Exod 1

1 Și acestea sunt numele copiilor lui Israel, care au venit în Egipt; fiecare bărbat și casa lui au venit cu Iacob.

İzrailyne (Yaaq'ubne) xizanbışika sacigee cuka Misirqa qabıyne dixbışin dobı inbı vod:

2 Ruben, Simeon, Levi și Iuda,

Ruven, Şimon, Levi, Yahud,

3 Isahar, Zabulon și Beniamin,

İssaxar, Zevulun, Benyamin,

4 Dan și Neftali, Gad și Așer.

Dan, Naftali, Qad, Aşer.

5 Și toate sufletele care au ieșit din coapsele lui Iacob au fost șaptezeci de suflete; căci Iosif era deja în Egipt.

Yaaq'ubıke g'arına yights'al insan ıxha. Yusuf manke Misirniy vor.

6 Și Iosif a murit și toți frații lui și toată generația aceea.

Ooğançe geed gahbı ılğeeç'umee, Yusufur cun çocarıb coka vooxhen cone gahın insanarıb habat'anbı.

7 Și copiii lui Israel au fost roditori și au crescut și s-au înmulțit și au devenit peste măsură de tari; și țara s-a umplut cu ei.

İzrailybımee geeb barakatnanbı vuxha, g'abı hexxebaxhenbı. Manbı geeb qeepxha bıkırna ölka gyavts'aa'ana.

8 Și s-a ridicat un nou împărat peste Egipt, care nu a cunoscut pe Iosif.

Xılece gahbı ılğeeç'umee, Misirıs xəbvalla Yusuf dyats'ane sa paççahee haa'a.

9 Și a spus poporului său: Iată, poporul copiilor lui Israel este mai numeros și mai puternic decât noi;

Mang'vee cune xalq'ık'le eyhen: – İlyaakende, İzrailybı şale geeb qepxha, şaleb gucuka vob.

10 Haideți să ne purtăm înțelept cu ei, ca nu cumva să se înmulțească și să se întâmple ca, atunci când s-ar întâmpla vreun război, să se alăture și ei dușmanilor noștri și să lupte împotriva noastră și astfel să iasă din țară.

Qudoora ək'elikan sa kar ha'as, deşxheene manbı sık'ılbab geeb qeepxhes. Dəv'ə gibğılee, manbı yişde duşmanaaşika sapçi şalqa ables. Qiyğale xhineyib yişde ölkeençe qığeepç'ı əlyhəəsınbı.

11 De aceea au pus peste ei asupritori, ca să îi chinuiască cu poverile lor. Și au construit pentru Faraon cetăți de provizii: Pitom și Raamses.

Misirbışe İzrailybışda ı'mı'r dağam qa'asva manbışike nukarar hav'u, manbışil ooqa con insanar giviyxhe. Mane cone insanaaşeb manbışis yı'q' haqvara'asda xhinnena iş hoole. Məxüd ıxha İzrailybışe fironus Pitomiy Ramses donan şaharbı ali'ı. Mane şaharbışee manbışin anbarbı eyxhe.

12 Dar cu cât îi chinuiau mai mult, cu atât se înmulțeau și creșteau mai mult. Și s-au mâhnit din cauza copiilor lui Israel.

İzrailybı nimee hopç'un-g'opç'uneyib manbı sa hamanimegab geeb qeebaxhe vuxha. Mançile Misirbı qəpq'ı'n İzrailybı

13 Și egiptenii au constrâns cu asprime pe copiii lui Israel să îi servească;

qidviykkın işlemişepxhes ulyooka.

14 Și au amărât viețile lor cu o robie aspră: în lucrări de mortar și în cărămizi și în tot felul de munci în câmp; toată munca lor, în care ei i-au făcut să muncească, era cu asprime.

Misirbışe İzrailybışisqa nyaq'uke karpıçbı ha'as, cigabı alya'as, çoleedın yı'q'ı'n işbı g'acesniy ulyookanbı. Məxüb manbışe İzrailbışda ı'mı'r dağam qav'u. İzrailybı qidvikkın gırgın yı'q'ı'n işbı manbışisqa ha'as ilekka ıxha.

15 Și împăratul Egiptului a vorbit moașelor evreice, dintre care numele uneia era Șifra și numele celeilalte era Pua;

Misirne paççahee cühüt'yaaşis ebaçer (uşax uxoxang'a kumag ha'ane) Şifrayiy Pua donane yadaaşik'le eyhen:

16 Și a spus: Când faceți serviciul de moașă femeilor evreice și le vedeți pe scaunele de naștere, dacă este un fiu, să îl ucideți; dar dacă este o fiică, să trăiască.

– Cühüt'yaaşine xhunaşşeeşis uşaxar vooxheng'a yugba ilyaake, gade ixheene gik'e, içiy yixheene g'alerçe.

17 Dar moașele s-au temut de Dumnezeu și nu au făcut cum le-a poruncit împăratul Egiptului, ci au lăsat băieții în viață.

Ebaçer Allahıle qəvəyq'ənanbı vooxhee, manbışe paççahe uvhuyn ha'a deş. Manbışe gadebı üç'übba g'alyaa'a vuxha.

18 Și împăratul Egiptului a chemat moașele și le-a spus: De ce ați făcut acest lucru și ați lăsat băieții în viață?

Paççahee ebaçer cusqa qopt'ul qiyghanan: – Nya'a şu məxüd ha'a? Nya'a gadebı üç'übba g'alyaa'a?

19 Și moașele i-au spus lui Faraon: Pentru că femeile evreice nu sunt ca femeile egiptence, pentru că ele sunt viguroase și au născut înainte de a veni moașele la ele.

Ebaçerşe eyhen: – Cühüt'yaaşin yedar misirbışin yedar xhinne deşub, manbı taq'atıkavub, şi hivxharassecad uxoxa vod.

20 De aceea Dumnezeu s-a purtat bine cu moașele; și poporul s-a înmulțit și a devenit foarte tare.

Mançil-allar Allah ebaçeeşiqa yugra eyxhe. Məxüd milletıd geed qexhe, çina gucub hexxooxhena.

21 Și s-a întâmplat, din cauză că moașele s-au temut de Dumnezeu, că el le-a făcut case.

Ebaçer Allahıle qəvəyq'ənva, Allahee manbı xizanınbı, uşaxınbı haa'a.

22 Și Faraon a poruncit la tot poporul său, spunând: Fiecare fiu care se naște să îl aruncați în râu, dar pe fiecare fiică să o lăsați în viață.

Fironee cune milletılqa əmr haa'a: – Cühüt'yaaşis vuxuyn gırgın gadebı Nil eyhene dameeqa dağee'e! Vuxhayne içeeşikme simoot'a, üç'übba g'alee'e.