Exod 12
1 Și DOMNUL le-a spus lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului, spunând:
A i korero a Ihowa ki a Mohi raua ko Arona i te whenua o Ihipa, i mea,
2 Această lună va fi pentru voi începutul lunilor; aceasta va fi prima lună a anului pentru voi.
Ko tenei marama hei marama timatanga ki a koutou: hei timatanga tenei mo nga marama o to koutou tau.
3 Vorbiți întregii adunări a lui Israel, spunând: În ziua a zecea a acestei luni își vor lua un miel, fiecare bărbat, conform cu casa părinților lor, un miel pentru o casă;
Korero ki te huihuinga katoa o Iharaira, mea atu, Hei te tekau o nga ra o tenei marama, me tango he reme ma ratou e tenei, e tenei, kia rite ki nga whare o nga matua, he whare, he reme:
4 Și dacă este casa prea mică pentru acest miel, să îl ia și vecinul său de lângă casa lui conform cu numărul sufletelor; fiecare conform cu mâncarea lui să vă faceți socoteala pentru miel.
A, ki te tokoouou te whare mo te reme, ma raua ko tona hoa noho tata ki tona whare e tango, kia rite ki te tokomaha o nga tangata; whakaritea te tokomaha o nga tangata mo te reme ki te kai a tenei, a tenei.
5 Mielul vostru să fie fără cusur, o parte bărbătească de un an; să îl luați dintre oi sau dintre capre;
Kei whai koha ta koutou reme, hei te toa, hei te tautahi; tangohia mai i nga hipi, i nga koati ranei:
6 Și să îl păstrați până în a paisprezecea zi a lunii acesteia; și întreagă mulțimea adunării lui Israel să îl înjunghie seara.
A me tiaki e koutou taea noatia te tekau ma wha o nga ra o tenei marama: a ma te huihui katoa o to Iharaira whakaminenga e patu i te ahiahi.
7 Și să ia din acest sânge și să lovească sângele pe cei doi ușori și pe pragul de sus al ușii caselor, în care îl vor mânca.
A me tango e ratou tetahi wahi o nga toto, ka ta atu ai ki nga pou e rua, ki te korupe hoki o te tatau o nga whare e kainga ai tena mea e ratou.
8 Și să mănânce carnea în acea noapte, friptă cu foc și azime; și cu ierburi amare să îl mănânce.
A me kai te kikokiko i taua po ano, he mea tunu ki te ahi, he taro rewenakore hoki; he puwha kawa hoki ta ratou e kinaki ai ki taua mea.
9 Nu îl mâncați crud, nici fiert de loc în apă, ci fript cu foc; capul lui cu picioarele lui și cu măruntaiele lui.
Kaua tetahi wahi e kainga matatia, he mea kohua ranei ki te wai, engari kia tunua ki te ahi; ko tona pane, ko ona waewae, me ona whekau.
10 Și să nu lăsați nimic să rămână din el până dimineața; și ceea ce rămâne din el până dimineața să îl ardeți cu foc.
Kaua hoki e whakatoea tetahi wahi ona ki te ata; a, ko te wahi ona e toe ki te ata, tahuna ki te ahi.
11 Și astfel să îl mâncați; cu coapsele voastre încinse, sandalele voastre în picioarele voastre și toiagul vostru în mâna voastră; și să îl mâncați în grabă; acesta este paștele DOMNULUI.
A me penei ta koutou kai i taua mea; kia whitikiria o koutou hope, hei o koutou waewae o koutou hu, ko a koutou tokotoko hoki ki o koutou ringaringa; kia hohoro hoki te kai: ko te kapenga hoki a Ihowa tena.
12 Pentru că voi trece prin țara Egiptului în această noapte și voi lovi pe toți întâii-născuți din țara Egiptului, deopotrivă om și animal; și împotriva tuturor dumnezeilor Egiptului voi face judecată: Eu sunt DOMNUL.
Ta te mea ka tika ahau ra waenganui o te whenua o Ihipa i taua po, ka patu hoki i nga matamua katoa i te whenua o Ihipa, i te tangata a tae iho ana ki te kararehe; a ka puta aku whakawa ki nga atua katoa o Ihipa: ko Ihowa ahau.
13 Și sângele vă va fi semn pe casele unde voi sunteți; și când eu văd sângele, voi trece peste voi; și când lovesc țara Egiptului, plaga nu va fi peste voi, ca să vă nimicească.
A hei tohu mo koutou te toto i nga whare e noho ai koutou; a, ka kite ahau i te toto, ka kape ahau i a koutou, e kore ano hoki te whiu e pa ki a koutou hei whakamate, ina patu ahau i te whenua o Ihipa.
14 Și această zi să vă fie pentru amintire; și să o țineți ca sărbătoare DOMNULUI prin toate generațiile voastre; să o țineți ca sărbătoare printr-o rânduială pentru totdeauna.
A, hei whakamaharatanga mo koutou tenei ra; hei konei koutou tuku ai i te hakari ki a Ihowa, tuku iho ki o koutou whakatupuranga; ko te ture tenei ake nei, ake nei, kia hakaritia e koutou tenei ra.
15 Șapte zile să mâncați azime; chiar din prima zi să scoateți dospeala afară din casele voastre, pentru că oricine mănâncă pâine dospită din prima zi până în a șaptea zi, acel suflet va fi stârpit din Israel.
E whitu nga ra e kai ai koutou i te taro rewenakore; hei te ra tuatahi ano ka whakakorea ai te rewena o o koutou whare; ta te mea ki te kai tetahi i te taro rewena i te ra tuatahi, a taea noatia te whitu o nga ra, ka hatepea atu taua wairua i ro to i a Iharaira.
16 Și în prima zi să fie o adunare solemnă sfântă și în a șaptea zi să fie adunare solemnă sfântă pentru voi; niciun fel de lucrare să nu fie făcută în ele, în afară de ceea ce fiecare om trebuie să mănânce, numai aceasta să fie făcută de voi.
Hei te ra tuatahi hoki he huihuinga tapu, hei te ra tuawhitu hoki he huihuinga tapu mo koutou; kaua tetahi mahi e mahia i aua ra; heoi ano ko te kai ma tenei, ma tenei, ta koutou e raweke ai.
17 Și să țineți sărbătoarea azimelor; căci în chiar această zi eu am scos oștirile voastre din țara Egiptului; de aceea să țineți această zi în generațiile voastre printr-o rânduială pentru totdeauna.
Kia mau hoki ki te hakari o te taro rewenakore; no te mea, no tenei rangi pu ano i whakaputaina ai e ahau o koutou ropu i te whenua o Ihipa: mo konei, kia mau ki tenei ra, i o koutou whakatupuranga; hei tikanga tenei ake ake.
18 În prima lună, în a paisprezecea zi a lunii, seara, să mâncați azime, până în a douăzeci și una zi a lunii, seara.
Hei te marama tuatahi, hei te kotahi tekau ma wha o nga ra, i te ahiahi, ka kai koutou i te taro rewenakore, a tae noa ki te rua tekau ma tahi o nga ra o te marama, i te ahiahi.
19 Șapte zile să nu se găsească dospeală în casele voastre, pentru că oricine mănâncă ceea ce este dospit, chiar acel suflet va fi stârpit din adunarea lui Israel, fie el dintre străini, fie născut în țară.
Kaua he rewena e kitea ki o koutou whare i nga ra e whitu; ta te mea ki te kai tetahi i te mea kua rewenatia, ina, ka hatepea atu taua wairua i roto i te huihui o Iharaira, ahakoa tangata ke, ahakoa tangata whenua ranei.
20 Să nu mâncați nimic dospit; în toate locuințele voastre să mâncați azime.
Kaua e kainga tetahi mea kua rewenatia; hei te taro rewenakore he kai ma koutou i o koutou nohoanga katoa.
21 Atunci Moise a trimis după toți bătrânii lui Israel și le-a spus: Alegeți și luați-vă un miel conform familiilor voastre și înjunghiați paștele.
Na ka karanga a Mohi ki nga kaumatua katoa o Iharaira, ka mea ki a ratou, Tikina, tangohia mai ma koutou he reme, kia rite ki o koutou whanau, patua hoki te kapenga.
22 Și să luați un mănunchi de isop și înmuiați-l în sângele care este în strachină și loviți pragul de sus și cei doi ușori cu sângele care este în strachină; și niciunul din voi să nu iasă la intrarea casei sale până dimineața.
A tangohia he paihere hihopa, ka tuku ki te toto i te peihana, na ka tata atu i te korupe me nga pou e rua ki te toto i te peihana; kaua hoki tetahi o koutou e puta ki waho o te kuwaha o tona whare, a taea noatia te ata.
23 Pentru că DOMNUL va trece să lovească egiptenii; și când vede sângele pe pragul de sus și pe cei doi ușori, DOMNUL va trece peste ușă și nu va permite nimicitorului să intre în casele voastre să lovească.
He mea hoki, ka haere atu a Ihowa ki te patu i nga Ihipiana; a, ka kite ia i te toto i te korupe, i nga pou e rua hoki, ka kapea e Ihowa te kuwaha, e kore hoki e tukua e ia te kaiwhakamate kia haere ki roto ki o koutou whare patu ai.
24 Și să țineți acest lucru ca rânduială pentru tine și pentru fiii tăi pentru totdeauna.
Kia mau hoki ki tenei mea, hei ture mou, mo au tamariki, ake ake.
25 Și se va întâmpla, când veți fi venit în țara pe care DOMNUL v-o va da, conform cu ce a promis, că veți ține acest serviciu.
A, tenei ake, a te wa e tae ai koutou ki te whenua e homai e Ihowa ki a koutou, ki tana i korero ai, na kia mau ki tenei mahi.
26 Și se va întâmpla, când copiii voștri vă vor spune: Ce înseamnă acest serviciu pentru voi?
A, tenei ake, ki te mea a koutou tamariki ki a koutou, He aha tenei e mahia nei e koutou?
27 Că voi să spuneți: Acesta este sacrificiul paștelui DOMNULUI, care a trecut peste casele copiilor lui Israel în Egipt, când a lovit egiptenii și a eliberat casele noastre. Și poporul a plecat capul și s-a închinat.
Na ka mea atu, Ko te patunga ra i ta Ihowa kapenga, nana ra i kape nga whare o nga tama a Iharaira i Ihipa, i a ia i patu ai i nga Ihipiana, a whakaorangia ake o matou whare. Na tuohu ana te iwi, koropiko ana.
28 Și copiii lui Israel au plecat și au făcut așa cum DOMNUL poruncise lui Moise și Aaron, astfel au făcut ei.
Na ka haere nga tama a Iharaira, a mea ana i ta Ihowa i whakahau ai ki a Mohi raua ko Arona, pera ana ratou.
29 Și s-a întâmplat, că la miezul nopții, DOMNUL a lovit tot întâiul născut în țara Egiptului, de la întâiul născut al Faraonului, care ședea pe tronul lui, până la întâiul născut al celui captiv care era în închisoare, și tot întâiul născut al vitelor.
Nawai a, ka waenganui po, na, patu ana e Ihowa nga matamua katoa i te whenua o Ihipa, te matamua a Parao e noho ana i runga i tona torona, a tae iho ana ki te matamua a te herehere i roto i te whare herehere; me nga matamua katoa a te kararehe.
30 Și Faraon s-a sculat noaptea, el și toți servitorii săi și toți egiptenii; și a fost un mare strigăt în Egipt, pentru că nu a fost casă unde să nu fie un mort.
Na ka maranga ake a Parao i te po, ratou ko ana tangata katoa, ko nga Ihipiana katoa; na, he nui te tangi i Ihipa; kahore hoki he whare i kore te tupapaku.
31 Și el a trimis după Moise și Aaron noaptea și a spus: Ridicați-vă și ieșiți din poporul meu, deopotrivă voi și copiii lui Israel; și mergeți, serviți pe DOMNUL, așa cum ați spus.
Na ka karanga ia ki a Mohi raua ko Arona i te po, a ka mea, Whakatika, haere atu i roto i toku iwi, koutou ko nga tama a Iharaira; haere ki te mahi ki a Ihowa, ki te pera me ta koutou i ki ai.
32 De asemenea luați turmele voastre și cirezile voastre, așa cum ați spus; și plecați; și de asemenea binecuvântați-mă.
Tangohia hoki a koutou hipi, a koutou kau hoki, a koutou i ki ai, a haere atu; me manaaki ano hoki i ahau.
33 Și egiptenii erau stăruitori asupra poporului, ca să îi trimită afară din țară în grabă; căci spuneau: Noi toți vom muri.
A akiaki ana nga Ihipiana ki te iwi, kia tonoa wawetia atu ai ratou i te whenua; i mea hoki ratou, Ka mate katoa tatou.
34 Și oamenii au luat aluatul lor înainte ca acesta să fie dospit, covețile lor fiind legate în hainele lor pe umerii lor.
A maua atu ana e te iwi ta ratou paraoa pokepoke, i te mea kahore ano i rewenatia noatia, he mea takai a ratou pokepokenga paraoa ki o ratou kakahu, na kei o ratou pokohiwi.
35 Și copiii lui Israel au făcut conform cuvântului lui Moise; și au luat de la egipteni bijuterii de argint și bijuterii de aur și haine;
Na ka pera nga tama a Iharaira me ta Mohi i ki ai; na, kei te tono mea hiriwa, mea koura, kakahu, i nga Ihipiana:
36 Și DOMNUL a dat poporului favoare înaintea ochilor egiptenilor, așa că le-au împrumutat astfel de lucruri precum au cerut. Și au prădat pe egipteni.
A na Ihowa i mea kia paingia te iwi e nga Ihipiana, a homai ana e ratou: a pahuatia ana e ratou nga Ihipiana.
37 Și copiii lui Israel au călătorit de la Ramses la Sucot, în jur de șase sute de mii, pe jos, care erau bărbați, în afară de copii.
Na ka turia mai e nga tama a Iharaira i Ramehehe ki Hukota, tata tonu nga tane ki nga mano e ono rau, he mea haere i raro, haunga nga tamariki.
38 Și o mulțime amestecată s-a urcat de asemenea împreună cu ei; și turme și cirezi, chiar foarte multe vite.
He nui te whakauru i haere i a ratou; me te hipi, me te kau, he tini ke te kararehe.
39 Și au copt turte nedospite din aluatul pe care l-au scos din Egipt, căci acesta nu era dospit, pentru că au fost aruncați afară din Egipt și nu puteau întârzia, nici nu și-au pregătit merinde.
A tunua iho e ratou etahi taro rewenakore i te paraoa pokepoke i maua atu e ratou i Ihipa, kahore hoki i rewenatia; no te mea hoki i peia ratou i Ihipa, kihai hoki i ahei te noho iho, kihai hoki ratou i taka i te o mo ratou.
40 Și locuirea temporară a copiilor lui Israel, care au locuit în Egipt, a fost de patru sute și treizeci de ani.
Na, ko te nohoanga o nga tama a Iharaira, i noho ra ki Ihipa, e wha rau e toru tekau nga tau.
41 Și s-a întâmplat la sfârșitul celor patru sute treizeci de ani, în chiar aceeași zi s-a întâmplat, că toate oștirile DOMNULUI au ieșit din țara Egiptului.
A i te mutunga o nga tau e wha rau e toru tekau, i taua ra pu ano, na, ka puta nga mano katoa o Ihowa i te whenua o Ihipa.
42 Aceasta este o noapte de ținut pentru DOMNUL pentru scoaterea lor din țara Egiptului; aceasta este acea noapte a DOMNULUI pentru a fi ținută de toți copiii lui Israel în generațiile lor.
Ka maharatia taua po nei, hei mea ki a Ihowa, mo to ratou whakaputanga i te whenua o Ihipa: ko taua po tenei o Ihowa hei maharatanga ma nga tama katoa a Iharaira, i o ratou whakatupuranga.
43 Și DOMNUL le-a spus lui Moise și lui Aaron: Aceasta este rânduiala paștelui: Niciun străin nu va mânca din ea;
I mea ano a Ihowa ki a Mohi raua ko Arona, Ko te tikanga tenei mo te kapenga: Kaua tetahi tangata ke e kai i tena mea;
44 Dar servitorul fiecăruia care este cumpărat cu bani, după ce l-ai circumcis, atunci va mânca din ea.
Engari nga pononga katoa a te tangata i utua ki te moni, kia oti te kokoti e koe, ka kai ai i tena mea.
45 Un locuitor temporar și un servitor angajat nu vor mânca din ea.
Kaua te manene, te kaimahi ranei, e kai i tena mea.
46 Într-o singură casă va fi ea mâncată; să nu aduci nimic din acea carne afară din casă; nici să nu îi zdrobiți vreun os.
Kia kotahi te whare e kainga ai; kaua e mauria tetahi wahi o te kikokiko ki waho i te whare; kaua hoki e whatiia tetahi wheua ona.
47 Toată adunarea lui Israel să o țină.
Ma te huihuinga katoa o Iharaira tena mahi.
48 Și când un străin va locui temporar cu tine și vei ține paștele DOMNULUI, toți cei ai lui de parte bărbătească să fie circumciși și apoi lasă-l să se apropie și să o țină; și va fi ca unul ce este născut în țară: pentru că niciunul necircumcis nu va mânca din ea.
Na, he tangata ke e noho ana i a koe, a ka mahi i te kapenga a Ihowa, kotia ana tane katoa, katahi ka whakatata ai ia ki tena mahi; a ka rite ki te tangata whenua: kei kainga e te kokotikore.
49 O singură lege va fi pentru cel născut în țară și pentru străinul ce locuiește temporar printre voi.
Kia kotahi ano te ture mo te tangata whenua raua ko te tangata ke e noho ana i roto i a koutou.
50 Astfel au făcut toți copiii lui Israel; precum DOMNUL poruncise lui Moise și Aaron, așa au făcut.
Na ka pera nga tama katoa a Iharaira me ta Ihowa i ako ai ki a Mohi raua ko Arona; pera ana ratou.
51 Și s-a întâmplat, în chiar aceeași zi, că DOMNUL a scos pe copiii lui Israel din țara Egiptului conform armatelor lor.
Na, no taua ra pu ano i whakaputaina mai ai e Ihowa nga tama a Iharaira i te whenua o Ihipa, tenei ropu, tenei ropu o ratou.
