< Exod 20 >
1 Și Dumnezeu a vorbit toate aceste cuvinte, spunând:
Eka Nyasaye nowuoyo kowacho niya,
2 Eu sunt DOMNUL Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului, afară din casa robiei.
“An e Jehova Nyasaye ma Nyasachu mane ogolou e piny Misri, ka uwuok e piny mane unie wasumbini.
3 Să nu ai alți dumnezei în afară de mine.
“Kik ubed gi nyiseche mamoko e nyima.
4 Să nu îți faci niciun chip cioplit, sau vreo asemănare a oricărui lucru care este în cer deasupra, sau care este în pământ dedesubt, sau care este în apa de sub pământ;
Kik ulos nyasaye milamo maket gi kido moro amora e polo malo kata e piny mwalo, kata e bwo pi.
5 Să nu te prosterni lor, nici să nu le servești, fiindcă eu, DOMNUL Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, pedepsind nelegiuirea părinților peste copii până la a treia și a patra generație a celor ce mă urăsc;
Kik ukulrunegi piny; bende kik ulamgi; nimar An, Jehova Nyasaye ma Nyasachu, An Nyasaye ma janyiego, kendo akumo nyithindo nikech richo mar wuonegi chakre tiengʼ mar adek nyaka tiengʼ mar angʼwen mar jogo mamon koda,
6 Și arătând milă la mii dintre cei ce mă iubesc și țin poruncile mele.
to anyiso hera ni tienge gana gi gana mar jogo mohera kendo morito chikena.
7 Să nu iei în deșert numele DOMNULUI Dumnezeul tău, fiindcă DOMNUL nu îl va ține nevinovat pe cel ce ia în deșert numele lui.
Kik uti gi nying Jehova Nyasaye ma Nyasachu e yo ma ok owinjore, nimar Jehova Nyasaye ok nongʼwon ne ngʼato angʼata matiyo gi nyinge e yo marach.
8 Adu-ți aminte de ziua sabatului, ca să o sfințești.
Rituru chiengʼ Sabato kendo ukete obed maler.
9 Lucrează șase zile și fă toată munca ta,
Tiuru kuom ndalo auchiel kendo uti tijeu duto,
10 Dar a șaptea zi este sabatul DOMNULUI Dumnezeul tău: în ea să nu faci nicio lucrare, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici servitorul tău, nici servitoarea ta, nici vita ta, nici străinul tău care este înăuntrul porților tale;
to chiengʼ mar abiriyo en Sabato ne Jehova Nyasaye ma Nyasachu. Chiengʼno ok unutim tich moro amora, bed ni un kata yawuotu kata nyiu kata jotiju machwo kata jotiju mamon kata jambu kata jodak manie dieru.
11 Căci în șase zile DOMNUL a făcut cerul și pământul, marea și tot ce este în ele și s-a odihnit în a șaptea zi, pentru aceasta DOMNUL a binecuvântat ziua sabatului și a sfințit-o.
Nimar kuom ndalo auchiel Jehova Nyasaye nochweyo polo gi piny, gi nembe kaachiel gi gik moko duto manie igi, to noyweyo chiengʼ mar abiriyo. Kuom mano Jehova Nyasaye nogwedho chiengʼ Sabato mi okete maler.
12 Onorează pe tatăl tău și pe mama ta, ca zilele tale să fie lungi în țara pe care ți-o dă DOMNUL Dumnezeul tău.
Luor wuonu gi minu mondo udagi amingʼa e piny ma Jehova Nyasaye ma Nyasachu miyou.
16 Să nu aduci mărturie falsă împotriva aproapelui tău.
Kik ihang wach ne wadu.
17 Să nu poftești casa aproapelui tău, să nu poftești soția aproapelui tău, nici servitorul lui, nici servitoarea lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici orice lucru care este al aproapelui tău.
Kik igomb od wadu. Kik igomb chi wadu kata jatije ma wuowi kata jatije ma nyako, kata rwadhe kata pundane kata gire moro amora.”
18 Și tot poporul a văzut tunetele și fulgerele și sunetul trâmbiței și muntele fumegând; și când poporul a văzut acestea, s-au îndepărtat și au stat departe.
Kane oganda oneno mil polo gi mor polo kendo owinjo ywak turumbete mi gineno ka got otimo iro, luoro nomakogi. Negisudo gichien
19 Și i-au spus lui Moise: Vorbește tu cu noi și vom asculta, dar să nu vorbească Dumnezeu cu noi, ca nu cumva să murim.
mi giwachone Musa niya, “Wuo kodwa in iwuon to wabiro winjo. Kik iwe Nyasaye wuo kodwa nono to wabiro tho.”
20 Și Moise a spus poporului: Nu vă temeți, pentru că Dumnezeu a venit pentru a vă încerca și ca temerea lui să fie înaintea fețelor voastre, ca să nu păcătuiți.
Musa nowacho ne oganda niya, “Kik ubed maluor. Nyasaye osebiro mondo otemu mondo omi usik kuluore kendo mondo kik utim richo.”
21 Și poporul a stat departe, iar Moise s-a apropiat de întunericul gros unde era Dumnezeu.
Ogandano nochungʼ gichien ka Musa to ne ochomo bor polo kama Nyasaye ne nitie.
22 Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Astfel să spui copiilor lui Israel: Ați văzut că am vorbit cu voi din cer.
Eka Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya, “Nyis jo-Israel kama: ‘Useneno un uwegi ni asewuoyo kodu ka aa e polo.
23 Nu faceți dumnezei de argint alături de mine, nici să nu vă faceți dumnezei de aur.
Kik ulos nyiseche manono mondo opiem koda; bende kik ulos nyiseche mag kido mag fedha kata dhahabu.
24 Fă-mi un altar de pământ și sacrifică pe acesta ofrandele tale arse și ofrandele tale de pace, oile tale și boii tăi; în toate locurile unde voi pune amintirea numelui meu voi veni la tine și te voi binecuvânta.
“‘Losnauru kendo mar misango mochwe gi lowo kendo timieuru misenginiu miwangʼo pep kod mag lalruok gi rombeu gi dieu kod dhou. Kinde moro amora ma amiyo nyinga oyudo duongʼ, to anabi iru mi agwedhu.
25 Și dacă îmi vei face un altar de piatră, să nu îl zidești din piatră cioplită; căci dacă ridici unealta ta asupra acesteia, l-ai profanat.
Ka ulosona kendo mar misango mar kite, to kik ugere gi kite mopa, nimar ubiro miyo kendono bedo mogak ka utiyoe gi gige payo kite.
26 Nici nu urca pe trepte la altarul meu, ca să nu fie descoperită goliciunea ta pe acesta.
Kendo kik udhi e kendona mar misango ka uwuotho e kuonde motingʼore ma iidhogo malo, dipo ka dugu onenorene.’