Esther 2
1 După aceste lucruri, când furia împăratului Ahaşveroş s-a potolit, el şi-a amintit de Vaşti şi ceea ce ea a făcut şi ce s-a hotărât împotriva ei.
Ie añe, naho fa nanintsiñe ty fiforoforoa’ i Akasverose mpanjaka, le nitiahi’e t’i Vastý, i nanoa’ey vaho i nandiliañe azey.
2 Atunci servitorii împăratului care îl serveau i-au spus: Să se caute fecioare tinere şi plăcute pentru împărat.
Le hoe o mpitoro’ i mpanjakay niatrak’ azeo: Ehe te ho tsoeheñe ho a i mpanjakay ty somondrara soa vintañe t’ie isaheñe;
3 Şi împăratul să rânduiască ofiţeri în toate provinciile împărăţiei sale, pentru ca ei să adune toate fecioarele tinere şi plăcute la palatul Susa, în casa femeilor, sub îngrijirea lui Hegai, famenul împăratului, păzitorul femeilor; şi să le fie date lucrurile lor pentru curăţire.
le ehe te hanendre sorotà amo hene fifeleha’ i fifehea’eio i mpanjakay hanontonañe an-drova’ i Sosane atoy, añ’ anjomban-drakemba ao, ambane’ ty lili’ i Hegè, mpiatrak’ i mpanjakay, mpañambeñe o ampelao, ze fonga somondrara tsomerentsereñe ho tolorañe ze paia’e ho ami’ty fihaminañe;
4 Şi tânăra care va plăcea împăratului să fie împărăteasă în locul lui Vaşti. Şi aceasta a plăcut împăratului; şi a făcut astfel.
vaho ty somondrara tea’ i mpanjakay ty ho mpanjaka-ampela handimbe i Vastý. Nitea’ i mpanjakay i entañey le nanoe’e.
5 Şi era în palatul Susa un anumit iudeu, al cărui nume era Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Şimei, fiul lui Chiş, un beniamit;
Teo t’i nte-Iehoda an-drova’ i Sosane ao, i Mordekay, ana’ Iaire, ana’ i Simeý, ana’ i Kise, ana’ i Beniamine ty tahina’e;
6 Care a fost adus din Ierusalim odată cu captivitatea care a fost adusă cu Ieconia împăratul lui Iuda, pe care i-a adus Nebucadneţar împăratul Babilonului.
amo nendeseñe boak’ Ierosalaimeo, o nasese an-drohy nindre am’ Iekonià mpanjaka’ Iehodao, o nasese’ i Nebokadnetsare mpanjaka’ i Bavele mb’eoo.
7 Şi el a crescut-o pe Hadasa, care este Estera, fiica unchiului său; fiindcă ea nu avea nici tată nici mamă, şi tânăra era plăcută şi frumoasă; pe ea Mardoheu a luat-o să fie fiica lui după ce tatăl şi mama ei au murit.
Le nibeize’e t’i Hadasae, natao Estere, anak’ ampelan-drahalahin-drae’e; fa bode-rae naho tsy aman-drene naho nisoa vintañe vaho trenotreno’e i somondraray; aa kanao fa nihomake ty rae’e naho i rene’e le rinambe’ i Mordekay re ho anak’ ampela’e.
8 Şi s-a întâmplat, când s-a auzit porunca şi hotărârea împăratului, şi când multe tinere au fost adunate la palatul Susa, sub îngrijirea lui Hegai, că şi Estera a fost adusă în casa împăratului, sub îngrijirea lui Hegai, păzitorul femeilor.
Aa ie jinanjiñe ty lily naho tsei’ i mpanjakay, le natontoñe an-drova’ i Sosane ao ty somondrara maro ambane’ ty fifehea’ i Hegey; le nampihovaeñe añ’ anjomba’ i mpanjakay, ambane’ i Hegè mpañambeñe o somondrarao, ka t’i Estere.
9 Şi tânăra i-a plăcut şi a obţinut bunătate din partea lui; iar el în grabă i-a dat lucrurile pentru curăţire, împreună cu lucrurile ei şi şapte tinere, care se cuvenea să îi fie date din casa împăratului; şi el a mutat-o pe ea şi pe tinerele ei în cel mai bun loc în casa femeilor.
Le nahafale aze i somondraray, le nahaoniña’e tretre, le nitolora’e aniany ze nipaiaeñe amy fañaliova’ey naho o faha’eo vaho ty somondrara fito nañeva boak’ añ’ anjombam-panjaka ao; le nasì’e mb’amy toetse soay re rekets’ i mpiatra’e rey.
10 Estera nu şi-a arătat nici poporul nici rudenia; fiindcă Mardoheu i-a poruncit să nu şi-o arate.
Tsy naboa’ i Estere ondati’eo ndra i toñon-droae’ey, fa nafanto’ i Mordekay ama’e te tsy ho volañe’e.
11 Şi Mardoheu se plimba zilnic pe dinaintea curţii casei femeilor, să afle starea Esterei şi ce se face cu ea.
Le nidraidraitse aolon-kiririsan’ anjomban-drakemba eo boak’ andro t’i Mordekay handrendreke i Estere naho ze nanoañe.
12 Şi când venea rândul fiecărei tinere să intre la împăratul Ahaşveroş, după ce a stat douăsprezece luni, conform obiceiului femeilor, (fiindcă astfel se împlineau zilele purificării lor, adică, şase luni cu untdelemn de smirnă, şi şase luni cu arome dulci şi cu alte lucruri pentru purificarea femeilor).
Nitsatoke ho a o somondrarao te sindre hiheo añatrefa’ i Akasverose mpanjaka eo naho fa heneke ty volañe folo-ro’ amby ty amy lilin-tsomondraray (fa Izay ty nahaheneke o androm-piliovañeo, toe enem-bolañe an-tsolike rame naho enem-bolañe ami’ty mañidè naho o soli-drakemba ila’eo),
13 Şi astfel venea fiecare tânără la împărat; tot ceea ce îşi dorea i se dădea să ia cu ea din casa femeilor în casa împăratului.
Zao ty niheova’ ty somondrara mb’amy mpanjakay mb’eo; natolotse aze ndra inoñ’ inoñe paiae’e hindeseñe boak’ amy anjomban-drakembay mb’ amy anjomba’ i mpanjakay mb’eo.
14 Mergea seara şi se întorcea dimineaţa în a doua casă a femeilor, sub îngrijirea lui Şaaşgaz, famenul împăratului, care păzea concubinele; ea nu mai intra la împărat decât dacă împăratului i-a plăcut de ea şi era chemată pe nume.
Nizilik’ ao re te hariva, le niavotse mb’añ’ anjomba faharoe’ o roakembao mb’eo te loak’ andro, ho ambane’ ty fifehea’ i Sasgaze, mpiatra’ i mpanjakay, mpañambeñe o sakezao; le tsy niheo mb’amy mpanjakay ka re naho tsy te nitea’e vaho nikanjie’e ami’ty añara’e.
15 Şi când a venit rândul Esterei, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu care o luase la el ca fiica lui, să intre la împărat, nu a cerut nimic decât ceea ce Hegai, famenul împăratului, păzitorul femeilor, a rânduit. Şi Estera a obţinut favoare înaintea vederii tuturor celor ce o priveau.
Ie nitsatok’ amy Estere, ana’ i Abihaile, rahalahin-drae’ i Mordekay nandrambe aze ho ana’ey, ty himoak’ amy mpanjakay, le tsy ino ty nipaia’e naho tsy ze natoro’ i Hege, mpiatra’ i mpanjakay, mpañamben-droakembay. Le nahaonim-pañisohañe am-pihaino’ ze hene nahaisak’ aze t’i Estere.
16 Astfel Estera a fost luată la împăratul Ahaşveroş în casa lui împărătească în luna a zecea, care este luna Tebet, în al şaptelea an al domniei lui.
Aa le nasese mb’amy Akasverose mpanjaka mb’añ’ anjombam-panjaka mb’eo amy volam-pahafolo, volam-balasira, taom-pahafitom-pifehea’ey t’i Estere.
17 Şi împăratul a iubit-o pe Estera mai mult decât pe toate femeile, iar ea a obţinut har şi favoare înaintea vederii lui mai mult decât toate fecioarele; astfel că el i-a pus coroana împărătească pe cap şi a făcut-o împărăteasă în locul lui Vaşti.
Le nikokoa’ i mpanjakay mandikoatse ze somondrara iaby t’i Estere, ie nahaonim-pañisohañe naho fitretrezañe am-pahaisaha’e eo ambone’ o somondrara iabio, aa le nasampe’e an-doha’e eo i sabakam-pifeheañey, le nanoe’e mpanjaka-ampela handimbe i Vastý.
18 Apoi împăratul a făcut un ospăţ mare tuturor prinţilor lui şi servitorilor lui, adică ospăţul Esterei; şi a dat o scutire provinciilor şi a dat daruri conform cu starea împăratului.
Le nanao betitake, ty takataka’ i Estere, ho a ze hene roandria’e naho mpitoro’e i mpanjakay; le nampitofa’e o fifelehañeo vaho nitolora’e falalàñe mañeva ty vara’ i mpanjakay.
19 Şi când fecioarele au fost adunate a doua oară, atunci Mardoheu a stat la poarta împăratului.
Ie natontoñe fañindroe’e o somondrarao le niambesatse an-dalambeim-panjaka eo t’i Mordekay.
20 Estera nu şi-a fost arătat încă nici rudenia nici poporul, precum îi poruncise Mardoheu, pentru că Estera a împlinit porunca lui Mardoheu, ca şi atunci când ea creştea lângă el.
Mbe tsy vinola’ i Estere ty filongoa’e ndra ondati’eo, namantoha’ i Mordekaiy; fa mbe nañorike ty lili’ i Mordekay t’i Estere manahake tamy nañabeiza’ey.
21 În acele zile, când Mardoheu stătea în poarta împăratului, doi dintre famenii împăratului, Bigtan şi Tereş, dintre aceia care păzeau uşa, s-au înfuriat şi au căutat să pună mâna pe împăratul Ahaşveroş.
Tamy andro rezay, ie niambesatse an-dalambei’ i mpanjakay t’i Mordekay; le niboseke t’i Bigtane naho i Terese, roe amo mpiatra’ i mpanjakaio, mpañambeñe i lalañey, ie nikilily hampipao-pitàñe amy Akasverose mpanjaka.
22 Şi acest lucru a fost cunoscut de Mardoheu, care l-a spus împărătesei Estera; iar Estera a adus aceasta la cunoştinţa împăratului în numele lui Mardoheu.
Fe nioni’ i Mordekay i kiniay naho natalili’e amy Estere, mpanjaka-ampelay vaho tinaro’ i Estere amy mpanjakay amy tahina’ i Mordekaiy.
23 Şi după ce s-a făcut cercetarea acestui lucru, s-a aflat ca adevărat; astfel amândoi au fost spânzuraţi de un copac; iar aceasta a fost scrisă în cartea cronicilor înaintea împăratului.
Ie nitsikaraheñe i kililiy le nirendreke naho songa naradorado an-katae ie roe; vaho nisokireñe am-boken-talily añatrefa’ i mpanjakay ao.
