Exod 14
1 Și DOMNUL i-a spus lui Moise, zicând:
Eka Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya;
2 Vorbește copiilor lui Israel, să se întoarcă și să își așeze tabăra înainte de Pi-Hahirot, între Migdol și mare, înainte de Baal-Țefon; înaintea acestuia vă veți așeza tabăra, lângă mare.
“Nyis jo-Israel oduogi mondo gibuor machiegni gi Pi Hahiroth mantie e kind Migdol gi nam. Gibiro bworo machiegni gi nam, mochomore gi Baal Zefon.
3 Pentru că Faraon va spune despre copiii lui Israel: Ei s-au încurcat în țară, pustia i-a cuprins.
Farao biro paro kowacho ni, ‘Jo-Israel digni e piny korwenyo e thim.’
4 Și voi împietri inima lui Faraon, astfel că îi va urmări; și voi fi onorat prin Faraon și prin toată oștirea lui; ca Egiptenii să știe că eu sunt DOMNUL. Și au făcut așa.
Abiro miyo chuny Farao bedo mapek, mi owuogi kolawo jo-Israel. To abiro yudo duongʼ ne an awuon kuom Farao kaachiel gi jolwenje duto, eka jo-Misri nongʼe ni an Jehova Nyasaye.” Eka jo-Israel notimo kamano.
5 Și i s-a spus împăratului Egiptului că poporul a fugit; și inima lui Faraon și a servitorilor săi s-a întors împotriva poporului și au spus: De ce am făcut aceasta, lăsând pe Israel să plece de la servirea noastră?
Kane onyis ruodh Misri ni jogo osedhi, Farao gi jodonge noloko pachgi kuom jo-Israel mi giwacho niya, “Angʼo ma wasetimoni? Waseweyo jo-Israel odhi kendo tije ma yande gitiyonwa orumo!”
6 Și el și-a pregătit carul și a luat poporul său cu el;
Eka ne oikne geche mar jolweny, bangʼe nokawo jolweny mage.
7 Și a luat șase sute de care alese și toate carele Egiptului și căpetenii peste fiecare din ele.
Nokawo geche mia auchiel mabeyo mag lweny, kod geche mamoko mag jo-Misri ka moro ka moro nigi jatend lweny.
8 Și DOMNUL a împietrit inima lui Faraon, împăratul Egiptului, și a urmărit pe copiii lui Israel; și copiii lui Israel au ieșit cu mână înaltă.
Jehova Nyasaye nomiyo chuny Farao ma ruodh Misri odoko matek, mi nolawo jo-Israel mane wuotho ka gin gi chir.
9 Dar Egiptenii i-au urmărit, toți caii și carele lui Faraon și călăreții lui și oștirea lui și i-a ajuns, așezând tabăra lângă mare, în apropiere de Pi-Hahirot, înainte de Baal-Țefon.
Jo-Misri kod farese Farao gi gechegi, gi joidh farese kod jolweny nolawo jo-Israel mi gijukogi ka gibworo e bath nam machiegni gi Pi Hahiroth mochomore gi Baal Zefon.
10 Și când Faraon s-a apropiat, copiii lui Israel și-au ridicat ochii și, iată, egiptenii mărșăluiau după ei; și au fost grozav de înspăimântați; și copiii lui Israel au strigat către DOMNUL.
Kane Farao ochopo machiegni kodgi, jo-Israel notingʼo wangʼ-gi mi gineno ka jo-Misri lawogi. Luoro nomakogi mi giywakne Jehova Nyasaye.
11 Și i-au spus lui Moise: Pentru că nu sunt morminte în Egipt ne-ai luat tu pentru a muri în pustie? Pentru ce te-ai purtat astfel cu noi, pentru a ne scoate din Egipt?
Negiwacho ni Musa niya, “Ne onge kuonde yiko mane inyalo yikwae e piny Misri momiyo ikelowa e thim ka mondo wathoe? En angʼo ma isetimonwani kuom golowa e piny Misri?
12 Nu este acesta cuvântul pe care ți l-am spus în Egipt, zicând: Lasă-ne în pace, să servim egiptenilor? Pentru că ar fi fost mai bine să servim egiptenilor, decât să murim în pustie.
Donge ne wanyisi e piny Misri ni, ‘Wewa, mondo watine jo-Misri?’ Dine bernwa tiyo ni jo-Misri moloyo tho e thim!”
13 Și Moise a spus poporului: Nu vă temeți, stați liniștiți și veți vedea salvarea DOMNULUI, pe care el v-o va arăta astăzi; căci egiptenii pe care i-ați văzut astăzi, nu îi veți mai vedea niciodată, pentru totdeauna.
Musa nodwoko ogandano niya, “Kik ubed maluor. Chungʼuru motegno eka ubiro neno resruok ma Jehova Nyasaye biro kelonu kawuono. Jo-Misri ma uneno kawuononi ok unuchak une kendo.
14 DOMNUL va lupta pentru voi, dar voi stați liniștiți.
Jehova Nyasaye biro kedonu; owinjore ubed gi kwe.”
15 Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Pentru ce strigi către mine? Vorbește copiilor lui Israel să meargă înainte;
Eka Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya, “Angʼo momiyo uywakna? Nyis jo-Israel mondo odhi nyime giwuoth.
16 Dar ridică-ți toiagul și întinde-ți mâna peste mare și despic-o; și copiii lui Israel vor merge pe uscat prin mijlocul mării.
Tingʼ ludhi malo kendo irie badi ewi nam mondo ipog pige eka jo-Israel ongʼad nam kawuotho e lowo motwo.
17 Și eu, iată, eu voi împietri inimile egiptenilor și îi vor urmări; și îmi voi aduce onoare prin Faraon și prin toată oștirea sa, prin carele sale și prin călăreții săi.
Abiro keto chuny jo-Misri doko matek mondo gilaw bangʼ-gi nyaka ei nam. Kendo abiro yudo duongʼ kuom Farao kaachiel gi jolweny gi geche lwenje kod joidh faresene.
18 Și egiptenii vor ști că eu sunt DOMNUL, când mi-am adus onoare prin Faraon, prin carele sale și prin călăreții săi.
Jo-Misri biro ngʼeyo ni an Jehova Nyasaye ka ayudo duongʼ kuom Farao gi gechene kod joidh faresene.”
19 Și îngerul lui Dumnezeu, care mergea înaintea taberei lui Israel, s-a mutat și s-a dus în spatele lor; și stâlpul de nor s-a mutat de dinaintea feței lor și a stat în spatele lor;
Eka Malaika mar Nyasaye, mane osebedo kotelo e nyim jolwenj jo-Israel, nodok chien bangʼ jo-Israel. Bor polo bende ne osudo machiegni e nyim jo-Israel mi odok ka ngʼegi,
20 Și a venit între tabăra egiptenilor și tabăra lui Israel; și a fost un nor și întuneric pentru ei, dar dădea lumină noaptea pentru aceștia; așa că nu s-au apropiat unii de alții toată noaptea.
ka ochungʼ e kind jolwenj jo-Misri kod jo-Israel. Otienono duto bor polono nokelo mudho ne konchiel to komachielo nokelo ler; omiyo onge oganda mane osudo machiegni gi machielo otienono duto.
21 Și Moise și-a întins mâna peste mare; și DOMNUL a făcut ca marea să meargă înapoi printr-un puternic vânt din est toată noaptea aceea și a făcut marea pământ uscat și apele au fost despicate.
Eka Musa norieyo bade ewi nam, kendo otienono duto Jehova Nyasaye notugo yamo ma aa yo wuok chiengʼ mopogo pi nyadiriyo mi kanyo olokore lowo motwo. Pige nopogore,
22 Și copiii lui Israel au mers în mijlocul mării pe pământ uscat; și apele le erau un zid pe partea dreaptă a lor și pe partea stângă a lor.
kendo jo-Israel nongʼado nam kawuotho e lowo motwo, ka pi ogingore e bathgi korachwich gi koracham.
23 Și egiptenii i-au urmărit și au intrat după ei în mijlocul mării, toți caii lui Faraon, carele sale și călăreții săi.
Jo-Misri nolawogi kendo farese Farao duto gi gechene kaachiel gi joidh gechene nolawogi nyaka ei nam.
24 Și s-a întâmplat, că în garda dimineții, DOMNUL a privit spre oștirea egiptenilor prin stâlpul de foc și de nor și a tulburat oștirea egiptenilor.
Kane piny dwaro yawore Jehova Nyasaye nonenogi gie ligek mach, mine omiyo jolwenj jo-Misri odigni.
25 Și a scos roțile de la carele lor, ca ei să le conducă cu greutate; așa că egiptenii au spus: Să fugim de la fața lui Israel, pentru că DOMNUL luptă pentru ei împotriva egiptenilor.
Nomiyo tiende gechegi owuok mine ok ginyal riembogi. Eka jo-Misri nowacho niya, “Waringuru waa kuom jo-Israel! Jehova Nyasaye ema kedonegi kod jo-Misri.”
26 Și DOMNUL i-a spus lui Moise: Întinde-ți mâna peste mare, ca apele să vină înapoi peste egipteni, peste carele lor și peste călăreții lor.
Eka Jehova Nyasaye nowacho ne Musa niya, “Rie badi e nam mondo pi oum jo-Misri gi gechegi kod joidh faresegi.”
27 Și Moise și-a întins mâna peste mare și marea s-a întors la puterea ei când a apărut dimineața; și egiptenii au fugit de dinaintea acesteia; și DOMNUL a doborât pe egipteni în mijlocul mării.
Musa norieyo bade e nam kendo ka piny ne oyawore, to nonwangʼo ka pi osedok e wangʼe. Jo-Misri ne ringo kochomo dier nam, kendo Jehova Nyasaye noywerogi gi pi nyaka ei namno.
28 Și apele s-au întors și au acoperit carele și călăreții, chiar toată oștirea lui Faraon care a intrat în mare după ei; nu a rămas nici măcar unul dintre ei.
Pi nogingore kadok kare kendo noimo geche gi joidh farese gi jolweny Farao duto mane olawo jo-Israel nyaka e nam. Onge kata achiel kuomgi mane otony.
29 Dar copiii lui Israel au umblat pe pământ uscat în mijlocul mării; și apele le erau un zid de partea lor dreaptă și de partea lor stângă.
Jo-Israel to nongʼado nam kawuotho e lowo motwo, ka pi ogingore e bathgi korachwich gi koracham.
30 Astfel DOMNUL a salvat pe Israel în acea zi din mâna egiptenilor; și Israel a văzut egiptenii morți pe țărmul mării.
Chiengʼno Jehova Nyasaye noreso Israel e lwet jo-Misri, kendo Israel noneno ka jo-Misri otho e dho nam.
31 Și Israel a văzut acea măreață lucrare pe care DOMNUL a făcut-o asupra egiptenilor; și poporul s-a temut de DOMNUL și l-a crezut pe DOMNUL și pe servitorul său Moise.
Bangʼ ka jo-Israel noseneno teko maduongʼ mane Jehova Nyasaye onyiso kokedo gi jo-Misri, oganda noluoro Jehova Nyasaye kendo negiketo genogi kuome kaachiel gi kuom Musa jatichne.
