu chu apupan jong gamchom ma joh doh son nading ima agel lou ding ahi.
9 Iar dacă el a logodit-o cu fiul său, el se va purta cu ea după obiceiul fiicelor.
“Ahinlah hiche sohnu chu apupan achapa sohnu a pang ding a agella ahile amanu chu achanu ngai ngai banga bol ding ahiye.”
10 Iar dacă îi ia o altă soție, mâncarea ei, haina ei și dreptul ei de soție, el nu le va micșora.
“Ibang khat a achapa chun amading'a ji achom akipui khah tah a ahile, sohnu chu aji hina'a an-neh ding, sil-le-chen ding leh athaneina ima asuhnem peh chom lou ding ahi.”
11 Și dacă nu îi face acestea trei, atunci ea va ieși liberă, fără bani.
“Asohnu dinga chu hicheng thum hochu abolpeh louva ahile, asohnu chun bat ima neilouva sum jong pelouva adalhah jeng thei ding ahi.”
12 Cel ce lovește un om și acesta moare, să fie cu siguranță dat la moarte.
“Khat touvin midang chun'a akhut alha khah'a ahile, akhut lhapa chu tha teitei ding ahi.”
13 Și dacă un bărbat nu stă la pândă, ci Dumnezeu îl dă pe acela în mâna lui, atunci îți voi rândui un loc în care el să fugă.
“Ahinlah kihetkhelna maimaija konna ahile, hichu Pathen in amosah lou ding, keiman nangma munding kasem pehsa nahiye atia ahile hiche laimuna chu mivolihpa jamlut'a kihuh hing thei ding ahi.”
14 Dar dacă un om vine cu intenție asupra aproapelui său ca să îl ucidă cu vicleșug, ia-l de la altarul meu, ca el să moară.
“Amavang, khat touvin aloipa hamkhat chu atha jeng'a ahile, hiche mithat pachu keima maicham phung'a konna tha ding'a napuidoh ding ahi, ati.”
15 Și cel ce lovește pe tatăl său, sau pe mama sa, să fie cu siguranță dat la moarte.
“Koi hile, anuham apa ham vo'a achung'a khut lha aumma ahile ama chu tha jeng ding ahi.”
16 Și cel ce fură un om și îl vinde, sau dacă va fi găsit în mâna lui, să fie cu siguranță dat la moarte.
“Mihem gumang aum'a, amiguhpa bang chu ana johdoh tah'a chule akomma ana um nah laiya, akomma aum pet hichu amatoh kimudoh khom hijong leh, akimu doh pachu tha jeng ding ahiye.”
17 Și cel ce blestemă pe tatăl său, sau pe mama sa, să fie cu siguranță dat la moarte.
“Koiman anu apa a engbol thei lou ding amavang anu engbol mihem chu tha jeng ding ahiye.”
18 Și dacă oamenii se ceartă și unul lovește pe altul cu o piatră, sau cu pumnul și el nu moare, dar cade la pat,
“Tun, Pasal khat le pasal khat akinah a, khatpan jong khat pachu song tum'a asuh ham akhut tumma akhet hamma ahile hiche amisuh pachu thipei dehlouva ahile jalkhun anga ding ahi.”
19 Dacă el se ridică din nou și umblă pe afară sprijinit în toiagul său, atunci cel ce l-a lovit va fi achitat; numai că el va plăti pentru timpul lui pierdut și îi va face să fie complet vindecat.
“Ahinlah alhupa chu ahung kitho doh'a tenggol mangcha a ava le theiya ahile, ama anasukhapa chu achungchang kisutheng thei ding, anat nasung'a aki jenna phat mansah chengse alepeh ding chule ajen dam sel ding ahiye.”
20 Și dacă un bărbat lovește pe servitorul său, sau pe servitoarea sa, cu un toiag și acesta moare sub mâna lui, să fie cu siguranță pedepsit.
“Mihem khat touvin asohpa ham asohnu ham chung'a khut alha'a athikhah a ahile, soh neipa chu thina chang ding ahiye.”
21 Cu toate acestea, dacă el continuă să trăiască o zi sau două, să nu fie pedepsit, pentru că el este banul lui.
“Ahinlah hiche soh kijep penchu nikhat ahilou le nini sung'a adam theng tah'a ahile, sohchung'a khut lha mihem chu thina chang lou ding ahiye. Ajeh chu soh kivul michu ama nei gou khat ahi.”
22 Dacă oamenii se ceartă și rănesc o femeie însărcinată, așa încât rodul ei iese din ea și totuși nu urmează vătămare, el să fie pedepsit cu siguranță, conform cu ceea ce soțul femeii va așeza peste el; și va plăti așa cum judecătorii hotărăsc.
“Tun tekah nan, Pasal khat le pasal khat akinah tan, numei naovop lai chu asuh khah tah lhonna anaovop chu kisuhmo'a aphat louva ahungpot doh khah tah le, numeinu suhkha penpen chu ajipan jong anop channa aman adel khum jeng thei ahi. Ahinlah apeh ding chengse chu thutan vaihom hon aphatsah peh'u angaiye.”
23 Și dacă urmează vreo vătămare, atunci vei da viață pentru viață,
“Amavang numeinu kisuklhahna khonung'a ahung nat khat tah ahile: hiche hinkho khel ding'a chu hin kho khat ma lepeh ding ahi.”
24 Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior,
Mitchang khella michang hiding, haa khella haa hiding, khut khel la khut hiding, keng khel la kengg na peh ding ahi,
25 Arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie.
Meiyin akah'a ahile meikah jeh'a meiya nale peh ding, kimavo jeh'a namavoa chule kijep jeh'a chu nale jep jeng ding ahi, ati.
26 Și dacă un om lovește ochiul servitorului său, sau ochiul servitoarei sale, astfel încât acesta piere, îl va lăsa să plece liber pentru ochiul lui.
“Mihem koitobang khat chun asohpa ahilou leh asohnu ham mit asuh khah peh'a ahile, hiche soh chu amit adam loutah jeh'a chamlhat ding'a asol doh jeng ding ahiye.”
27 Și dacă îi zboară dintele servitorului său, sau dintele servitoarei sale, îl va lăsa să plece liber pentru dintele său.
“Soh goiya pang pan jong asohnu ham, asohpa ham khat achu ahaa asuhlhoi peh a hile, ahaa asuh lhopipeh tah jeh'a hiche sohpa ham sohnu ham chu chmalhat chansah ding'a asol doh ding ahitai.”
28 Dacă un bou împunge un bărbat sau o femeie, astfel încât ei mor, atunci boul să fie cu siguranță ucis cu pietre iar carnea sa să nu fie mâncată; dar proprietarul boului să fie achitat.
“Bongchal khattou vin numei ham pasal ham khat chu aki'a ahin pihlih khah'a ahile, hiche bongchal chu song'a selih jeng ding ahiye. Amavang bongsa chu koiman aneh theilou ding chuteng bong neipa ding'a achungchang thu kisutheng ahitai,” ati.
29 Dar dacă boul era cunoscut mai demult că împunge cu coarnele lui și i-a fost făcut cunoscut proprietarului, iar acesta nu l-a ținut înăuntru și boul a ucis un bărbat sau o femeie, boul să fie ucis cu pietre și proprietarul lui de asemenea să fie dat la moarte.
“Ahinlah hiche bongchal chun masang kisanna mihem dang ana pihlih sa ahileh, aneipa jeng'in jong anahsah lou ahitah leh, hiche bongchal in jong numei ham pasal ham chu aki a apihlih khah'a ahileh, bongchal chu thadoh jeng ding chule aneipa jeng jong anigel la tha teitei lhon ding ahiye.”
30 Și dacă i se va impune o sumă de bani, atunci el va da pentru răscumpărarea vieții sale orice îi este impus.
Amavang athipa chu longlhat na ding'a aki peh doh'a ahile, aki pehdoh sah jatchu aman jong long lhatna ding'a apeh ding ahi.”
31 Fie că boul a împuns un fiu, sau a împuns o fiică, îi va fi făcut conform cu această judecată.
“Hiche bongchal chun numei ham pasal ham khat ahin peh lih khah bang le, hiche gancha neipa chu dan kisem dungjuija kitham gah ding ahi.”
32 Dacă boul va împinge un servitor sau o servitoare, proprietarul va da stăpânului lor treizeci de șekeli de argint și boul să fie ucis cu pietre.
“Bongchal chun soh numeija pang ham pasal ham khat chu ahin pihlih bang leh, bongchal neipan jong sohneipa chu dangka shekel somthum apeh teitei ding chule hiche bongchal chu song'a aselih pai jeng ding ahi.”
33 Și dacă un om va deschide o groapă, sau dacă un om va săpa o groapă și nu o acoperă și un bou sau un măgar cade în ea,
“Tekah nan mikhat chun kokhuh khah bit louva adalhah jeng'a chule hiche kokhuh sin kikhah bit louva adalhah'a sangan ham bongchal ham kokhuh'a alhah lut'a athi den tah'a ahileh,
34 Proprietarul gropii îl va plăti și va da bani proprietarului acelora; și vita moartă va fi a lui.
“Kokhuh neipan jong aphat toh kitoh chatna asem phat ding, gancha neipa jong sum apeh ding, a gancha pohlih vang chu ama chang ding ahi.”
35 Și dacă boul unui bărbat vatămă boul altuia, astfel încât moare, atunci vor vinde boul viu și vor împărți banii de la el; și boul mort de asemenea ei îl vor împărți.
“Mihem khat bongchal chun mi dang khat bongchal a suhkhah a asuh khah bongchal chu athi jeng'a ahile, bong nei ten jong hiche bong chal athinai louchu akijoh doh diu aki johdohna man vang chu kihom lhon ding, hiche bongchal thisa jeng jong chu aman kihom lhon ding ahi.”
36 Și dacă este cunoscut că acel bou obișnuia să împingă mai demult iar proprietarul lui nu l-a ținut înăuntru, el cu siguranță va plăti bou pentru bou; și boul mort va fi al lui.
“Ahinlah hiche bongchal chun masang jeng'ajong gancha dang ana pihlih jeng'a ahile, aneipa jeng in jong ahilchahsa ahi a chule ngaisah'a akoi louva ahile, anei pan jong bongchal thi chu bongchal khat mama'a alesah ding, bongchal thisa vang chu ama chang teitei ding ahiye.”
