< Esther 1 >
1 Şi s-a întâmplat în zilele lui Ahaşveroş, (Ahaşveroş care împărăţea din India până în Etiopia, peste o sută două zeci şi şapte de provincii);
Ma e gima notimore e ndalo loch Ahasuerus, e kinde mane orito pinje mia achiel gi piero ariyo gabiriyo chakre India nyaka Kush.
2 Că în acele zile, când împăratul Ahaşveroş a şezut pe tronul împărăţiei sale, care era în palatul Susa,
E kindeno ruoth Ahasuerus norito loch Kodak e dala maduongʼ mochiel motegno mar Susa,
3 În al treilea an al domniei sale, el a făcut un ospăţ pentru toţi prinţii lui şi servitorii lui; puterea Persiei şi a Mediei, nobilii şi prinţii provinciilor fiind înaintea lui:
to e higa mar adek mar lochne noloso sawo ne jodonge gi jotije duto gi jotend lweny man Pasia gi Media gi joka ruoth, gi jodongo duto mag pinje bende ne nitie.
4 Când el a arătat bogăţiile împărăţiei sale glorioase şi onoarea măreţei sale maiestăţi multe zile: o sută optzeci de zile.
Kuom ndalo mia achiel gi piero aboro nonyisogi mwandu mathoth mag pinyruodhe gi ber kod teko miwuoro mar lochne.
5 Şi când s-au sfârşit aceste zile, împăratul a făcut un ospăţ pentru toţi oamenii prezenţi la palatul Susa, deopotrivă pentru mari şi mici, şapte zile, în curtea grădinii palatului împăratului.
Ka ndalogo noserumo, ruoth notimo sawo ni ji duto mane odak e dala maduongʼ mochiel motegno mar Susa. Sawono notim e siwandha mar dala ruoth kendo nokawo ndalo abiriyo.
6 Erau acolo draperii albe, verzi şi albastre, întinse cu funii de in subţire şi purpură, prinse de inele de argint şi coloane de marmură; paturile erau din aur şi argint pe un pavaj de marmură roşie şi albastră şi albă şi neagră.
E siwandhano ne nitie pasia marachar gi marambulu molier kotwe gi tonde momin gi lewni marochere gi maralik kolier e bonje mar fedha manotwe e sirni mapakni. Kombego nolos gi dhahabu gi fedha kendo siwandhano nobug gi kite mopogore opogore ma nengogi tek ma kitgi opogore opogore.
7 Şi le dădeau de băut în vase de aur, (vasele fiind diferite unele de altele, ) şi vin împărătesc din abundenţă, conform stării împăratului.
Ji ne madho divai gi kikombe mopogore opogore kendo divai ne ngʼeny mana ka mar ruoth adier nikech ne chunye ngʼwon.
8 Şi băutul era conform legii; nimeni nu obliga; fiindcă împăratul rânduise tuturor ofiţerilor casei sale să facă conform cu plăcerea fiecăruia.
Ruoth nogolo chik ni mondo oyiene ngʼato ka ngʼato mondo omadh gima odwaro, nimar ruoth nosegolo chik ne jotich mapogo divai ni mondo omi ngʼato ka ngʼato math modwaro.
9 De asemenea împărăteasa Vaşti a dat un ospăţ pentru femeile din casa împărătească a împăratului Ahaşveroş.
Vashti mikach ruoth bende ne oloso sawo ne mon modak e dala ruoth Ahasuerus.
10 În ziua a şaptea, când inima împăratului era veselă cu vin, el a poruncit lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona, lui Bigta şi lui Abagta, lui Zetar şi lui Carcas, celor şapte fameni care serveau în prezenţa împăratului Ahaşveroş,
Chiengʼ mar abiriyo kane divai oromo ruoth Ahasuerus nochiko jotichne mabwoch abiriyo magin Mehuman, Biztha, Harbona, Bigtha, Abagtha, Zethar gi Karkas,
11 Să o aducă pe împărăteasa Vaşti înaintea împăratului cu coroana împărătească, pentru a arăta oamenilor şi prinţilor frumuseţea ei, fiindcă ea era plăcută la vedere.
mondo okel Vashti ma mikache ire ka orwako osimbo mar mikach ruoth, kendo mondo onyis ji to gi jotelo kaka ojaber, nikech nober neno.
12 Dar împărăteasa Vaşti a refuzat să vină la porunca împăratului dată prin fameni; de aceea împăratul s-a înfuriat foarte mult şi mânia lui ardea în el.
To ka joote notero wach ma ruoth nochiko, Vashti ma mikach ruoth notamore dhi. Eka ruoth nobedo makwiny kendo iye nowangʼ ahinya.
13 Atunci împăratul a spus înţelepţilor, care cunoşteau timpurile, (fiindcă aşa era obiceiul împăratului cu toţi cei ce cunoşteau lege şi judecată;
Kaka ne en timgi mondo ruoth openj wach kuom joma olony e weche mag chike gi kaka ingʼado bura kare, nowuoyo gi joma riek, manongʼeyo weche mag ndalo,
14 Şi lângă el erau Carşena, Şetar, Admata, Tarşiş, Meres, Marsena şi Memucan, cei şapte prinţi ai Persiei şi ai Mediei, care vedeau faţa împăratului şi care stăteau în locul dintâi în împărăţie).
bende ne gin joma ruoth ogeno ahinya mane bet machiegni kode kaka Karshena, Shetha, Admatha, Tarshish, Meres, Marsena gi Memukan, mane gin jodongo abiriyo mag Pasia gi Media mane nyalo donjo ir ruoth e sa asaya bende ne gin joma oluor kendo ogen e pinyruoth.
15 Ce să facem împărătesei Vaşti conform legii, pentru că ea nu a împlinit porunca împăratului Ahaşveroş dată prin fameni.
Nopenjogi niya, “Kaluwore gi chik, angʼo monego timne Vashti ma mikacha? Nikech osedagi winjo chik mar ruoth Ahasuerus mane oorogo jotichne mabwoch ire.”
16 Şi Memucan a răspuns înaintea împăratului şi a prinţilor: Împărăteasa Vaşti a făcut rău nu doar împăratului, ci şi prinţilor şi tuturor oamenilor din toate provinciile împăratului Ahaşveroş.
Eka Memukan nodwoko wach e nyim ruoth gi jotelo niya, “Vashti mikach ruoth osetimo tim marach ne jotelo gi ji duto man e gwenge man e bwo loch ruoth Ahasuerus.
17 Fiindcă fapta împărătesei va fi cunoscută tuturor femeilor, astfel că ele îşi vor dispreţui soţii în ochii lor, când se va spune: Împăratul Ahaşveroş a poruncit împărătesei Vaşti să fie adusă înaintea lui, dar ea nu a venit.
Nimar tim ma mikach ruoth otimoni, ka mon mamoko ongʼeyo, to gibiro chayo chwogi kagiwacho ni, ‘Ruoth Ahasuerus nochiko mikache ma Vashti mondo okel e nyime, to nodagi biro.’
18 Tot aşa prinţesele Persiei şi ale Mediei, care au auzit despre fapta împărătesei, vor spune la fel în această zi tuturor prinţilor împăratului. Astfel se va ridica prea mult dispreţ şi furie.
Kata mana kawuononi mond jodong Pasia gi Media ma owinjo tim ma mikachi otimo biro mana timo ne jodong ruoth tim machal gi mano. Achaya gi ich wangʼ biro dhi nyime maonge gikone.
19 Dacă face plăcere împăratului, să iasă o poruncă împărătească de la el, şi să fie scrisă între legile persanilor şi ale mezilor, ca să nu fie schimbată: Că Vaşti să nu mai intre înaintea împăratului Ahaşveroş; şi împăratul să dea statutul ei împărătesc alteia mai bună decât ea.
“Emomiyo, ka ber ne ruoth to mondo ogol chik maka ruoth kendo mondo ondiki wachni e chike mag Pasia gi Media, mosiko ma ok nyal gol ni Vashti kik chak bi e nyim ruoth Ahasuerus kendo. Bende ruoth onego ket ngʼato kare malongʼo man-gi chia moloye.
20 Şi după ce hotărârea împăratului pe care o va da el va fi făcută cunoscută prin toată împărăţia lui, (fiindcă este mare, ) toate soţiile vor da onoare soţilor lor, deopotrivă celor mari şi celor mici.
Eka chik ma ruoth ogolono nolandre pinye duto, kendo mon duto biro luoro chwogi, maonge modongʼ.”
21 Şi spusa a plăcut împăratului şi prinţilor; şi împăratul a făcut conform cuvântului lui Memucan;
Ruoth gi jodonge ne mor gi rieko mane ongʼadni, eka ruoth notimo kaka Memukan nowacho.
22 Şi a trimis scrisori în toate provinciile împăratului, în fiecare provincie conform scrisului ei şi fiecărui popor după limba lui, că fiecare bărbat să stăpânească în casa lui şi că aceasta să fie răspândită conform limbii fiecărui popor.
Nooro baruwa moketoe sei mare ni pinjeruodhi duto, moro ka moro nondikne gi dhogi giwegi kanyisogi malongʼo e dhok ma giwinjo ni chwo duto obed gi teko mar rito miechgi gi joma odak e miechgigo.