Esther 9
1 Astfel în a douăsprezecea lună, care este luna Adar, în a treisprezecea zi a ei, când porunca împăratului şi hotărârea lui urmau să se ducă la îndeplinire, în ziua când duşmanii iudeilor au sperat să aibă stăpânire asupra lor (dar s-a întâmplat dimpotrivă, că iudeii au stăpânit asupra celor care i-au urât),
Now in the twelfth month, which is the month Adar, on the thirteenth day of the month, when the king’s commandment and his decree came near to be put in execution, on the day that the enemies of the Jews hoped to conquer them, (but it turned out that the opposite happened, that the Jews conquered those who hated them),
2 Iudeii s-au adunat în cetăţile lor, în toate provinciile împăratului Ahaşveroş, ca să pună mâna pe cei care căutau vătămarea lor. Şi nimeni nu le putea sta împotrivă, fiindcă teama de ei a căzut asupra tuturor.
the Jews gathered themselves together in their cities throughout all the provinces of the King Ahasuerus, to lay hands on those who wanted to harm them. No one could withstand them, because the fear of them had fallen on all the people.
3 Şi toţi conducătorii provinciilor şi locotenenţii şi prefecţii şi ofiţerii împăratului, au ajutat pe iudei, pentru că teama de Mardoheu a căzut asupra lor.
All the princes of the provinces, the local governors, the governors, and those who did the king’s business helped the Jews, because the fear of Mordecai had fallen on them.
4 Fiindcă Mardoheu era mare în casa împăratului, şi faima lui s-a răspândit în toate provinciile, pentru că acest Mardoheu a devenit din ce în ce mai mare.
For Mordecai was great in the king’s house, and his fame went out throughout all the provinces, for the man Mordecai grew greater and greater.
5 Astfel iudeii au lovit pe toţi duşmanii lor cu lovitură de sabie, şi măcel şi distrugere şi au făcut ce au dorit celor ce i-au urât.
The Jews struck all their enemies with the stroke of the sword, and with slaughter and destruction, and did what they wanted to those who hated them.
6 Şi în palatul Susa, iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de bărbaţi.
In the citadel of Susa, the Jews killed and destroyed five hundred men.
7 Şi au ucis pe Parşandata şi pe Dalfon şi pe Aspata,
They killed Parshandatha, Dalphon, Aspatha,
8 Şi pe Porata şi pe Adalia şi pe Aridata,
Poratha, Adalia, Aridatha,
9 Şi pe Parmaşta şi pe Arisai şi pe Aridai şi pe Vajezata,
Parmashta, Arisai, Aridai, and Vaizatha,
10 Cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, duşmanul iudeilor, dar nu şi-au pus mâna pe pradă.
the ten sons of Haman the son of Hammedatha, the Jews’ enemy, but they didn’t lay their hand on the plunder.
11 În acea zi numărul celor ucişi în palatul Susa a fost adus înaintea împăratului.
On that day, the number of those who were slain in the citadel of Susa was brought before the king.
12 Şi împăratul a spus împărătesei Estera: Iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de bărbaţi în palatul Susa şi pe cei zece fii ai lui Haman. Ce au făcut în celelalte provincii ale împăratului? Acum care este rugămintea ta? Spune şi îţi va fi împlinită. Şi care este cererea ta mai departe? Şi se va face.
The king said to Esther the queen, “The Jews have slain and destroyed five hundred men in the citadel of Susa, including the ten sons of Haman; what then have they done in the rest of the king’s provinces! Now what is your petition? It shall be granted you. What is your further request? It shall be done.”
13 Atunci Estera a spus: Dacă face plăcere împăratului, să fie dat iudeilor care sunt în Susa să facă şi mâine conform hotărârii de astăzi şi să spânzure de spânzurătoare pe cei zece fii ai lui Haman.
Then Esther said, “If it pleases the king, let it be granted to the Jews who are in Susa to do tomorrow also according to today’s decree, and let Haman’s ten sons be hanged on the gallows.”
14 Şi împăratul a poruncit să se facă astfel. Şi hotărârea s-a dat în Susa. Şi au spânzurat pe cei zece fii ai lui Haman.
The king commanded this to be done. A decree was given out in Susa; and they hanged Haman’s ten sons.
15 Căci iudeii care erau în Susa s-au adunat şi în ziua a paisprezecea a lunii Adar şi au ucis trei sute de bărbaţi în Susa; dar nu şi-au pus mâna pe pradă.
The Jews who were in Susa gathered themselves together on the fourteenth day also of the month Adar, and killed three hundred men in Susa; but they didn’t lay their hand on the plunder.
16 Şi ceilalţi iudei care erau în provinciile împăratului s-au adunat şi şi-au apărat viaţa şi au avut odihnă din partea duşmanilor lor şi au ucis şaptezeci şi cinci de mii dintre duşmanii lor, dar nu şi-au pus mâna pe pradă,
The other Jews who were in the king’s provinces gathered themselves together, defended their lives, had rest from their enemies, and killed seventy-five thousand of those who hated them; but they didn’t lay their hand on the plunder.
17 În ziua a treisprezecea a lunii Adar; şi în a paisprezecea zi a ei s-au odihnit şi au făcut-o zi de ospăţ şi veselie.
This was done on the thirteenth day of the month Adar; and on the fourteenth day of that month they rested and made it a day of feasting and gladness.
18 Dar iudeii care erau în Susa s-au adunat în a treisprezecea zi a lunii şi în a paisprezecea zi a ei; şi în a cincisprezecea zi a ei s-au odihnit şi au făcut-o zi de ospăţ şi veselie.
But the Jews who were in Susa assembled together on the thirteenth and on the fourteenth days of the month; and on the fifteenth day of that month, they rested, and made it a day of feasting and gladness.
19 De aceea iudeii din sate, care au locuit în aşezări neîmprejmuite, au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi de veselie şi de ospăţ şi zi bună şi de trimitere de porţii de mâncare unii altora.
Therefore the Jews of the villages, who live in the unwalled towns, make the fourteenth day of the month Adar a day of gladness and feasting, a holiday, and a day of sending presents of food to one another.
20 Şi Mardoheu a scris aceste lucruri şi a trimis scrisori la toţi iudeii care erau în toate provinciile împăratului Ahaşveroş, deopotrivă celor de aproape şi de departe,
Mordecai wrote these things, and sent letters to all the Jews who were in all the provinces of the King Ahasuerus, both near and far,
21 Pentru a stabili printre ei să ţină ziua a paisprezecea a lunii Adar şi ziua a cincisprezecea a ei, anual,
to enjoin them that they should keep the fourteenth and fifteenth days of the month Adar yearly,
22 Ca zilele în care iudeii s-au odihnit din partea duşmanilor lor şi luna în care li s-a prefăcut întristarea lor în bucurie şi jelirea lor într-o zi bună; ca să le facă zile de ospăţ şi bucurie şi de trimitere de porţii de mâncare unii altora şi de daruri celor săraci.
as the days in which the Jews had rest from their enemies, and the month which was turned to them from sorrow to gladness, and from mourning into a holiday; that they should make them days of feasting and gladness, and of sending presents of food to one another, and gifts to the needy.
23 Şi iudeii au acceptat să facă ceea ce au început, şi ceea ce le-a scris Mardoheu.
The Jews accepted the custom that they had begun, as Mordecai had written to them,
24 Pentru că Haman, fiul lui Hamedata agaghitul, duşmanul tuturor iudeilor, a plănuit împotriva iudeilor ca să îi nimicească şi a aruncat Pur, adică, sorţul, pentru a-i mistui şi pentru a-i nimici.
because Haman the son of Hammedatha, the Agagite, the enemy of all the Jews, had plotted against the Jews to destroy them, and had cast “Pur”, that is the lot, to consume them and to destroy them;
25 Dar când Estera a venit înaintea împăratului, el a poruncit prin scrisori ca planul lui rău, pe care l-a plănuit împotriva iudeilor, să se întoarcă asupra capului său, şi el şi fiii lui să fie spânzuraţi pe spânzurătoare;
but when this became known to the king, he commanded by letters that his wicked plan, which he had planned against the Jews, should return on his own head, and that he and his sons should be hanged on the gallows.
26 De aceea au numit aceste zile Purim, după numele Pur. De aceea, datorită tuturor cuvintelor scrisorii acesteia, şi a ceea ce au văzut în acest lucru, şi pentru ceea ce li s-a întâmplat,
Therefore they called these days “Purim”, from the word “Pur.” Therefore because of all the words of this letter, and of that which they had seen concerning this matter, and that which had come to them,
27 Iudeii au rânduit şi au luat asupra lor, şi asupra seminţei lor, şi asupra tuturor celor ce li s-au alipit, să nu neglijeze să ţină aceste două zile conform scrierii lor şi conform timpului lor hotărât, în fiecare an;
the Jews established and imposed on themselves, on their descendants, and on all those who joined themselves to them, so that it should not fail that they would keep these two days according to what was written and according to its appointed time every year;
28 Şi că aceste zile să fie amintite şi ţinute din generaţie în generaţie, în fiecare familie, în fiecare provincie şi în fiecare cetate. Şi că aceste zile ale Purimului să nu lipsească din mijlocul iudeilor, nici să nu se şteargă amintirea lor din sămânţa lor.
and that these days should be remembered and kept throughout every generation, every family, every province, and every city; and that these days of Purim should not fail from among the Jews, nor their memory perish from their offspring.
29 Atunci împărăteasa Estera, fiica lui Abihail şi Mardoheu iudeul, au scris cu toată autoritatea, pentru a confirma această a doua scrisoare a Purimului.
Then Esther the queen, the daughter of Abihail, and Mordecai the Jew wrote with all authority to confirm this second letter of Purim.
30 Iar el a trimis scrisorile tuturor iudeilor, şi celor o sută douăzeci şi şapte de provincii ale împărăţiei lui Ahaşveroş, cu aceste cuvinte de pace şi adevăr,
He sent letters to all the Jews in the hundred twenty-seven provinces of the kingdom of Ahasuerus with words of peace and truth,
31 Pentru a confirma aceste zile ale Purimului la timpul lor hotărât, după cum le-a poruncit Mardoheu iudeul şi împărăteasa Estera, şi după cum au hotărât pentru ei şi pentru sămânţa lor, lucrurile posturilor şi a strigătului lor.
to confirm these days of Purim in their appointed times, as Mordecai the Jew and Esther the queen had decreed, and as they had imposed upon themselves and their descendants in the matter of the fastings and their mourning.
32 Şi hotărârea Esterei a confirmat aceste lucruri despre Purim şi a fost scris în carte.
The commandment of Esther confirmed these matters of Purim; and it was written in the book.
